CELEX:02015R0757-20250101: Regulamentul (UE) 2015/757 al Parlamentului European și al Consiliului din 29 aprilie 2015 privind monitorizarea, raportarea și verificarea emisiilor de gaze cu efect de seră generate de transportul maritim și de modificare a Directivei 2009/16/CE (Text cu relevanță pentru SEE)
![]() |
Redacția Lex24 |
Publicat in Repertoriu EUR-Lex, 19/02/2025 |
|
Informatii
Data documentului: 01/01/2025Data intrării în vigoare: 01/01/2025
Emitent: Not available
Formă: Repertoriu EUR-Lex
02015R0757 — RO — 01.01.2025 — 004.001
Acest document are doar scop informativ și nu produce efecte juridice. Instituțiile Uniunii nu își asumă răspunderea pentru conținutul său. Versiunile autentice ale actelor relevante, inclusiv preambulul acestora, sunt cele publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene și disponibile pe site-ul EUR-Lex. Aceste texte oficiale pot fi consultate accesând linkurile integrate în prezentul document.
►M2 din 29 aprilie 2015 privind monitorizarea, raportarea și verificarea emisiilor de gaze cu efect de seră generate de transportul maritim și de modificare a Directivei 2009/16/CE ◄ (Text cu relevanță pentru SEE) (JO L 123 19.5.2015, p. 55) |
Astfel cum a fost modificat prin:
|
|
Jurnalul Oficial |
||
NR. |
Pagina |
Data |
||
REGULAMENTUL DELEGAT (UE) 2016/2071 AL COMISIEI |
L 320 |
1 |
26.11.2016 |
|
REGULAMENTUL (UE) 2023/957 AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI |
L 130 |
105 |
16.5.2023 |
|
REGULAMENTUL DELEGAT (UE) 2023/2776 AL COMISIEI |
L 2776 |
1 |
14.12.2023 |
|
REGULAMENTUL DELEGAT (UE) 2024/3214 AL COMISIEI |
L 3214 |
1 |
27.12.2024 |
REGULAMENTUL (UE) 2015/757 AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI
din 29 aprilie 2015
privind monitorizarea, raportarea și verificarea emisiilor de gaze cu efect de seră generate de transportul maritim și de modificare a Directivei 2009/16/CE
(Text cu relevanță pentru SEE)
CAPITOLUL I
DISPOZIȚII GENERALE
Articolul 1
Obiectul
Prezentul regulament stabilește norme pentru monitorizarea, raportarea și verificarea cu precizie a emisiilor de gaze cu efect de seră și a altor informații relevante obținute de la navele care sosesc, se află în interiorul sau pleacă din porturile aflate sub jurisdicția unui stat membru, în scopul promovării reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră generate de transportul maritim într-un mod eficient din punctul de vedere al costurilor.
Articolul 2
Domeniul de aplicare
Gazele cu efect de seră care intră sub incidența prezentului regulament sunt:
dioxidul de carbon (CO2);
metanul (CH4), în ceea ce privește emisiile generate începând cu 2024; și
protoxidul de azot (N2O), în ceea ce privește emisiile generate începând cu 2024.
În cazul în care prezentul regulament se referă la emisiile totale agregate de gaze cu efect de seră sau la totalul agregat al gazelor cu efect de seră emise, aceasta se înțelege ca referindu-se la cantitățile totale agregate ale fiecărui gaz luat separat.
Articolul 3
Definiții
În scopul prezentului regulament, se aplică următoarele definiții:
„emisii de gaze cu efect de seră” înseamnă eliberarea de către nave a gazelor cu efect de seră care intră sub incidența prezentului regulament, în conformitate cu articolul 2 alineatul (1c) primul paragraf;
port de escală înseamnă un port de escală, în sensul definiției de la articolul 3 litera (z) din Directiva 2003/87/CE a Parlamentului European și a Consiliului (1);
„călătorie” înseamnă orice deplasare a unei nave care începe sau se termină într-un port de escală;
„companie” înseamnă compania de transport maritim, în sensul definiției de la articolul 3 litera (w) din Directiva 2003/87/CE;
„tonaj brut” (GT) înseamnă tonajul brut calculat în conformitate cu reglementările pentru măsurătorile de tonaj din anexa I la Convenția internațională privind măsurarea tonajului navelor, adoptată de Organizația Maritimă Internațională (OMI) la 23 iunie 1969 la Londra, sau orice altă convenție ulterioară;
„verificator” înseamnă o entitate juridică ce desfășoară activități de verificare și care este acreditată de un organism național de acreditare în temeiul Regulamentului (CE) nr. 765/2008 și al prezentului regulament;
„verificare” înseamnă activitățile desfășurate de un verificator pentru a evalua conformitatea documentelor transmise de societate cu cerințele prezentului regulament;
„document de conformitate” înseamnă un document specific unei nave, emis unei companii de către un verificator, document care confirmă că acea navă respectă cerințele prezentului regulament pentru o anumită perioadă de raportare;
„alte informații relevante” înseamnă informații în ceea ce privește emisiile de ►M2 gaze cu efect de seră ◄ generate de consumul de combustibili, transportul efectuat și eficiența energetică a navelor, care permit analizarea tendințelor înregistrate referitoare la emisii și evaluarea performanțelor navelor;
„factor de emisie” înseamnă rata medie de emisii a unui gaz cu efect de seră raportată la datele de activitate ale unui flux de surse presupunând că oxidarea este completă în cazul arderii și a conversiei integrale pentru toate celelalte reacții chimice;
„incertitudine” înseamnă un parametru, asociat rezultatului determinării unei cantități, care caracterizează dispersia valorilor care ar putea fi atribuite, în mod logic, cantității în cauză, incluzând efectele factorilor sistematici, precum și ale factorilor accidentali, exprimat în procente, și descrie un interval de încredere situat în jurul valorii medii care cuprinde 95 % din valorile sugerate, luând în considerare orice asimetrie a distribuției valorilor;
„prudent” înseamnă că un set de ipoteze este definit în așa fel încât să se evite orice subestimare a emisiilor anuale sau orice supraestimare a distanțelor sau a cantităților de marfă transportate;
„perioadă de raportare” înseamnă perioada cuprinsă între 1 ianuarie și 31 decembrie a fiecărui an; în cazul călătoriilor care încep și se încheie în doi ani diferiți, datele respective se înregistrează pentru anul în cauză;
„navă la dană” înseamnă o navă care este amarată sau ancorată în siguranță într-un port aflat sub jurisdicția unui stat membru în timp ce încarcă, descarcă sau efectuează o escală, incluzând perioada de timp petrecută atunci când nu este angajată în operațiuni de transport de mărfuri;
„clasă de gheață” înseamnă notația atribuită navei de către autoritățile naționale competente ale statului de pavilion sau de o organizație recunoscută de statul respectiv, care indică faptul că nava a fost proiectată pentru navigarea în condiții de gheață pe mare;
„autoritate de administrare responsabilă” înseamnă autoritatea de administrare a unei companii de transport maritim menționată la articolul 3gf din Directiva 2003/87/CE;
„date agregate privind emisiile la nivel de companie” înseamnă suma emisiilor de gaze cu efect de seră reglementate de Directiva 2003/87/CE în legătură cu activitățile de transport maritim în conformitate cu anexa I la directiva menționată și care trebuie raportate de către o companie în temeiul directivei respective, pentru toate navele aflate în responsabilitatea companiei respective în cursul perioadei de raportare.
CAPITOLUL II
MONITORIZARE ȘI RAPORTARE
SECȚIUNEA 1
Principii și metode pentru monitorizare și raportare
Articolul 4
Principii comune pentru monitorizare și raportare
Articolul 5
Metode pentru monitorizarea emisiilor de ►M2 gaze cu efect de seră ◄ și alte informații relevante
Până la 1 octombrie 2023, Comisia adoptă acte delegate pentru a ține seama de includerea în domeniul de aplicare al prezentului regulament a emisiilor de CH4 și de N2O și a emisiilor de gaze cu efect de seră generate de navele de aprovizionare în larg, astfel cum se menționează la primul paragraf de la prezentul alineat. Metodele de monitorizare a emisiilor de CH4 și de N2O se bazează pe aceleași principii ca și metodele de monitorizare a emisiilor de CO2 prevăzute în anexa I din prezentul Regulament, cu ajustările necesare pentru a reflecta natura gazelor cu efect de seră respective. Metodele prevăzute în anexa I din prezentul Regulament și normele prevăzute în anexa II din prezentul Regulament se aliniază, după caz, la metodele și normele prevăzute într-un Regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind utilizarea combustibililor din surse regenerabile și cu emisii scăzute de dioxid de carbon în transportul maritim și de modificare a Directivei 2009/16/CE.
