CELEX:02019R0033-20250118: Regulamentul delegat (UE) 2019/33 al Comisiei din 17 octombrie 2018 de completare a Regulamentului (UE) nr. 1308/2013 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește cererile de protecție și etichetarea denumirilor de origine și a indicațiilor geografice, cererile de protecție, procedura de opoziție, modificarea și anularea mențiunilor tradiționale și etichetarea și prezentarea în sectorul vitivinicol
|
Redacția Lex24 |
| Publicat in Repertoriu EUR-Lex, 25/02/2025 |
| |
Informatii
Data documentului: 18/01/2025Data intrării în vigoare: 18/01/2025
Emitent: Not available
Formă: Repertoriu EUR-Lex
02019R0033 — RO — 18.01.2025 — 004.001
Acest document are doar scop informativ și nu produce efecte juridice. Instituțiile Uniunii nu își asumă răspunderea pentru conținutul său. Versiunile autentice ale actelor relevante, inclusiv preambulul acestora, sunt cele publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene și disponibile pe site-ul EUR-Lex. Aceste texte oficiale pot fi consultate accesând linkurile integrate în prezentul document.
|
REGULAMENTUL DELEGAT (UE) 2019/33 AL COMISIEI din 17 octombrie 2018 (JO L 009 11.1.2019, p. 2) |
Astfel cum a fost modificat prin:
|
|
|
Jurnalul Oficial |
||
|
NR. |
Pagina |
Data |
||
|
REGULAMENTUL DELEGAT (UE) 2021/1375 AL COMISIEI |
L 297 |
16 |
20.8.2021 |
|
|
REGULAMENTUL DELEGAT (UE) 2023/1606 AL COMISIEI |
L 198 |
6 |
8.8.2023 |
|
|
REGULAMENTUL DELEGAT (UE) 2025/28 AL COMISIEI |
L 28 |
1 |
15.1.2025 |
|
Rectificat prin:
REGULAMENTUL DELEGAT (UE) 2019/33 AL COMISIEI
din 17 octombrie 2018
de completare a Regulamentului (UE) nr. 1308/2013 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește cererile de protecție și etichetarea denumirilor de origine și a indicațiilor geografice, cererile de protecție, procedura de opoziție, modificarea și anularea mențiunilor tradiționale și etichetarea și prezentarea în sectorul vitivinicol
CAPITOLUL I
DISPOZIȚIE INTRODUCTIVĂ
Articolul 1
Obiect
Prezentul regulament stabilește norme de completare a Regulamentului (UE) nr. 1308/2013 în ceea ce privește:
cu referire la denumirile de origine protejate și indicațiile geografice protejate din sectorul vitivinicol:
denumirea care urmează a fi protejată;
cerințele suplimentare privind caietul de sarcini al produsului;
derogările referitoare la producția în aria geografică delimitată;
derogările de la obligația de a utiliza «mențiuni» pe etichete;
cu referire la mențiunile tradiționale din sectorul vitivinicol:
cererile de protecție;
procedura de opoziție;
modificările;
anularea;
cu referire la sectorul vitivinicol în general: etichetarea și prezentarea.
CAPITOLUL II
DENUMIRI DE ORIGINE PROTEJATE ȘI INDICAȚII GEOGRAFICE PROTEJATE
SECȚIUNEA 1
Cererea de protecție
Articolul 2
Denumirea care urmează a fi protejată
▼M3 —————
Articolul 4
Cerințe suplimentare privind caietul de sarcini al produsului
▼M3 —————
Articolul 5
Derogări referitoare la producția în arealul geografic delimitat
Prin derogare de la articolul 93 alineatul (1) litera (a) punctul (iv) și de la articolul 93 alineatul (1) litera (b) punctul (iv) din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013 și cu condiția ca în caietul de sarcini al produsului să se prevadă acest lucru, un produs cu denumire de origine protejată sau indicație geografică protejată poate fi transformat în vin în oricare dintre arealele următoare:
într-un areal aflat în imediata vecinătate a arealului delimitat în cauză;
într-un areal situat în aceeași unitate administrativă sau într-o unitate administrativă învecinată, în conformitate cu normele naționale;
în cazul unei denumiri de origine sau al unei indicații geografice transfrontaliere sau în cazul în care există un acord privind măsurile de control între două sau mai multe state membre sau între unul sau mai multe state membre și una sau mai multe țări terțe, într-un areal situat în imediata vecinătate a arealului delimitat în cauză.