SECȚIUNEA 2
Planul de monitorizare
Articolul 6
Conținutul și transmiterea planului de monitorizare
Planul de monitorizare constă într-o documentație completă și transparentă privind metoda de monitorizare a unei anumite nave și conține cel puțin următoarele elemente:
identificarea și tipul navei, inclusiv denumirea navei, numărul de identificare OMI al navei, portul de înmatriculare sau portul de origine al navei și numele proprietarului navei;
numele companiei și adresa, numărul de telefon și adresa de e-mail ale unei persoane de contact, precum și numărul unic de identificare OMI al companiei și al proprietarului înregistrat;
o descriere a următoarelor surse de emisii de ►M2 gaze cu efect de seră ◄ de la bordul navei: motoarele principale, motoarele auxiliare, turbinele cu gaz, cazanele și generatoarele de gaze inerte, precum și tipurile de combustibil utilizate;
o descriere a procedurilor, sistemelor și responsabilităților utilizate pentru actualizarea listei surselor de emisii de ►M2 gaze cu efect de seră ◄ pentru perioada de raportare;
o descriere a procedurilor utilizate pentru monitorizarea caracterului complet al listei călătoriilor;
o descriere a procedurilor de monitorizare a consumului de combustibil al navei, inclusiv:
metoda aleasă dintre metodele prevăzute în anexa I pentru calcularea consumului de combustibil al fiecărei surse de emisii de ►M2 gaze cu efect de seră ◄ , inclusiv o descriere a instrumentului de măsurare utilizat, după caz;
procedurile pentru măsurarea combustibilului alimentat și a combustibilului aflat deja în rezervoare, o descriere a instrumentelor de măsurare utilizate și a procedurilor de înregistrare, extragere, transmitere și stocare a informațiilor cu privire la măsurări, după caz;
metoda aleasă pentru determinarea densității, după caz;
o procedură care să garanteze că incertitudinea totală corespunzătoare măsurărilor de combustibil îndeplinește cerințele prezentului regulament, cu referiri, ori de câte ori este posibil, la legislația națională, la clauzele din contractele cu clienții sau la standardele de precizie ale furnizorilor de combustibil;
factorii de emisie individuali utilizați pentru fiecare tip de combustibil sau, în cazul combustibililor alternativi, metodele de determinare a factorilor de emisie, inclusiv metodologia de eșantionare, metodele de analiză și o descriere a laboratoarelor utilizate cu acreditarea ISO 17025 a respectivelor laboratoare, dacă este cazul;
o descriere a procedurilor utilizate pentru determinarea datelor de activitate pentru fiecare călătorie, inclusiv:
procedurile, responsabilitățile și sursele de date pentru determinarea și înregistrarea distanței;
procedurile, responsabilitățile, formulele și sursele de date pentru determinarea și înregistrarea mărfurilor transportate și a numărului de pasageri, după caz;
procedurile, responsabilitățile, formulele și sursele de date pentru determinarea și înregistrarea timpului petrecut pe mare între portul de plecare și portul de sosire;
o descriere a metodei care trebuie utilizată pentru a determina datele de substituție pentru completarea lipsei de date; și
o fișă de înregistrare a reviziilor în care să se înregistreze toate detaliile referitoare la istoricul reviziilor.
Până la 1 octombrie 2023, Comisia adoptă acte delegate în conformitate cu articolul 23 pentru a modifica articolele 6-10 în ceea ce privește normele din articolele respective privind planurile de monitorizare, pentru a ține seama de includerea în domeniul de aplicare al prezentului regulament a emisiilor de CH4 și de N2O și a emisiilor de gaze cu efect de seră provenite de la navele de aprovizionare în larg.
Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 23 pentru a completa prezentul regulament în ceea ce privește normele de aprobare a planurilor de monitorizare de către autoritățile de administrare responsabile.
Articolul 7
Modificarea planului de monitorizare
Societățile modifică planul de monitorizare în oricare dintre următoarele situații:
dacă se schimbă societatea;
dacă apar noi emisii de ►M2 gaze cu efect de seră ◄ , generate de surse noi de emisii sau datorate utilizării de noi combustibili care nu au fost încă incluși în planul de monitorizare;
dacă schimbarea disponibilității datelor, ca urmare a utilizării unor noi tipuri de instrumente de măsură, a unor noi metode de eșantionare sau metode de analiză, ori din alte motive, poate afecta acuratețea determinării emisiilor de ►M2 gaze cu efect de seră ◄ ;
dacă datele obținute cu ajutorul metodei de monitorizare aplicate s-au dovedit a fi incorecte;
dacă oricare parte a planului de monitorizare este identificată ca nefiind în conformitate cu cerințele prezentului regulament, iar societatea trebuie să îl revizuiască, în conformitate cu articolul 13 alineatul (1).
Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 23 pentru a completa prezentul regulament în ceea ce privește normele de aprobare a modificărilor aduse planurilor de monitorizare de către autoritățile de administrare responsabile.
SECȚIUNEA 3
Monitorizarea emisiilor de ►M2 gaze cu efect de seră ◄ și alte informații relevante
Articolul 8
Monitorizarea activităților într-o perioadă de raportare
Începând cu 1 ianuarie 2018, pe baza planului de monitorizare evaluat în conformitate cu articolul 13 alineatul (1), societățile monitorizează emisiile de ►M2 gaze cu efect de seră ◄ pentru fiecare navă, pentru fiecare călătorie și pentru fiecare an, prin aplicarea metodei corespunzătoare de determinare a emisiilor de ►M2 gaze cu efect de seră ◄ dintre cele prezentate în anexa I partea B și prin calcularea emisiilor de ►M2 gaze cu efect de seră ◄ în conformitate cu anexa I partea A.
Articolul 9
Monitorizarea per călătorie
Pe baza planului de monitorizare evaluat în conformitate cu articolul 13 alineatul (1), pentru fiecare navă care sosește sau pleacă dintr-un port aflat sub jurisdicția unui stat membru și pentru fiecare călătorie înspre sau dinspre un astfel de port, societățile monitorizează, în conformitate cu anexa I partea A și cu anexa II partea A, următorii parametrii:
portul de pornire și portul de sosire, inclusiv data și ora plecării și sosirii;
cantitatea și factorul de emisie pentru fiecare tip de combustibil consumat, în total;
emisiile de ►M2 gaze cu efect de seră ◄ ;
distanța parcursă;
timpul petrecut pe mare;
marfa transportată;
transportul efectuat.
Societățile pot monitoriza, de asemenea, informațiile referitoare la clasa de gheață a navei și la navigarea prin gheață, după caz.
Prin derogare de la alineatul (1) din prezentul articol și fără a aduce atingere articolului 10, o societate este exonerată de obligația de a monitoriza informațiile prevăzute la alineatul (1) din prezentul articol pentru fiecare călătorie în ceea ce privește o anumită navă, în cazul în care:
toate călătoriile navei în cursul perioadei de raportare încep sau se încheie într-un port aflat sub jurisdicția unui stat membru; și
nava, în conformitate cu programul său, efectuează peste 300 de călătorii în cursul perioadei de raportare.
Articolul 10
Monitorizarea per an
Pe baza planului de monitorizare evaluat în conformitate cu articolul 13 alineatul (1), pentru fiecare navă și pentru fiecare an calendaristic, societățile monitorizează, în conformitate cu anexa I partea A și cu anexa II partea B, următorii parametri:
cantitatea și factorul de emisie pentru fiecare tip de combustibil consumat, per total;
emisiile de ►M2 gaze cu efect de seră ◄ agregate totale generate în domeniul de aplicare a prezentului regulament;
emisiile de ►M2 gaze cu efect de seră ◄ agregate generate din toate călătoriile între porturi aflate sub jurisdicția unui stat membru;
emisiile de ►M2 gaze cu efect de seră ◄ agregate generate din toate călătoriile care au început din porturi aflate sub jurisdicția unui stat membru;
emisiile de ►M2 gaze cu efect de seră ◄ agregate generate din toate călătoriile spre porturi aflate sub jurisdicția unui stat membru;
emisiile de ►M2 gaze cu efect de seră ◄ generate în interiorul porturilor aflate sub jurisdicția unui stat membru, la dană;
distanța totală parcursă;
timpul total petrecut pe mare;
transportul total efectuat;
eficiența energetică medie;
emisiile totale agregate de gaze cu efect de seră reglementate de Directiva 2003/87/CE în legătură cu activitățile de transport maritim în conformitate cu anexa I la directiva respectivă și care trebuie raportate în temeiul directivei respective, împreună cu informațiile necesare pentru a justifica aplicarea oricărei derogări relevante de la articolul 12 alineatul (3) din directiva respectivă care este prevăzută la articolul 12 alineatele (3-e)-(3-b).
Societățile pot monitoriza informațiile referitoare la clasa de gheață a navei și la navigarea prin gheață, după caz.
Societățile pot, de asemenea, să monitorizeze consumul de combustibil și emisiile de ►M2 gaze cu efect de seră ◄ , făcând diferențierea pe baza altor criterii definite în planul de monitorizare.