▼M2 —————
▼M3 —————
SECȚIUNEA 5
Utilizarea simbolurilor, a indicațiilor și abrevierilor
▼M2 —————
Articolul 23
Derogări de la obligația de a utiliza pe etichete termenul „denumire de origine protejată”
În conformitate cu articolul 119 alineatul (3) din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013, termenul „denumire de origine protejată” poate fi omis în cazul vinurilor cu următoarele denumiri de origine protejate:
Grecia:
Σάμος (Samos);
Spania:
Cava, Jerez, Xérès sau Sherry, Manzanilla;
Franța:
Champagne;
Italia:
Asti, Marsala, Franciacorta;
Cipru:
Κουμανδαρία (Commandaria);
Portugalia:
Madeira sau Madère, Port sau Porto.
CAPITOLUL III
MENȚIUNI TRADIȚIONALE
SECȚIUNEA 1
Cereri de protecție și procedura de examinare
Articolul 24
Limba și grafia mențiunii tradiționale
O mențiune tradițională se înregistrează:
în limba oficială sau regională a statului membru sau a țării terțe din care provine termenul; sau
în limba utilizată în comerț pentru mențiunea respectivă.
Articolul 25
Solicitanții
Articolul 26
Admisibilitatea cererii
O cerere este considerată completată corespunzător dacă conține următoarele informații:
denumirea care urmează a fi protejată ca mențiune tradițională;
tipul de mențiune tradițională, cu indicarea dacă se încadrează la articolul 112 litera (a) sau (b) din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013;
limba în care este exprimată denumirea care urmează a fi protejată ca mențiune tradițională;
categoria sau categoriile de produse vitivinicole în cauză;
un rezumat al definiției și al condițiilor de utilizare;
denumirile de origine protejate sau indicațiile geografice protejate în cauză.
Articolul 27
Condiții de valabilitate
O cerere de protecție a unei mențiuni tradiționale este considerată valabilă dacă denumirea pentru care se solicită protecția:
îndeplinește cerințele unei mențiuni tradiționale, astfel cum este definită la articolul 112 din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013, precum și cerințele prevăzute la articolul 24 din prezentul regulament;
constă numai în una dintre următoarele:
o denumire utilizată în mod tradițional în comerț pe o mare parte a teritoriului Uniunii sau al țării terțe în cauză, pentru a deosebi categoriile specifice de produse vitivinicole menționate la articolul 92 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013; sau
o denumire cu reputație, utilizată în mod tradițional în comerț, cel puțin pe teritoriul statului membru sau al țării terțe în cauză, pentru a deosebi categoriile specifice de produse vitivinicole menționate la articolul 92 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013;
nu a devenit generică; și
este definită și reglementată în legislația statului membru în cauză sau trebuie să îndeplinească condițiile de utilizare prevăzute de normele aplicabile producătorilor de vin din țara terță în cauză, inclusiv cele adoptate de organizații profesionale reprezentative.
Litera (b) nu se aplică mențiunilor tradiționale la care se face referire la articolul 112 litera (a) din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013.
În sensul alineatului (1) litera (b), utilizare tradițională înseamnă:
utilizare pe parcursul unei perioade de cel puțin cinci ani în cazul mențiunilor pentru care cererea a fost prezentată în limba oficială sau în limba regională a statului membru sau a țării terțe din care este originară mențiunea;
utilizare pe parcursul unei perioade de cel puțin 15 ani în cazul mențiunilor prezentate în limba utilizată pentru comerț.
Articolul 28
Examinarea de către Comisie
SECȚIUNEA 2
Procedura de opoziție
Articolul 29
Prezentarea unei opoziții
Data depunerii unei opoziții este data primirii opoziției de către Comisie.
Articolul 30
Admisibilitatea și motivele opoziției
O opoziție motivată este admisibilă dacă:
este prezentată de orice stat membru sau țară terță sau de orice persoană fizică sau juridică ce are un interes legitim;
este primită de Comisie până la termenul-limită prevăzut la articolul 22 alineatul (1) din Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/34;
demonstrează că cererea de protecție este incompatibilă cu normele referitoare la mențiunile tradiționale, deoarece nu este conformă cu articolul 27 din prezentul regulament sau deoarece înregistrarea denumirii propuse ar intra în conflict cu articolul 32 sau 33 din prezentul regulament.
Articolul 31
Examinarea unei opoziții
Pe parcursul examinării unei opoziții, Comisia solicită părților să transmită observații cu privire la comunicările primite de la celelalte părți, dacă este cazul, în perioada menționată la articolul 24 alineatul (2) din Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/34.