SECȚIUNEA 4
Raportare
Articolul 11
Conținutul raportului privind emisiile
Începând cu 2025, până la 31 martie în fiecare an, companiile prezintă, pentru fiecare navă aflată sub responsabilitatea lor, autorității de administrare responsabile, autorităților statelor de pavilion în cauză pentru navele care arborează pavilionul unui stat membru și Comisiei un raport privind emisiile pentru întreaga perioadă de raportare a anului anterior, raport care a fost verificat și considerat ca fiind satisfăcător de către un verificator, în conformitate cu articolul 13. Autoritatea de administrare responsabilă poate solicita companiilor să își prezinte rapoartele privind emisiile până la o dată anterioară datei de 31 martie, dar nu mai devreme de 28 februarie.
În raportul privind emisiile, societățile includ următoarele informații:
datele de identificare a navei și a societății, inclusiv:
denumirea navei;
numărul de identificare OMI;
portul de înmatriculare sau portul de origine;
clasa de gheață a navei, dacă aceasta este menționată în planul de monitorizare;
eficiența tehnică a navei [indicele eficienței energetice de proiectare (EEDI) sau valoarea estimată a indicelui (EIV) în conformitate cu Rezoluția MEPC.215 (63) a OMI, după caz];
numele proprietarului navei;
adresa proprietarului navei și locul principal de desfășurare a activității acestuia;
denumirea societății (dacă este diferită de proprietarul navei);
adresa societății (dacă este diferită de a proprietarului navei) și locul principal de desfășurare a activității acesteia;
adresa, numărul de telefon și adresa de e-mail ale unei persoane de contact;
identitatea verificatorului care a evaluat raportul privind emisiile;
informații privind metoda de monitorizare utilizată și nivelul de incertitudine aferent;
rezultatele monitorizării anuale a parametrilor în conformitate cu articolul 10.
Articolul 11a
Raportarea și transmiterea datelor agregate privind emisiile la nivel de companie
Articolul 12
Formatul raportului privind emisiile și al raportării datelor agregate privind emisiile la nivel de companie
CAPITOLUL III
VERIFICARE ȘI ACREDITARE
Articolul 13
Domeniul activităților de verificare și raportul de verificare
În cazul în care verificatorul concluzionează, oferind o asigurare rezonabilă în acest sens, că datele agregate privind emisiile la nivel de companie nu conțin inexactități materiale, verificatorul emite un raport de verificare în care declară că datele agregate privind emisiile la nivel de companie au fost considerate satisfăcătoare în conformitate cu normele prevăzute în actele delegate adoptate în temeiul alineatului (6).
Articolul 14
Obligații generale și principii pentru verificatori
Când efectuează verificarea raportului privind emisiile și a procedurilor de monitorizare aplicate de societate, verificatorul evaluează fiabilitatea, credibilitatea și acuratețea sistemelor de monitorizare și a datelor și informațiilor raportate referitoare la emisiile de ►M2 gaze cu efect de seră ◄ , în special:
atribuirea consumului de combustibil la călătorii;
datele privind consumul de combustibil care au fost incluse în raport, precum și măsurile și calculele aferente;
selectarea și utilizarea factorilor de emisie;
calculele care au dus la determinarea emisiilor totale de gaze cu efect de seră și a emisiilor totale agregate de gaze cu efect de seră reglementate de Directiva 2003/87/CE în legătură cu activitățile de transport maritim în conformitate cu anexa I la directiva respectivă și care trebuie raportate în temeiul directivei respective;
calculele care au dus la determinarea eficienței energetice.
Verificatorul ia în considerare numai rapoartele privind emisiile transmise în conformitate cu articolul 12, atunci când datele și informațiile fiabile și credibile permit determinarea cu un grad rezonabil de certitudine a emisiilor de ►M2 gaze cu efect de seră ◄ și cu condiția să fie îndeplinite următoarele condiții:
datele raportate sunt coerente, având în vedere datele estimate bazate pe datele rezultate din monitorizarea navelor și pe caracteristicile navelor, cum ar fi puterea instalată a motorului;
datele raportate nu conțin neconcordanțe, mai ales când se compară volumul total al combustibilului achiziționat anual de fiecare navă cu consumul agregat de combustibil din timpul călătoriilor;
colectarea datelor s-a efectuat în conformitate cu regulile aplicabile; și
înregistrările relevante ale navei sunt complete și coerente.
Articolul 15
Proceduri de verificare
Articolul 16
Acreditarea verificatorilor
CAPITOLUL IV
CONFORMITATE ȘI PUBLICAREA INFORMAȚIILOR
Articolul 17
Documentul de conformitate
Documentul de conformitate include următoarele informații:
identitatea navei (numele, numărul de identificare OMI și portul de înmatriculare sau portul de origine);
numele, adresa și locul principal de desfășurare a activității pentru proprietarul navei;
identitatea verificatorului;
data emiterii documentului de conformitate, perioada de valabilitate a acestuia și perioada de raportare la care se referă.
Articolul 18
Obligația de a păstra un document de conformitate valabil la bord
Până la data de 30 iunie a anului următor sfârșitului unei perioade de raportare, navele care sosesc în, se află în sau pleacă dintr-un port aflat sub jurisdicția unui stat membru și care au efectuat călătorii în perioada de raportare respectivă păstrează la bord un document de conformitate valabil.
Articolul 19
Respectarea cerințelor de monitorizare și raportare și inspecții
Articolul 20
Sancțiuni, schimb de informații și ordin de expulzare
În cazul în care o navă menționată la primul paragraf se află într-unul dintre porturile statului membru al cărui pavilion îl arborează, statul membru în cauză poate, după ce i-a acordat companiei în cauză posibilitatea de a-și prezenta observațiile, să emită un ordin de reținere a pavilionului până când compania își îndeplinește obligațiile de monitorizare și de raportare. Statul membru informează Comisia, EMSA și celelalte state membre cu privire la această situație.
Respectarea obligațiilor de monitorizare și de raportare respective este confirmată prin notificarea unui document de conformitate valabil către autoritatea națională competentă care a emis ordinul de expulzare. Prezentul alineat nu aduce atingere normelor maritime internaționale aplicabile în cazul navelor aflate în pericol.
Posibilitatea de a obține o derogare în temeiul primului paragraf nu se aplică unui stat membru a cărui autoritate este autoritatea de administrare responsabilă.
Articolul 21
Publicarea informațiilor și raportarea de către Comisie
În cadrul informațiilor puse la dispoziția publicului, Comisia include următoarele:
identitatea navei (denumirea, compania, numărul de identificare OMI și portul de înmatriculare sau portul de origine);
eficiența tehnică a navei (EEDI sau EIV, după caz);
emisiile de ►M2 gaze cu efect de seră ◄ anuale;
consumul total anual de combustibil pentru călătorii;
consumul mediu anual de combustibil și emisiile medii anuale de ►M2 gaze cu efect de seră ◄ per distanță parcursă în cazul călătoriilor;
consumul mediu anual de combustibil și emisiile medii anuale de ►M2 gaze cu efect de seră ◄ per distanță parcursă și marfa transportată în cazul călătoriilor;
timpul anual total petrecut pe mare în cazul călătoriilor;
metoda pentru monitorizare aplicată;
data emiterii și data expirării documentului de conformitate;
identitatea verificatorului care a evaluat raportul privind emisiile;
orice alte informații monitorizate și raportate în mod voluntar în conformitate cu articolul 10.
CAPITOLUL V
COOPERARE INTERNAȚIONALĂ
Articolul 22
Cooperare internațională
Articolul 22a
Revizuirea
Până cel târziu la 31 decembrie 2024, Comisia revizuiește prezentul regulament, ținând seama în special de experiența suplimentară dobândită ca urmare a punerii sale în aplicare, printre altele cu scopul includerii în domeniul de aplicare al prezentului regulament a navelor cu un tonaj brut mai mic de 5 000 de tone, dar nu mai mic de 400 de tone și în vederea unei posibile includeri ulterioare a acestor nave în domeniul de aplicare al Directivei 2003/87/CE sau în vederea propunerii altor măsuri de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră generate de astfel de nave. Revizuirea respectivă este însoțită, dacă este cazul, de o propunere legislativă de modificare a prezentului regulament.
CAPITOLUL VI
COMPETENȚE DELEGATE ȘI DE EXECUTARE ȘI DISPOZIȚII FINALE
Articolul 23
Exercitarea delegării de competențe
Competența de a adopta acte delegate menționată la articolul 6 alineatul (8), la articolul 7 alineatul (5), la articolul 11 alineatul (4), la articolul 11a alineatul (4) și la articolul 13 alineatul (6) este conferită Comisiei pe o perioadă de cinci ani de la 5 iunie 2023.
Comisia elaborează un raport privind delegarea de competențe cu cel puțin nouă luni înainte de încheierea perioadei respective de cinci ani. Delegarea de competențe se prelungește tacit cu perioade de timp identice, cu excepția cazului în care Parlamentul European sau Consiliul se opune prelungirii respective cu cel puțin trei luni înainte de încheierea fiecărei perioade.
Cu toate acestea, ultima teză de la primul paragraf de la prezentul alineat nu se aplică actelor delegate adoptate până la 1 octombrie 2023 în temeiul articolului 5 alineatul (2) al doilea paragraf, al articolului 6 alineatul (8) al doilea paragraf sau al articolului 11 alineatul (4).
Articolul 24
Procedura comitetului
Articolul 25
Modificarea Directivei 2009/16/CE
Următorul punct se adaugă în lista stabilită în anexa IV la Directiva 2009/16/CE:
„50. Document de conformitate emis în temeiul Regulamentului (UE) 2015/757 al Parlamentului European și al Consiliului din 29 aprilie 2015 privind monitorizarea, raportarea și verificarea emisiilor de dioxid de carbon generate de transportul maritim și de modificare a Directivei 2009/16/CE (*1).
Articolul 26
Intrarea în vigoare
Prezentul regulament intră în vigoare la 1 iulie 2015.
Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.
ANEXA I
Metode pentru monitorizarea emisiilor de gaze cu efect de seră
A. CALCULAREA EMISIILOR DE GAZE CU EFECT DE SERĂ (Articolul 9)
1. Formule pentru calcularea emisiilor de gaze cu efect de seră
În scopul calculării emisiilor de gaze cu efect de seră, societățile aplică următoarea formulă:
Societățile calculează emisiile de CO2 prin însumarea emisiilor de CO2 ale tuturor combustibililor i utilizați, aplicând următoarea formulă:
Societățile calculează emisiile de CH4 prin însumarea emisiilor de CH4 rezultate din arderea tuturor combustibililor i utilizați, împreună cu emisiile cauzate de pierderile de CH4, aplicând următoarea formulă:
Societățile calculează emisiile de N2O prin însumarea emisiilor de N2O ale tuturor combustibililor i utilizați, aplicând următoarea formulă:
Consumul de combustibil se calculează separat pentru emisiile generate de călătoriile între porturi aflate sub jurisdicția unui stat membru, de călătoriile care au avut ca punct de plecare porturi aflate sub jurisdicția unui stat membru, de călătoriile către porturi aflate sub jurisdicția unui stat membru și pentru emisiile din interiorul porturilor aflate sub jurisdicția unui stat membru. Consumul de combustibil la dană în interiorul porturilor aflate sub jurisdicția unui stat membru se calculează separat.
Termen |
Explicație |
GHGMRV |
Emisiile de gaze cu efect de seră care trebuie raportate în temeiul prezentului regulament, exprimate în tone de CO2 echivalent, unde „CO2 echivalent” înseamnă unitatea de măsură metrică utilizată pentru calcularea emisiilor de CO2, CH4 și N2O pe baza potențialului lor de încălzire globală, prin conversia cantităților de CH4 și N2O în cantitatea echivalentă de dioxid de carbon cu același potențial de încălzire globală. |
|
Emisii totale agregate de CO2. |
|
Emisii totale agregate de CH4. |
|
Emisii totale agregate de N2O. |
|
Potențialul de încălzire globală al CH4 pentru o perioadă de 100 de ani, menționat în anexa la Regulamentul delegat (UE) 2020/1044 al Comisiei (1). |
|
Potențialul de încălzire globală al N2O pentru o perioadă de 100 de ani, menționat în anexa la Regulamentul delegat (UE) 2020/1044. |
i |
Indicele corespunzător combustibililor utilizați la bordul navei în perioada de raportare. |
j |
Indicele corespunzător surselor de emisii de la bordul navei. În sensul prezentului regulament, sursele luate în considerare includ cel puțin motoarele principale, motoarele auxiliare, turbinele cu gaz, cazanele și generatoarele de gaze inerte. |
Mi |
Consumul de combustibil, exprimat ca masă totală a combustibilului specific i utilizat (total pentru toate sursele de emisii). |
Mi, j |
Consumul de combustibil, exprimat ca masă a combustibilului specific i utilizat la sursa de emisie j. |
Cj |
Factorul de emisie de la rezervor la siaj aferent pierderilor de combustibil (coeficientul de pierdere) ca procent din masa combustibilului i utilizat de sursa de emisie j [%]. Cjinclude emisiile fugitive și pierderile de emisii. Emisiile fugitive și pierderile de emisii sunt emisii cauzate de cantitatea de combustibil care nu ajunge în camera de ardere a sursei de emisii sau care nu este consumată de sursa de emisii deoarece acestea nu sunt arse, sunt ventilate sau se scurg din sistem. |
Mi,NC |
Masa totală a combustibilului i nears, însă eliberat în atmosferă. |
|
Cantitatea de CH4 nearsă, eliberată în atmosferă. În scopul determinării unei astfel de cantități, societățile aplică următoarea formulă: |
|
Factorul de emisie de la rezervor la siaj aferent CO2 per combustibilul i, astfel cum este definit în tabelul de la punctul 2 din prezenta parte. |
|
Factorul de emisie de la rezervor la siaj aferent CH4 per combustibilul i, astfel cum este definit în tabelul de la punctul 2 din prezenta parte. |
|
Factorul de emisie de la rezervor la siaj aferent N2O per combustibilul i, astfel cum este definit în tabelul de la punctul 2 din prezenta parte. |
(1)
Regulamentul delegat (UE) 2020/1044 al Comisiei din 8 mai 2020 de completare a Regulamentului (UE) 2018/1999 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește valorile potențialului de încălzire globală și orientările privind inventarierea, precum și sistemul de inventariere al Uniunii și de abrogare a Regulamentului delegat (UE) nr. 666/2014 al Comisiei (JO L 230, 17.7.2020, p. 1). |
2. Factori de emisie impliciți
În tabelul următor:
Valorile implicite, astfel cum figurează în tabelul de mai jos, pentru factorii de emisie pentru combustibilii și sursele de emisii utilizate la bordul navei se aplică în sensul prezentului regulament.
În cazul în care într-o căsuță se indică fie TBM, fie N/A, se utilizează cea mai mare valoare implicită a clasei de combustibil din aceeași coloană. În cazul în care, pentru o anumită clasă de combustibil, toate căsuțele din aceeași coloană indică fie TBM, fie N/A, se utilizează valoarea implicită a tipului de combustibil fosil cel mai puțin favorabil. Această regulă nu se aplică în cazul coloanei 6, unde TBM sau N/A se referă la valori indisponibile pentru sursa de emisii respectivă. În cazul în care nu există o valoare implicită pentru Cj, se utilizează o valoare certificată în conformitate cu articolul 10 alineatul (6) din Regulamentul (UE) 2023/1805 al Parlamentului European și al Consiliului (*).
Societățile se pot abate de la valorile implicite pentru factorii de emisie enumerați în tabelul de mai jos, în urma aplicării, după caz, a condițiilor și a restricțiilor prevăzute la articolul 10 alineatele (5) și (6) din Regulamentul (UE) 2023/1805.
Pentru combustibilii nefosili care nu sunt enumerați în tabelul de mai jos, societatea determină factorii de emisie în conformitate cu articolele 32-35 din Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2018/2066 al Comisiei (**).
În cazul unui amestec de combustibili, fiecare combustibil este luat în considerare separat.
1 |
2 |
3 |
4 |
5 |
6 |
Clasa de combustibil |
Tipul de combustibil |
|
|
|
Cj Ca % din masa combustibilului utilizat de sursa de emisii |
Combustibili fosili |
Păcură grea ISO 8217 sortimentele RME până la RMK |
3,114 |
0,00005 |
0,00018 |
– |
Păcură ușoară ISO 8217 sortimentele RMA până la RMD |
3,151 |
0,00005 |
0,00018 |
– |
|
Combustibil pentru motoare diesel navale Motorină marină ISO 8217 sortimentele DMX până la DMB |
3,206 |
0,00005 |
0,00018 |
– |
|
GNL |
2,750 |
0 |
0,00011 |
3,1 pentru GNL Otto (turație medie cu dublă alimentare) |
|
1,7 pentru GNL Otto (turație lentă cu dublă alimentare) |
|||||
0,2 pentru GNL Diesel (turație lentă cu dublă alimentare) |
|||||
2,6 pentru motoarele cu ardere săracă și aprindere prin scânteie în sistem pe gaz (LBSI) |
|||||
GPL (butan) |
3,03 |
TBM |
TBM |
N/A |
|
GPL (propan) |
3,00 |
TBM |
TBM |
N/A |
|
H2 (fosil) |
0 |
0 |
— pentru pilele de combustie |
– |
|
TBM pentru motoarele cu ardere internă (ICE) |
|||||
NH3 (fosil) |
0 |
N/A |
TBM |
N/A |
|
Metanol (fosil) |
1,375 |
TBM |
TBM |
– |
|
Biocombustibili |
Etanol |
1,913 |
TBM |
TBM |
– |
Biomotorină |
2,834 |
TBM |
TBM |
– |
|
Ulei vegetal hidrotratat (HVO) |
3,115 |
0,00005 |
0,00018 |
– |
|
Biometan lichefiat utilizat drept combustibil pentru transport (bio-GNL) |
2,750 |
0 |
0,00011 |
3,1 pentru GNL Otto (turație medie cu dublă alimentare) |
|
1,7 pentru GNL Otto (turație lentă cu dublă alimentare) |
|||||
0,2 pentru GNL Diesel (turație lentă cu dublă alimentare) |
|||||
2,6 pentru motoarele cu ardere săracă și aprindere prin scânteie în sistem pe gaz (LBSI) |
|||||
Biometanol |
1,375 |
TBM |
TBM |
– |
|
Altele |
3,115 |
0,00005 |
0,00018 |
– |
|
Bio-H2 |
0 |
0 |
0 pentru pilele de combustie |
– |
|
TBM pentru motoarele cu ardere internă |
|||||
Combustibili de origine nebiologică produși din surse regenerabile (RFNBO) – e-combustibili |
e-motorină |
3,206 |
0,00005 |
0,00018 |
– |
e-metanol |
1,375 |
TBM |
TBM |
– |
|
e-GNL |
2,750 |
0 |
0,00011 |
3,1 pentru GNL Otto (turație medie cu dublă alimentare) |
|
1,7 pentru GNL Otto (turație lentă cu dublă alimentare) |
|||||
0,2 pentru GNL Diesel (turație lentă cu dublă alimentare) |
|||||
2,6 pentru motoarele cu ardere săracă și aprindere prin scânteie în sistem pe gaz (LBSI) |
|||||
e-H2 |
0 |
0 |
0 pentru pilele de combustie |
– |
|
TBM pentru motoarele cu ardere internă |
|||||
e-NH3 |
0 |
N/A |
TBM |
N/A |
|
e-GPL |
N/A |
N/A |
N/A |
N/A |
|
e-DME |
N/A |
N/A |
N/A |
– |
În coloana 1 se specifică clasa de combustibili.