În cazul respingerii unei cereri, procedurile de opoziție suspendate sunt considerate încheiate, iar autorii opozițiilor în cauză sunt informați corespunzător.
SECȚIUNEA 3
Protecția
Articolul 32
Relația cu mărcile
Înregistrarea unei mărci care conține o mențiune tradițională sau constă într-o mențiune tradițională care nu respectă definiția și condițiile de utilizare ale mențiunii tradiționale respective, prevăzute la articolul 112 din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013, și care se referă la un produs care se încadrează în una dintre categoriile enumerate în partea II a anexei VII la regulamentul respectiv este:
refuzată dacă cererea de înregistrare a mărcii este depusă după data transmiterii către Comisie a cererii de protecție a mențiunii tradiționale, iar ulterior mențiunea tradițională este protejată; sau
anulată.
În astfel de cazuri, utilizarea mențiunii tradiționale este permisă alături de mărcile relevante.
Articolul 33
Omonime
O mențiune omonimă care induce în eroare consumatorii în ceea ce privește natura, calitatea sau adevărata origine a produselor vitivinicole nu se înregistrează, chiar dacă mențiunea respectivă este exactă.
O mențiune omonimă înregistrată poate fi utilizată doar dacă în practică există o distincție suficientă între mențiunea omonimă înregistrată ulterior și cea deja înregistrată, ținând seama de necesitatea de a se asigura un tratament echitabil pentru producătorii respectivi și de necesitatea de a nu induce în eroare consumatorul.
SECȚIUNEA 4
Modificarea și anularea
Articolul 34
Modificarea unei mențiuni tradiționale
Un solicitant care îndeplinește condițiile prevăzute la articolul 25 poate solicita aprobarea unei modificări a mențiunii tradiționale înregistrate în ceea ce privește elementele menționate la articolul 26 alineatul (1) literele (a)-(f).
Articolele 26-31 se aplică mutatis mutandis cererilor de modificare.
Articolul 35
Anularea unei mențiuni tradiționale
În conformitate cu articolul 115 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013, la cererea justificată corespunzător a unui stat membru, a unei țări terțe sau a unei persoane fizice sau juridice care are un interes legitim, Comisia poate adopta acte de punere în aplicare prin care să anuleze protecția unei mențiuni tradiționale.
Articolele 26-31 se aplică mutatis mutandis cererilor de anulare.
Articolul 36
Motivele anulării
Protecția unei mențiuni tradiționale este anulată dacă:
mențiunea tradițională nu mai îndeplinește cerințele prevăzute la articolul 27, 32 sau 33;
nu mai este asigurată conformitatea cu definiția și condițiile de utilizare corespunzătoare.
Articolul 37
Admisibilitatea unei cereri de anulare
O cerere de anulare motivată este admisibilă dacă:
este prezentată Comisiei de un stat membru, de o țară terță sau de o persoană fizică sau juridică ce are un interes legitim; și
se bazează pe unul dintre motivele menționate la articolul 36.
Cererea de anulare motivată corespunzător este admisibilă doar dacă demonstrează interesul legitim al solicitantului.
Articolul 38
Norme referitoare la mențiunile tradiționale utilizate în țări terțe
SECȚIUNEA 5
Articolul 39
Mențiuni tradiționale protejate existente
O mențiune tradițională care este protejată în temeiul Regulamentului (CE) nr. 607/2009 este protejată automat în temeiul prezentului regulament.
CAPITOLUL IV
ETICHETARE ȘI PREZENTARE
SECȚIUNEA 1
Indicații obligatorii
Articolul 40
Prezentarea indicațiilor obligatorii
Prin derogare de la alineatul (1), următoarele indicații obligatorii pot să apară în afara câmpului vizual menționat la alineatul respectiv:
substanțele sau produsele care provoacă alergii sau intoleranțe, menționate la articolul 9 alineatul (1) litera (c) din Regulamentul (UE) nr. 1169/2011, în cazul în care lista ingredientelor este furnizată prin mijloace electronice;
indicarea importatorului;
numărul lotului; și
data durabilității minimale.
Articolul 41
Aplicarea anumitor norme orizontale
Articolul 42
Comercializare și export
Articolul 43
Interzicerea capsulelor sau a foliei pe bază de plumb
Dispozitivele de închidere ale produselor vitivinicole menționate la punctele 1-11, 13, 15 și 16 din partea II a anexei VII la Regulamentul (UE) nr. 1308/2013 nu sunt acoperite de capsule sau folie pe bază de plumb.