În coloana 2 se specifică denumirea tipurilor relevante de combustibil pentru fiecare clasă.
Coloana 3 include factorul de emisie EF pentru dioxidul de carbon exprimat în gCO2/gfuel.
Coloana 4 include factorul de emisie EF pentru metan exprimat în gCH4/gfuel.
Coloana 5 include factorul de emisie EF pentru protoxidul de azot exprimat în gN2O/gfuel.
În coloana 6 se specifică partea din combustibil pierdută sub forma emisiilor fugitive și a pierderilor de emisii (Cj) cuantificată ca % din masa combustibilului utilizat de sursa de emisie specifică. Pentru combustibili precum GNL pentru care există emisii fugitive și pierderi de emisii, valoarea emisiilor fugitive și a pierderilor de emisii prezentată în tabel este exprimată sub formă de % din masa combustibilului utilizat. Valorile Cj din tabel se calculează la 50 % din sarcina maximă a motorului.
(*) Regulamentul (UE) 2023/1805 al Parlamentului European și al Consiliului din 13 septembrie 2023 privind utilizarea combustibililor din surse regenerabile și cu emisii scăzute de carbon în transportul maritim și de modificare a Directivei 2009/16/CE (JO L 234, 22.9.2023, p. 48).
(**) Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2018/2066 al Comisiei din 19 decembrie 2018 privind monitorizarea și raportarea emisiilor de gaze cu efect de seră în temeiul Directivei 2003/87/CE a Parlamentului European și a Consiliului și de modificare a Regulamentului (UE) nr. 601/2012 al Comisiei (JO L 334, 31.12.2018, p. 1).
AA. EMISIILE DE GAZE CU EFECT DE SERĂ PROVENITE DE LA NAVELE PENTRU ACTIVITĂȚI OFFSHORE
Emisiile de gaze cu efect de seră generate de navele pentru activități offshore includ emisiile de gaze cu efect de seră generate în timpul călătoriilor de la ultimul port de escală la un port de escală aflat sub jurisdicția unui stat membru și de la un port de escală aflat sub jurisdicția unui stat membru către următorul port de escală, precum și în interiorul porturilor de escală aflate sub jurisdicția unui stat membru de către următoarele nave autorizate să desfășoare activități de servicii în larg sau la instalații offshore:
navă de aprovizionare, remorcare și manevrare a ancorelor;
navă de aprovizionare offshore;
navă de aprovizionare și transport echipaj;
navă transportatoare de conducte;
navă de aprovizionare pentru platforme;
navă de foraj;
unități plutitoare de stocare și descărcare a producției (FPSO), petrol;
navă de prelucrare a gazelor;
unități plutitoare de stocare și descărcare (FSO), gaze;
FSO, petrol;
navă hotel;
navă suport pentru scufundări;
navă pentru construcții offshore;
navă suport offshore;
navă de îngropare a conductelor;
navă de instalare a conductelor;
navă macara de instalare a conductelor;
navă de testare a producției;
navă de intervenție în caz de urgență;
navă suport pentru dragat;
navă de stimulare a puțurilor;
navă cablier;
navă pentru repararea cablurilor;
navă de exploatare minieră;
navă de instalare a turbinelor eoliene;
navă de punere în funcțiune și exploatare;
navă pentru operațiuni de reparații;
navă pentru lucrări/reparații;
navă de cercetare și inspecție;
dragă;
dragă purtătoare.
B. METODE PENTRU DETERMINAREA EMISIILOR DE GAZE CU EFECT DE SERĂ
În planul de monitorizare, societatea indică metoda de monitorizare utilizată pentru determinarea emisiilor de gaze cu efect de seră pentru fiecare navă aflată sub responsabilitatea sa și se asigură că, după ce a fost aleasă o metodă, aceasta este aplicată în mod consecvent.
Se pot utiliza următoarele metode A, B, C și D, ținând seama de abordarea bazată pe calcul sau de abordarea bazată pe măsurare.
Conform abordării bazate pe calcul (metodele A, B și C), emisiile se calculează utilizând formulele prevăzute în partea A. În acest scop, consumul real de combustibil pentru fiecare călătorie se determină utilizând oricare dintre metodele A, B sau C descrise mai jos și aplicate în scopul realizării calculului. Sursele de incertitudine și nivelurile de incertitudine asociate se iau în considerare la selectarea oricăreia dintre metodele A, B sau C. Societatea trebuie să efectueze în mod regulat activități de control adecvate, inclusiv verificări încrucișate între cantitatea aferentă operațiunii de buncheraj prevăzută în documentul privind operațiunea de buncheraj (BDN – Bunker Fuel Delivery Note) și cantitatea aferentă operațiunii de buncheraj indicată prin măsurarea la bord și să ia măsuri corective în cazul în care se observă abateri semnificative.
În cadrul abordării bazate pe măsurare (metoda D), se utilizează măsurători directe ale emisiilor de gaze cu efect de seră.
Se poate utiliza orice combinație a metodelor A, B, C și D, după evaluarea de către verificator, dacă un astfel de demers îmbunătățește precizia generală a măsurării.
1. Metoda A: BDN și inventarierea periodică a cantităților din rezervoarele de combustibil
Această metodă se bazează pe cantitatea și tipul de combustibil, astfel cum sunt indicate în BDN, în combinație cu inventarierea periodică a cantităților din rezervoarele de combustibil bazată pe citirea nivelului de combustibil din rezervoare. Combustibilul disponibil la începutul perioadei plus livrările și minus combustibilul disponibil la sfârșitul perioadei și combustibilul scos din rezervor în intervalul cuprins între începutul și sfârșitul perioadei constituie împreună combustibilul consumat de-a lungul perioadei.
Perioada înseamnă timpul dintre două escale portuare sau timpul petrecut într-un port. În ceea ce privește combustibilul utilizat în cursul unei perioade, trebuie să se specifice tipul de combustibil și conținutul de sulf al combustibilului.
Această metodă nu se utilizează când BDN nu sunt disponibile la bordul navelor, în special când marfa este utilizată drept combustibil, de exemplu gazul natural lichefiat (GNL) pierdut prin vaporizare pe durata stocării.
În temeiul regulilor actuale din anexa VI la MARPOL, este obligatorie păstrarea BDN la bord timp de trei ani după livrarea combustibilului pentru nave, iar acesta trebuie să fie disponibil imediat. Inventarierea periodică a cantităților din rezervoarele de combustibil de la bord se bazează pe citirea nivelului de combustibil din rezervoare. Se utilizează tabele pentru rezervoare relevante pentru fiecare rezervor de combustibil pentru a se determina volumul la momentul citirii nivelului de combustibil din rezervoare. Incertitudinea asociată BDN se specifică în planul de monitorizare. Citirea nivelului de combustibil din rezervoare se efectuează prin metode adecvate, precum sistemele automatizate, sondările și ruletele cu lest. Metoda sondării rezervoarelor și incertitudinea asociată se specifică în planul de monitorizare.
În cazul în care cantitatea de combustibil alimentat sau cantitatea de combustibil rămasă în rezervoare este determinată ca unități de volum, exprimate în metri cubi, societatea transformă cantitatea respectivă din volum în masă utilizând valorile densității reale. Societatea determină densitatea reală utilizând:
sistemele de măsurare aflate la bordul navei; sau
densitatea măsurată de către furnizorul de combustibil la alimentarea cu combustibil și înregistrată în factură sau în BDN; sau
densitatea măsurată în cadrul unei încercări realizate într-un laborator acreditat de încercare a combustibilului, dacă este disponibilă.
Densitatea reală se exprimă în kg/metru cub și se determină pentru temperatura aplicabilă în contextul unei măsurători specifice. Dacă valorile densității reale nu sunt disponibile, se aplică un factor de densitate standard pentru tipul de combustibil în cauză după evaluarea de către verificator.
2. Metoda B: monitorizarea la bord a rezervoarelor de combustibil pentru nave
Această metodă se bazează pe citirea nivelului de combustibil din toate rezervoarele de combustibil de la bord. Citirea nivelului de combustibil din rezervoare se efectuează zilnic atunci când nava se află în larg și la fiecare alimentare a navei sau scoatere de combustibil din rezervoare.
Variațiile cumulative ale nivelului de combustibil din rezervoare între două citiri constituie consumul de combustibil din perioada respectivă.
Perioada înseamnă timpul dintre două escale portuare sau timpul petrecut într-un port. În ceea ce privește combustibilul utilizat în cursul unei perioade, trebuie să se specifice tipul de combustibil și conținutul de sulf al combustibilului.
Citirea nivelului de combustibil din rezervoare se efectuează prin metode adecvate, precum sistemele automatizate, sondările și ruletele cu lest. Metoda sondării rezervoarelor și incertitudinea asociată se specifică în planul de monitorizare.
În cazul în care cantitatea de combustibil alimentat sau cantitatea de combustibil rămasă în rezervoare este determinată ca unități de volum, exprimate în metri cubi, societatea transformă cantitatea respectivă din volum în masă utilizând valorile densității reale. Societatea determină densitatea reală utilizând:
sistemele de măsurare aflate la bordul navei; sau
densitatea măsurată de către furnizorul de combustibil la alimentarea cu combustibil și înregistrată în factură sau în BDN; sau
densitatea măsurată în cadrul unei încercări realizate într-un laborator acreditat de încercare a combustibilului, dacă este disponibilă.
Densitatea reală se exprimă în kg/metru cub și se determină pentru temperatura aplicabilă în contextul unei măsurători specifice. Dacă valorile densității reale nu sunt disponibile, se aplică un factor de densitate standard pentru tipul de combustibil în cauză după evaluarea de către verificator.
3. Metoda C: debitmetre pentru procesele de combustie aplicabile
Această metodă se bazează pe debitele de combustibil măsurate la bord. Datele de la toate debitmetrele legate la sursele de emisii de gaze cu efect de seră relevante sunt combinate pentru a determina consumul de combustibil total într-o anumită perioadă.
Perioada înseamnă timpul dintre două escale portuare sau timpul petrecut într-un port. În ceea ce privește combustibilul utilizat în cursul unei perioade, trebuie să se monitorizeze tipul de combustibil și conținutul de sulf al combustibilului.
Metodele de etalonare aplicate și incertitudinea asociată debitmetrelor utilizate se specifică în planul de monitorizare.
În cazul în care cantitatea de combustibil consumată este determinată ca unități de volum, exprimate în metri cubi, societatea transformă cantitatea respectivă din volum în masă utilizând valorile densității reale. Societatea determină densitatea reală utilizând:
sistemele de măsurare aflate la bordul navei; sau
densitatea măsurată de către furnizorul de combustibil la alimentarea cu combustibil și înregistrată în factură sau în BDN; sau
densitatea măsurată în cadrul unei încercări realizate într-un laborator acreditat de încercare a combustibilului, dacă este disponibilă.
Densitatea reală se exprimă în kg/metru cub și se determină pentru temperatura aplicabilă în contextul unei măsurători specifice. Dacă valorile densității reale nu sunt disponibile, se aplică un factor de densitate standard pentru tipul de combustibil în cauză după evaluarea de către verificator.
4. Metoda D: măsurarea directă a emisiilor de gaze cu efect de seră
Măsurările directe ale emisiilor de gaze cu efect de seră pot fi utilizate în cazul călătoriilor și pentru emisiile de gaze cu efect de seră generate în interiorul porturilor aflate sub jurisdicția unui stat membru. În cazul navelor pentru care raportarea de CO2 se bazează pe această metodă aplicată tuturor surselor de emisii de la bordul navei, consumul de combustibil se calculează utilizând emisiile de CO2 măsurate și factorii de emisie aplicabili combustibililor și surselor de emisii relevante.
Această metodă se bazează pe determinarea debitelor emisiilor de gaze cu efect de seră din coșurile de fum ale navelor prin înmulțirea concentrațiilor de gaze cu efect de seră ale gazului de evacuare cu debitul gazului de evacuare.
Aplicarea acestei metode de determinare a emisiilor de gaze cu efect de seră nu împiedică societățile să aplice oricare dintre celelalte metode descrise în prezenta parte oricărui alt gaz cu efect de seră.
Metodele de etalonare aplicate și incertitudinea asociată dispozitivelor utilizate se specifică în planul de monitorizare.
C. GESTIONAREA ȘI CONTROLUL DATELOR
1. Sistemul de control
1.1. Societatea efectuează o evaluare a riscurilor pentru a identifica sursele riscurilor de erori din fluxul de date de la datele primare până la datele finale din raportul privind emisiile și instituie, documentează, pune în aplicare și menține un sistem de control eficace pentru a se asigura că rapoartele rezultate din activitățile legate de fluxul de date nu conțin inexactități, sunt conforme cu planul de monitorizare și respectă prezentul regulament.
Societatea pune evaluarea riscurilor menționată la primul paragraf la dispoziția autorității de administrare responsabile, la cerere. Societatea pune la dispoziție această evaluare și pentru efectuarea verificării.
1.2. În sensul punctului 1.1 primul paragraf, societatea stabilește, documentează, pune în aplicare și menține proceduri scrise, separat de planul de monitorizare, pentru activitățile legate de fluxul de date, precum și pentru activitățile de control și include trimiteri la procedurile respective și o descriere a acestora în planul de monitorizare. La cerere, societatea pune la dispoziția autorității de administrare responsabile orice documentație scrisă aferentă procedurilor. Societatea pune la dispoziție această documentație și pentru efectuarea verificării.
1.3. Activitățile de control menționate la punctul 1.2 includ, după caz:
asigurarea calității echipamentelor de măsurare relevante;
asigurarea calității sistemelor informatice, garantând faptul că sistemele relevante sunt proiectate, documentate, testate, puse în aplicare, controlate și menținute într-un mod care asigură prelucrarea fiabilă, exactă și în timp util a datelor, potrivit riscurilor identificate în conformitate cu punctul 1.1;
separarea atribuțiilor aferente activităților legate de fluxul de date și activităților de control, precum și gestionarea competențelor necesare;
revizuirile interne și validarea datelor;
corecții și măsuri corective;
controlul proceselor externalizate;
păstrarea evidențelor și a documentației, inclusiv gestionarea versiunilor documentelor.
1.4. În sensul punctului 1.3 litera (a), societatea se asigură că toate echipamentele de măsurare relevante sunt calibrate, reglate și controlate la intervale regulate, inclusiv înainte de utilizare, sunt verificate în raport cu standarde de măsurare corespunzătoare standardelor de măsurare internaționale, dacă acestea există, și sunt adaptate la riscurile identificate.
În cazul în care componentele sistemelor de măsurare nu pot fi calibrate, societatea identifică respectivele componente în planul de monitorizare și propune activități de control alternative.
În cazul în care se constată că echipamentele nu corespund cerințelor de performanță, societatea ia cu promptitudine măsurile corective necesare.
1.5. În sensul punctului 1.3 litera (d) societatea revizuiește și validează datele care rezultă din activitățile legate de fluxul de date menționate la punctul 1.2.
O astfel de revizuire și validare a datelor include următoarele măsuri:
o verificare a exhaustivității datelor;
o comparație a datelor obținute, monitorizate și raportate de societate pe parcursul mai multor ani;
o comparație a datelor și a valorilor rezultate în urma aplicării unor metode diferite de monitorizare, atunci când se aplică mai multe metode de monitorizare.
1.6. În sensul punctului 1.3 litera (e), societatea se asigură că, dacă se constată că activitățile legate de fluxul de date sau activitățile de control nu funcționează în mod eficace sau nu respectă normele stabilite în documentația privind procedurile aferente activităților respective, se iau măsuri corective, iar datele afectate sunt corectate fără întârzieri nejustificate.
1.7. În sensul punctului 1.3 litera (f), în cazul în care societatea externalizează una sau mai multe dintre activitățile legate de fluxul de date sau activitățile de control menționate la punctul 1.1, aceasta întreprinde toate acțiunile următoare:
examinează calitatea activităților legate de fluxul de date și a activităților de control externalizate în conformitate cu prezentul regulament;
definește cerințe adecvate pentru rezultatele proceselor externalizate și metodele utilizate în cadrul proceselor respective;
verifică, pentru rezultatele și metodele menționate la litera (b), calitatea acestora;
se asigură că activitățile externalizate se desfășoară de așa manieră încât să răspundă riscurilor inerente și riscurilor de control identificate în evaluarea riscurilor menționată la punctul 1.1.