Articolul 44
Tăria alcoolică dobândită
Tăria alcoolică dobândită în volume menționată la articolul 119 alineatul (1) litera (c) din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013 se exprimă în unități sau semiunități procentuale.
Cifra este urmată de simbolul „% vol.” și poate fi precedată de mențiunea „tărie alcoolică dobândită”, „alcool dobândit” sau „alc.”. În ceea ce privește mustul de struguri parțial fermentat sau vinul nou aflat încă în fermentație, indicarea tăriei alcoolice dobândite poate fi înlocuită sau completată de cifra tăriei alcoolice totale, urmată de simbolul „% vol.” și precedată de mențiunea „tărie alcoolică totală” sau „alcool total”.
Fără a se aduce atingere toleranțelor stabilite pentru metoda de analiză de referință utilizată, tăria indicată nu poate să varieze cu mai mult de 0,5 % vol. față de cea rezultată în urma analizei. Cu toate acestea, tăria alcoolică a produselor vitivinicole cu denumiri de origine protejate sau indicații geografice protejate îmbuteliate timp de peste trei ani, a vinurilor spumante, a vinurilor spumante de calitate, a vinurilor spumoase, a vinurilor petiante, a vinurilor perlante, a vinurilor licoroase și a vinurilor din struguri supramaturați nu poate să varieze cu mai mult de 0,8 % vol. față de cea rezultată în urma analizei, fără a se aduce atingere toleranțelor stabilite pentru metoda de analiză de referință utilizată.
Articolul 45
Indicarea provenienței
Indicarea provenienței, menționată la articolul 119 alineatul (1) litera (d) din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013, se realizează după cum urmează:
în cazul produselor vitivinicole menționate la punctele 1, 3-9, 15 și 16 din partea II a anexei VII la Regulamentul (UE) nr. 1308/2013, se utilizează mențiunea „vin din (…)”, „produs în (…)”, „produs originar din (…)” sau „sekt din (…)” sau o mențiune echivalentă, completată de numele statului membru sau al țării terțe în care strugurii sunt recoltați și transformați în vin;
mențiunea „vin din Uniunea Europeană” sau „amestec de vinuri din diferite țări ale Uniunii Europene” sau o mențiune echivalentă, în cazul vinului care rezultă dintr-un amestec de vinuri provenite din mai multe state membre;
mențiunea „vin din Uniunea Europeană” sau „vin obținut în (…) din struguri recoltați în (…)”, cu specificarea numelor statelor membre în cauză, în cazul vinurilor realizate într-un stat membru din struguri recoltați într-un alt stat membru;
mențiunea „amestec din (…)” sau o mențiune echivalentă, completată de numele țărilor terțe în cauză, în cazul vinului care rezultă dintr-un amestec de vinuri provenite din mai multe țări terțe;
mențiunea „vin obținut în (…) din struguri recoltați în (…)”, cu specificarea numelor țărilor terțe în cauză, în cazul vinurilor produse într-o țară terță din struguri recoltați într-o altă țară terță.
Prin derogare de la primul paragraf litera (a), în cazul produselor vitivinicole menționate la punctele 4, 5 și 6 din partea II a anexei VII la Regulamentul (UE) nr. 1308/2013 care nu poartă o denumire de origine protejată sau o indicație geografică protejată, mențiunea la care se face referire la respectiva literă (a) poate fi înlocuită cu mențiunea „produs în (…)” sau cu o mențiune echivalentă, completată de numele statului membru în care a avut loc a doua fermentație.
Primul și al doilea paragraf nu aduc atingere articolelor 46 și 55.
În cazul produselor vitivinicole menționate la punctele 2, 10, 11 și 13 din partea II a anexei VII la Regulamentul (UE) nr. 1308/2013, indicarea provenienței, menționată la articolul 119 alineatul (1) litera (d) din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013, se realizează după cum urmează:
„must de (…)” sau „must produs în (…)” sau o mențiune echivalentă, completată cu numele statului membru;
„amestec obținut din producția a două sau mai multe țări din Uniunea Europeană”, în cazul cupajului de produse vitivinicole obținute în două sau mai multe state membre;
„must obținut în (…) din struguri recoltați în (…)”, în cazul mustului de struguri care nu a fost produs în statul membru în care au fost recoltați strugurii utilizați.
▼M2 —————
Articolul 46
Indicarea îmbuteliatorului, a producătorului, a importatorului și a vânzătorului
În scopul aplicării articolului 119 alineatul (1) literele (e) și (f) din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013 și a prezentului articol:
prin „îmbuteliator” se înțelege o persoană fizică sau juridică sau o asociație de astfel de persoane care este stabilită în Uniunea Europeană și care desfășoară activități de îmbuteliere sau dispune îmbutelierea în numele său;
prin „îmbuteliere” se înțelege punerea produsului în cauză în recipiente a căror capacitate nu depășește 60 de litri, pentru a fi comercializat ulterior;
prin „producător” se înțelege o persoană fizică sau juridică sau o asociație de astfel de persoane care efectuează sau în numele căreia se efectuează prelucrarea strugurilor sau a musturilor de struguri în vin sau prelucrarea mustului de struguri sau a vinului în vin spumant, vin spumos, vin spumant de calitate sau vin spumant de calitate de tip aromat;
prin „importator” se înțelege o persoană fizică sau juridică sau o asociație de astfel de persoane care este stabilită în Uniune și care își asumă responsabilitatea pentru punerea în circulație a unor mărfuri neunionale în sensul articolului 5 punctul 24 din Regulamentul (UE) nr. 952/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (4);
prin „vânzător” se înțelege o persoană fizică sau juridică sau o asociație de astfel de persoane, neinclusă în definiția producătorului, care achiziționează și, ulterior, pune în circulație vinuri spumante, vinuri spumoase, vinuri spumante de calitate sau vinuri spumante de calitate de tip aromat;
prin „adresă” se înțelege indicarea regiunii administrative locale și a statului membru sau a țării terțe în care își are sediul sau sediul social îmbuteliatorul, producătorul, vânzătorul sau importatorul.
Numele și adresa îmbuteliatorului este completată:
de cuvintele „îmbuteliator” sau „îmbuteliat de (…)”, care pot fi completate cu termeni referitori la exploatația producătorului; sau
de alte mențiuni, ale căror condiții de utilizare sunt stabilite de statele membre, dacă îmbutelierea produselor vitivinicole cu denumire de origine protejată sau indicație geografică protejată are loc:
în exploatația producătorului; sau
la sediul unui grup de producători; sau
într-o întreprindere aflată în arealul geografic delimitat sau în imediata vecinătate a arealului geografic delimitat în cauză.
În cazul îmbutelierii în regim contractual, mențiunea privind îmbuteliatorul este completată de mențiunea „îmbuteliat pentru (…)” sau, atunci când se precizează numele și adresa persoanei care a efectuat îmbutelierea în numele unei părți terțe, de mențiunea „îmbuteliat pentru (…) de către (…)”.
Dacă îmbutelierea este efectuată în alt loc decât sediul îmbuteliatorului, indicațiile la care se face referire în prezentul alineat sunt însoțite de o trimitere la locul exact în care a avut loc operațiunea și, dacă aceasta s-a desfășurat într-un alt stat membru, la numele statului respectiv. Aceste cerințe nu se aplică dacă îmbutelierea se efectuează într-un loc aflat în imediata vecinătate a sediului îmbuteliatorului.
În cazul altor recipiente decât sticlele, cuvintele „ambalator” și „ambalat de (…)” înlocuiesc cuvintele „îmbuteliator” și, respectiv, „îmbuteliat de (…)”, cu excepția cazului în care limba folosită nu marchează în sine această diferență.
Statele membre pot decide:
să impună obligativitatea identificării producătorului;
să autorizeze înlocuirea mențiunilor „producător” sau „produs de” cu cuvintele enumerate în anexa II.
Una dintre aceste indicații se poate înlocui printr-un cod stabilit de statul membru în care își are sediul social îmbuteliatorul, producătorul, importatorul sau vânzătorul. Codul este completat cu o trimitere la statul membru în cauză. Numele și adresa unei alte persoane fizice sau juridice implicate în distribuția comercială decât îmbuteliatorul, producătorul, importatorul sau vânzătorul indicat prin cod apare, de asemenea, pe eticheta produsului în cauză.
Atunci când numele sau adresa îmbuteliatorului, a producătorului, a importatorului sau a vânzătorului conține sau constă într-o denumire de origine protejată sau o indicație geografică protejată, aceasta apare pe etichetă:
cu caractere a căror dimensiune nu depășește jumătate din dimensiunea celor utilizate fie pentru denumirea de origine protejată sau indicația geografică protejată, fie pentru denumirea categoriei produsului vitivinicol în cauză; sau
prin utilizarea unui cod, astfel cum se prevede la alineatul (5) al doilea paragraf.