1.8. Societatea monitorizează eficacitatea sistemului de control, inclusiv prin efectuarea de revizuiri interne și luarea în considerare a constatărilor verificatorului cu ocazia verificării rapoartelor privind emisiile și a rapoartelor menționate la articolul 11 alineatul (2).
Atunci când societatea constată că sistemul de control nu este eficace sau proporțional cu riscurile identificate, aceasta depune eforturi pentru îmbunătățirea sistemului de control și actualizarea planului de monitorizare sau a procedurilor scrise care stau la baza activităților legate de fluxul de date, a evaluărilor riscurilor și activităților de control, după caz.
2. Lacune în materie de date
2.1. În cazul în care lipsesc date relevante pentru determinarea emisiilor de gaze cu efect de seră ale unei nave cu privire la una sau mai multe călătorii, societatea utilizează date de substituție calculate în conformitate cu metoda (metodele) alternativă (alternative) indicată (indicate) în planul de monitorizare evaluat de verificator și, după caz, aprobat de autoritatea de administrare responsabilă.
În cazul în care lipsesc date relevante pentru determinarea emisiilor de gaze cu efect de seră ale unei nave cu privire la una sau mai multe călătorii, pentru care planul de monitorizare nu enumeră metode alternative de monitorizare sau surse alternative de date pentru coroborarea datelor sau pentru eliminarea lacunelor în materie de date, societatea utilizează o metodă adecvată de estimare pentru determinarea datelor de substituție prudente pentru perioada de timp respectivă și parametrul care lipsește.
2.2. În cazul în care, din motive tehnice, temporar nu este fezabil să se aplice planul de monitorizare evaluat în mod satisfăcător de către verificator și, după caz, aprobat de autoritatea de administrare responsabilă, societatea aplică o metodă bazată pe sursele alternative de date enumerate în planul de monitorizare în scopul efectuării verificărilor pentru coroborarea datelor sau, în cazul în care o astfel de alternativă nu este prevăzută în planul de monitorizare, o metodă alternativă care să furnizeze date de substituție sau o estimare prudentă, până la restabilirea condițiilor de aplicare a planului de monitorizare aprobat.
Societatea ia toate măsurile necesare pentru o aplicare promptă a planului de monitorizare.
2.3. În cazul în care se utilizează o metodă de estimare în conformitate cu punctul 2.1 sau în cazul în care are loc o abatere temporară de la planul de monitorizare în conformitate cu punctul 2.2, societatea elaborează, fără întârzieri nejustificate, o procedură scrisă pentru a evita acest tip de lacune în materie de date în viitor și modifică planul de monitorizare în conformitate cu articolul 7.
ANEXA II
Monitorizarea altor informații relevante
A. MONITORIZAREA PER CĂLĂTORIE (ARTICOLUL 9)
1. În scopul monitorizării altor informații relevante per călătorie [articolul 9 alineatul (1)], societățile respectă următoarele reguli:
►M1 pentru data și ora plecării de la dană și sosirii la dană se utilizează ora universală coordonată (UTC). ◄ Timpul petrecut pe mare se calculează pe baza informațiilor referitoare la portul de pornire și la portul de sosire și exclude ancorarea;
distanța parcursă poate fi atât distanța corespunzătoare celei mai directe rute între portul de pornire și portul de sosire, cât și distanța parcursă efectiv. În cazul în care se utilizează distanța celei mai directe rute între portul de pornire și cel de sosire, ar trebui luat în considerare factorul de corecție conservator, pentru a se garanta că distanța parcursă nu este subestimată în mod semnificativ. Planul de monitorizare specifică ce calcul este utilizat pentru distanță și, dacă este necesar, factorul de corecție folosit. ►M1 Distanța parcursă se calculează de la dana portului de plecare la dana portului de sosire și se exprimă în mile marine; ◄
transportul efectuat se determină prin înmulțirea cantității de marfă transportate cu distanța parcursă;
în cazul navelor de pasageri, în scopul exprimării încărcăturii transportate se utilizează numărul pasagerilor. În cazul tuturor celorlalte categorii de nave, cantitatea de marfă transportată se exprimă fie în tone metrice, fie în metri cubi standard de marfă, după caz;
►M1 pentru navele ro-ro, mărfurile transportate se definesc ca fiind masa încărcăturii la bord, determinată ca masa efectivă sau ca număr de unități de încărcare (camioane, autoturisme etc.) sau metri liniari ocupați înmulțiți cu valori implicite pentru greutatea lor. ◄
În sensul prezentului regulament, „navă ro-ro” înseamnă o navă proiectată pentru transportul de unități de transport de marfă roll-on-roll-off sau cu spații destinate transportului de marfă roll-on-roll-off;
pentru navele container, marfa transportată se definește ca fiind greutatea totală în tone metrice a mărfurilor sau, în lipsa acesteia, drept cantitatea de unități echivalente cu douăzeci de picioare (Twenty-foot Equivalent Units – TEU) înmulțită cu valori implicite pentru greutatea acestora. În cazul în care mărfurile transportate de o navă container sunt definite în conformitate cu orientările OMI aplicabile sau prin intermediul instrumentelor existente în temeiul Convenției privind siguranța vieții pe mare (Convenția SOLAS), această definiție se consideră conformă cu prezentul regulament.
În sensul prezentului regulament, „navă container” înseamnă o navă concepută exclusiv pentru transportul de containere în cale și pe punte;
calculul mărfii transportate pentru alte categorii de nave decât cele de pasageri, nave ro-ro și nave container permite să se ia în calcul, după caz, greutatea și volumul mărfurilor transportate și numărul de pasageri transportați. Aceste categorii includ, printre altele, petrolierele, vrachierele, navele de transport general de mărfuri, navele container frigorifice, transportatoarele de vehicule și transportatoarele combinate.
2. În vederea asigurării unor condiții uniforme pentru aplicarea ►M3 punctului 1 litera (g) ◄ , Comisia adoptă, prin intermediul unor acte de punere în aplicare, reguli tehnice care precizează parametrii aplicabili fiecăreia dintre celelalte categorii de nave menționate la litera respectivă.
Respectivele acte de punere în aplicare se adoptă de către Comisie până cel târziu la 31 decembrie 2016, în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 24 alineatul (2).
Prin intermediul actelor de punere în aplicare, Comisia poate revizui, după caz, parametrii aplicabili menționați la ►M3 punctul 1 litera (g) ◄ . După caz, Comisia revizuiește, de asemenea, acești parametri pentru a ține seama de modificările aduse prezentei anexe în temeiul articolului 5 alineatul (2). Respectivele acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 24 alineatul (2).
3. În vederea respectării regulilor menționate la ►M3 punctele 1 și 2 ◄ , societățile pot alege să includă și informații specifice referitoare la clasa de gheață a navei și la navigarea prin gheață.
B. MONITORIZAREA PER AN (articolul 10)
În scopul monitorizării altor informații relevante per an, societățile respectă următoarele reguli:
Valorile care urmează a fi monitorizate în temeiul articolului 10 trebuie determinate prin agregarea datelor per călătorie aferente.
Eficiența energetică medie se monitorizează cu ajutorul a cel puțin patru indicatori: consumul de combustibil per distanță, consumul de combustibil per transport efectuat, emisiile de gaze cu efect de seră per distanță și emisiile de gaze cu efect de seră per transport efectuat, indicatori care se calculează după cum urmează:
consumul de combustibil per distanță = consumul total anual de combustibil/distanța totală parcursă;
consumul de combustibil per transport efectuat = consumul total anual de combustibil/transportul total efectuat;
emisiile de gaze cu efect de seră per distanță = emisiile de gaze cu efect de seră totale anuale/distanța totală parcursă;
emisiile de gaze cu efect de seră per transport efectuat = emisiile de gaze cu efect de seră totale anuale/transportul total efectuat.
În plus, dacă este cazul, navele pot monitoriza eficiența energetică medie utilizând următorii doi indicatori de eficiență energetică: consumul de combustibil per timpul petrecut pe mare și emisiile de gaze cu efect de seră per timpul petrecut pe mare, indicatori care se calculează după cum urmează:
consumul de combustibil per timpul petrecut pe mare = consumul total anual de combustibil/timpul total petrecut pe mare;
emisiile de gaze cu efect de seră per timpul petrecut pe mare = emisiile totale anuale de gaze cu efect de seră/timpul total petrecut pe mare.
În vederea respectării acestor norme, societățile pot alege să includă și informații specifice referitoare la clasa de gheață a navei și la navigarea prin gheață, precum și alte informații legate de consumul de combustibil și de emisiile de gaze cu efect de seră, diferențiind astfel de informații pe baza altor criterii indicate în planul de monitorizare.