Statele membre pot hotărî ce opțiune se aplică produselor vitivinicole fabricate pe teritoriile lor.
Articolul 47
Indicarea conținutului de zahăr al vinului spumant, al vinului spumos, al vinului spumant de calitate sau al vinului spumant de calitate de tip aromat
Articolul 48
Norme specifice pentru vinurile spumoase, vinurile perlante și vinurile spumante de calitate
Articolul 48a
Lista ingredientelor
SECȚIUNEA 2
Indicații facultative
Articolul 49
Anul de recoltă
Anul de recoltă menționat la articolul 120 alineatul (1) litera (a) din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013 poate apărea pe etichetele produselor vitivinicole menționate la punctele 1-11, 13, 15 și 16 din partea II a anexei VII la Regulamentul (UE) nr. 1308/2013, cu condiția ca cel puțin 85 % din cantitatea de struguri utilizată în procesul de fabricare a respectivelor produse să fi fost recoltată în anul respectiv. Acest procentaj nu include:
eventuala cantitate de produse vitivinicole utilizate pentru îndulcire, „licoarea de expediție” sau „licoarea de tiraj”; sau
eventuala cantitate de produse vitivinicole menționate la punctul 3 literele (e) și (f) din partea II a anexei VII la Regulamentul (UE) nr. 1308/2013;
Articolul 50
Denumirea soiului de struguri de vinificație
Denumirile soiurilor de struguri de vinificație utilizate pentru fabricarea produselor vitivinicole menționate la punctele 1-11, 13, 15 și 16 din partea II a anexei VII la Regulamentul (UE) nr. 1308/2013 sau sinonimele acestor soiuri, menționate la articolul 120 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013, pot apărea pe eticheta produselor respective în condițiile prevăzute la literele (a) și (b) dacă sunt fabricate în Uniune sau în condițiile prevăzute la literele (a) și (c) dacă sunt fabricate în țări terțe.
Denumirile soiurilor de struguri de vinificație sau sinonimele acestora pot fi indicate în următoarele condiții:
dacă este menționat doar un singur soi de struguri de vinificație sau sinonimul acestuia, cel puțin 85 % din produs trebuie să fi fost obținut din soiul respectiv, fără a se include:
dacă se menționează două sau mai multe soiuri de struguri de vinificație sau sinonimele lor, 100 % din produsul în cauză trebuie să fi fost obținut din aceste soiuri, fără a se include:
Soiurile de struguri de vinificație trebuie să figureze pe etichetă în ordinea descrescătoare a proporției utilizate și cu caractere de aceeași dimensiune.
În ceea ce privește produsele vitivinicole fabricate în Uniune, denumirile soiurilor de struguri de vinificație sau sinonimele acestora sunt cele menționate în clasificarea soiurilor de struguri de vinificație menționată la articolul 81 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013.
În cazul statelor membre scutite de obligația de clasificare prevăzută la articolul 81 alineatul (3) din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013, denumirile soiurilor lor de struguri de vinificație sau sinonimele acestora sunt menționate în „Lista internațională a soiurilor de viță-de-vie și a sinonimelor acestora”, gestionată de Organizația Internațională a Viei și Vinului (OIV).
În cazul produselor vitivinicole care provin din țări terțe, condițiile de utilizare a denumirilor de soiuri de struguri de vinificație sau a sinonimelor acestora sunt în conformitate cu normele aplicabile producătorilor de vin în țara terță în cauză, inclusiv cu cele adoptate de organizații profesionale reprezentative, iar denumirile soiurilor de struguri de vinificație sau sinonimele acestora sunt cele menționate în lista cel puțin uneia dintre organizațiile următoare:
Organizația Internațională a Viei și Vinului;
Uniunea Internațională pentru Protecția Noilor Soiuri de Plante;
Consiliul Internațional pentru Resurse Fitogenetice.
În cazul vinurilor spumante și al vinurilor spumante de calitate, denumirile soiurilor de struguri de vinificație utilizate pentru completarea descrierii produsului, și anume, „pinot blanc”, „pinot noir”, „pinot meunier” sau „pinot gris” și denumirile echivalente în celelalte limbi ale Uniunii, se pot înlocui cu sinonimul „pinot”.
Partea A a anexei IV poate fi modificată de către Comisie numai pentru a ține seama de practicile de etichetare consacrate ale noilor state membre, după aderare.
Articolul 51
Norme specifice privind indicarea soiurilor de struguri de vinificație pe produsele vitivinicole care nu au o denumire de origine protejată sau o indicație geografică protejată
În cazul produselor vitivinicole menționate la punctele 1-9 și 16 din partea II a anexei VII la Regulamentul (UE) nr. 1308/2013 care nu poartă o denumire de origine protejată sau o indicație geografică protejată, dacă sunt îndeplinite condițiile prevăzute la articolul 120 alineatul (2) din regulamentul menționat, statele membre pot decide să utilizeze termenul „vin cu denumire de soi”, completat de unul dintre următoarele elemente sau de amândouă:
numele statului membru (statelor membre) în cauză;
denumirea soiului (soiurilor) de struguri de vinificație.
În cazul produselor vitivinicole menționate la primul paragraf care nu poartă o denumire de origine protejată sau o indicație geografică protejată sau care nu poartă o indicație geografică într-o țară terță și pe etichetele cărora este menționată denumirea unuia sau a mai multor soiuri de struguri de vinificație, țările terțe pot decide să folosească mențiunea „vin cu denumire de soi”, completată de denumirea (denumirile) țării (țărilor) terțe implicate.
Articolul 45 din prezentul regulament nu se aplică în ceea ce privește indicarea numelui (numelor) statului (statelor) membru (membre) sau ale țării (țărilor) terțe.
▼M2 —————
Articolul 52
Indicarea conținutului de zahăr al altor produse vitivinicole decât vinul spumant, vinul spumos, vinul spumant de calitate sau vinul spumant de calitate de tip aromat
Articolul 53
Mențiuni referitoare la anumite metode de producție
Utilizarea uneia dintre indicațiile la care se face referire la primul paragraf este permisă atunci când produsul vitivinicol a fost învechit într-un recipient din lemn în conformitate cu dispozițiile naționale în vigoare, chiar și în cazul în care procesul de învechire continuă într-un alt tip de recipient.
Indicațiile la care se face referire la primul paragraf nu pot fi utilizate pentru a descrie un produs vitivinicol care a fost fabricat cu ajutorul unor așchii de lemn de stejar, chiar și împreună cu utilizarea unor recipiente din lemn.
Mențiunea „fermentat în sticlă” poate fi utilizată numai pentru a descrie vinurile spumante cu o denumire de origine protejată sau cu o indicație geografică a unei țări terțe sau vinurile spumante de calitate, cu condiția ca:
produsul să fi devenit spumant în urma unei a doua fermentații alcoolice într-o sticlă;
procesul de producție, inclusiv învechirea în cadrul întreprinderii în care a fost fabricat produsul, calculat din momentul începerii procesului de fermentație menit să transforme producția în vin spumant, să nu fi durat mai puțin de nouă luni;
durata procesului de fermentație menit să transforme producția în vin spumant și a menținerii producției pe drojdie să fi fost de minimum 90 de zile;
produsul să fi fost separat de drojdie prin filtrare, conform metodei de transvazare sau prin degorjare.
Mențiunile „fermentat în sticlă prin metoda tradițională”, „metoda tradițională”, „metoda clasică” sau „metoda tradițională clasică” pot fi utilizate numai pentru a descrie vinurile spumante cu o denumire de origine protejată sau cu o indicație geografică a unei țări terțe sau vinurile spumante de calitate, cu condiția ca produsul:
să fi devenit spumant în urma unei a doua fermentații alcoolice în sticlă;
să fi fost menținut în permanență pe drojdie timp de cel puțin nouă luni din momentul constituirii producției, în cadrul aceleiași întreprinderi;
să fi fost separat de drojdie prin degorjare.
Termenul „Crémant” poate fi utilizat numai pentru vinurile spumante de calitate albe sau roze cu o denumire de origine protejată sau cu o indicație geografică a unei țări terțe, cu condiția ca:
strugurii să fie culeși manual;
vinul să fie făcut din must obținut prin presarea strugurilor întregi sau a boabelor de struguri. Cantitatea de must obținută nu trebuie să depășească 100 de litri pentru 150 kg de struguri;
conținutul maxim de dioxid de sulf să nu depășească 150 mg/l;
conținutul de zahăr să fie mai mic de 50 g/l;
vinul să îndeplinească cerințele prevăzute la alineatul (4).
Fără a se aduce atingere articolului 55, termenul „Crémant” figurează pe etichetele vinurilor spumante de calitate în combinație cu denumirea unității geografice care stă la baza arealului delimitat al denumirii de origine protejate sau al indicației geografice din țara terță în cauză.
Primul paragraf litera (a) și al doilea paragraf nu se aplică producătorilor care dețin mărci ce conțin termenul „Crémant” înregistrate anterior datei de 1 martie 1986.