C. MONITORIZAREA EMISIILOR TOTALE AGREGATE DE GAZE CU EFECT DE SERĂ REGLEMENTATE DE DIRECTIVA 2003/87/CE ÎN LEGĂTURĂ CU ACTIVITĂȚILE DE TRANSPORT MARITIM ȘI A INFORMAȚIILOR CARE JUSTIFICĂ DEROGĂRILE DE LA articolul 12 alineatul (3) DIN DIRECTIVA RESPECTIVĂ [Articolul 10 LITERA (K)]
1. Norme de monitorizare anuală a emisiilor totale agregate de gaze cu efect de seră ale unei nave care sunt reglementate de Directiva 2003/87/CE în legătură cu activitățile de transport maritim enumerate în anexa I la directiva respectivă și care trebuie raportate în temeiul directivei respective
Societățile determină separat cantitățile relevante ale fiecărui gaz cu efect de seră și totalul acestor cantități exprimat în CO2 echivalent.
Societățile iau în considerare cantitățile fiecărui tip de combustibil consumat pentru activitățile de transport maritim care intră în domeniul de aplicare al Directivei 2003/87/CE pentru perioada în care nava s-a aflat în responsabilitatea lor în ceea ce privește obligațiile prevăzute în directiva respectivă.
Dacă este cazul, societățile efectuează calculele prevăzute la punctele 1.1–1.7 în ordinea prezentată mai jos.
1.1. Principiu general
În scopul monitorizării emisiilor totale agregate de gaze cu efect de seră ale navei care trebuie raportate în temeiul Directivei 2003/87/CE, societățile aplică formulele stabilite în partea A din anexa I la prezentul regulament, având în vedere tipurile de emisii de gaze cu efect de seră reglementate de Directiva 2003/87/CE.
1.2. Derogare de la principiul general și utilizarea factorilor de emisie în temeiul articolului 14 din Directiva 2003/87/CE
Prin derogare de la punctul 1.1, societățile nu aplică normele prevăzute în partea A din anexa I la prezentul regulament în ceea ce privește determinarea factorilor de emisie de CO2 în cazul în care societatea respectivă utilizează un combustibil care respectă criteriile de durabilitate și criteriile de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră pentru utilizarea biomasei stabilite prin Directiva (UE) 2018/2001 a Parlamentului European și a Consiliului (5), cu orice ajustări necesare în vederea aplicării, astfel cum se prevede în Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2018/2066. În astfel de cazuri, factorul de emisie de CO2 al fracțiunii de biomasă a combustibilului este zero.
Prin derogare de la punctul 1.1, societățile nu aplică normele prevăzute în partea A din anexa I la prezentul regulament în ceea ce privește determinarea factorilor de emisie de CO2 în cazul în care societatea utilizează combustibili de origine nebiologică produși din surse regenerabile (RFNBO), combustibili pe bază de carbon reciclat (RCF) sau combustibili sintetici cu emisii scăzute de dioxid de carbon. În aceste cazuri, factorul de emisie de CO2 se determină în conformitate cu Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2018/2066.
1.3. Derogare de la principiul general în cazul unei călătorii între un port aflat sub jurisdicția unui stat membru și un port aflat în afara jurisdicției unui stat membru
În conformitate cu domeniul geografic de aplicare menționat la articolul 3ga din Directiva 2003/87/CE, cantitățile calculate în conformitate cu punctele 1.1 și 1.2 din prezenta parte se înmulțesc cu 50 % în cazul în care emisiile de gaze cu efect de seră sunt generate de o navă care fie pleacă dintr-un port de escală aflat sub jurisdicția unui stat membru și sosește într-un port de escală aflat în afara jurisdicției unui stat membru, fie pleacă dintr-un port de escală aflat în afara jurisdicției unui stat membru și sosește într-un port de escală aflat sub jurisdicția unui stat membru.
1.4. Derogare de la principiul general în cazul emisiilor de CO2 menționate la articolul 12 alineatele (3a) și (3b) din Directiva 2003/87/CE
Prin derogare de la punctul 1.1, în cazul în care emisiile de CO2 intră sub incidența articolului 12 alineatul (3a) sau (3b) din Directiva 2003/87/CE, cantitățile acestor emisii calculate în conformitate cu punctele 1.1, 1.2 și 1.3 din prezenta parte se înmulțesc cu zero.
1.5. Derogare de la principiul general în cazul emisiilor de gaze cu efect de seră generate de o călătorie sau de activitățile menționate la articolul 12 alineatele (3-d), (3-c) sau (3-b) din Directiva 2003/87/CE
Prin derogare de la punctul 1.1, în cazul în care emisiile de gaze cu efect de seră intră sub incidența articolului 12 alineatele (3-d), (3-c) sau (3-b) din Directiva 2003/87/CE, cantitățile calculate în conformitate cu punctele 1.1-1.4 din prezenta parte se înmulțesc cu zero.
1.6. Calcularea emisiilor totale agregate de gaze cu efect de seră ale navei care trebuie raportate în temeiul Directivei 2003/87/CE în cazul în care societatea dorește să beneficieze de derogarea prevăzută la articolul 12 alineatul (3-e) din directiva respectivă
Societățile care doresc să beneficieze de derogarea pentru navele din clasele de gheață prevăzute la articolul 12 alineatul (3-e) din Directiva 2003/87/CE deduc 5 % din cantitățile calculate în conformitate cu punctele 1.1-1.5 din prezenta parte, după caz.
1.7. Calcularea emisiilor totale agregate de gaze cu efect de seră ale navei care trebuie raportate în temeiul Directivei 2003/87/CE, ținând seama de articolul 3gb din directiva respectivă
În ceea ce privește emisiile pentru anii de raportare 2024 și 2025, societățile aplică procentele de introducere treptată prevăzute la articolul 3gb din Directiva 2003/87/CE cantităților calculate în conformitate cu punctele 1.1-1.6 din prezenta parte, după caz. Societățile agregă cantitățile fiecărui gaz pentru a calcula emisiile totale agregate de gaze cu efect de seră ale navei care trebuie raportate în temeiul Directivei 2003/87/CE.
2. Monitorizarea informațiilor necesare pentru a justifica aplicarea oricărei derogări relevante de la articolul 12 alineatul (3) din Directiva 2003/87/CE
2.1. În cazul în care emisiile de gaze cu efect de seră intră sub incidența articolului 12 alineatele (3-d), (3-c) sau (3-b) din Directiva 2003/87/CE, societățile monitorizează per călătorie, pentru perioada în care nava s-a aflat în responsabilitatea lor, următoarele informații pentru fiecare tip de derogare prevăzută în dispozițiile respective:
portul de plecare și portul de sosire, inclusiv data și ora plecării și sosirii;
cantitatea și factorul de emisie pentru fiecare tip de combustibil consumat, ținând seama de dispozițiile de la punctul 1.2;
emisiile de gaze cu efect de seră, calculate în conformitate cu punctele 1.1, 1.2 și 1.3;
distanța parcursă;
timpul petrecut pe mare.
2.2. În cazul în care toate emisiile de gaze cu efect de seră generate de o navă pe parcursul unei perioade de raportare intră sub incidența articolului 12 alineatele (3-d), (3-c) sau (3-b) din Directiva 2003/87/CE și în cazul în care, în conformitate cu programul său, nava efectuează mai mult de 300 de călătorii pe parcursul perioadei de raportare respective, societatea nu este obligată să monitorizeze per călătorie informațiile menționate la punctul 2.1 din prezenta parte în ceea ce privește nava respectivă pe parcursul perioadei de raportare respective.
2.3. În cazul în care emisiile de gaze cu efect de seră intră sub incidența articolului 12 alineatul (3-e) din Directiva 2003/87/CE, societățile furnizează informații referitoare la clasa de gheață a navei.
ANEXA III
Elemente care trebuie luate în considerare pentru actele delegate prevăzute la articolele 15 și 16
A. PROCEDURI DE VERIFICARE
B. ACREDITAREA VERIFICATORILOR
(1) Directiva 2003/87/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 13 octombrie 2003 de stabilire a unui sistem de comercializare a cotelor de emisie de gaze cu efect de seră în cadrul Uniunii și de modificare a Directivei 96/61/CE a Consiliului (JO L 275, 25.10.2003, p. 32).
(2) Regulamentul (CE) nr. 1367/2006 al Parlamentului European și al Consiliului din 6 septembrie 2006 privind aplicarea, pentru instituțiile și organismele comunitare, a dispozițiilor Convenției de la Aarhus privind accesul la informație, participarea publicului la luarea deciziilor și accesul la justiție în domeniul mediului (JO L 264, 25.9.2006, p. 13).
(3) Regulamentul (CE) nr. 1406/2002 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 iunie 2002 de instituire a unei Agenții Europene pentru Siguranță Maritimă (JO L 208, 5.8.2002, p. 1).
(4) Regulamentul (UE) nr. 525/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 21 mai 2013 privind un mecanism de monitorizare și de raportare a emisiilor de gaze cu efect de seră, precum și de raportare, la nivel național și al Uniunii, a altor informații relevante pentru schimbările climatice și de abrogare a Deciziei nr. 280/2004/CE (JO L 165, 18.6.2013, p. 13).
(*1)
JO L 123, 19.5.2015, p. 55.”
(5) Directiva (UE) 2018/2001 a Parlamentului European și a Consiliului din 11 decembrie 2018 privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile (JO L 328, 21.12.2018, p. 82).