Articolul 54
Indicarea exploatației
Mențiunile respective se utilizează numai dacă produsul vitivinicol este fabricat doar din struguri recoltați de pe plantațiile viticole deținute de exploatația respectivă, iar fabricarea vinului se desfășoară integral în exploatația respectivă.
Articolul 55
Referiri la denumirile unor unități geografice mai restrânse sau mai extinse decât arealul aflat la baza denumirii de origine protejate sau a indicației geografice protejate
În cazul produselor vitivinicole fabricate într-o unitate geografică mai restrânsă, se aplică următoarele:
cel puțin 85 % dintre strugurii din care a fost fabricat produsul vitivinicol trebuie să provină din acea unitate geografică mai restrânsă. Acest procentaj nu include:
eventuala cantitate de produse vitivinicole utilizate pentru îndulcire, „licoarea de expediție” sau „licoarea de tiraj”;
eventuala cantitate de produse vitivinicole menționate la punctul 3 literele (e) și (f) din partea II a anexei VII la Regulamentul (UE) nr. 1308/2013;
restul strugurilor utilizați în procesul de producție trebuie să provină din arealul geografic delimitat al denumirii de origine sau al indicației geografice în cauză.
În cazul mărcilor înregistrate sau al mărcilor consacrate prin utilizare anterior datei de 11 mai 2002 care conțin sau constau în denumirea unei unități geografice mai restrânse decât arealul aflat la baza denumirii de origine sau a indicației geografice și referiri la zone geografice ale statelor membre în cauză, statele membre pot decide să nu aplice cerințele stabilite la al doilea paragraf literele (a) și (b).
Denumirea unei unități geografice mai restrânse sau mai extinse decât arealul aflat la baza denumirii de origine sau a indicației geografice sau o referire la o zonă geografică indică:
o localitate sau un grup de localități;
o zonă administrativă locală sau o parte a acesteia;
o subregiune vitivinicolă sau o parte a acesteia;
o zonă administrativă.
SECȚIUNEA 3
Norme privind anumite forme specifice de sticle și sisteme de închidere
Articolul 56
Condiții de utilizare a anumitor forme specifice de sticle
Pentru a putea fi incluse în lista tipurilor specifice de sticle din anexa VII, un tip de sticlă trebuie să îndeplinească următoarele cerințe:
trebuie să fi fost realmente utilizat exclusiv și în mod tradițional în ultimii 25 de ani pentru un produs vitivinicol cu o anumită denumire de origine protejată sau cu o anumită indicație geografică protejată; și
utilizarea acestuia trebuie să evoce consumatorilor un produs vitivinicol cu o anumită denumire de origine protejată sau cu o anumită indicație geografică protejată.
Anexa VII prevede condițiile care reglementează utilizarea tipurilor specifice de sticle recunoscute.
Articolul 57
Reguli privind prezentarea anumitor produse vitivinicole
Vinul spumant, vinul spumant de calitate și vinul spumant de calitate de tip aromat produse în Uniune se comercializează sau se exportă în sticle din sticlă de tip „vin spumant” închise cu:
în cazul sticlelor cu un volum nominal mai mare de 0,20 litri: un dop tip ciupercă din plută sau din alt material care poate intra în contact cu produsele alimentare, fixat printr-un dispozitiv de închidere, acoperit, dacă este necesar, cu un căpăcel și învelit într-o folie care acoperă în întregime dopul și integral sau parțial gâtul sticlei;
în cazul sticlelor cu un volum nominal ce nu depășește 0,20 litri: orice alt sistem de închidere corespunzător.
Alte băuturi fabricate în Uniune nu se comercializează sau exportă nici în sticle din sticlă de tip „vin spumant”, nici închise în modul menționat la primul paragraf litera (a).
Prin derogare de la primul paragraf litera (a), producătorii de vin spumant, vin spumant de calitate și vin spumant de calitate de tip aromat pot decide să nu învelească dispozitivul de închidere cu o folie.
Articolul 58
Dispoziții suplimentare prevăzute de statele membre producătoare în ceea ce privește etichetarea și prezentarea
CAPITOLUL V
DISPOZIȚII GENERALE, TRANZITORII ȘI FINALE
Articolul 59
Limba procedurală
Toate documentele și informațiile transmise Comisiei în legătură cu aspectele prevăzute în prezentul regulament se redactează într-una dintre limbile oficiale ale Uniunii sau sunt însoțite de o traducere autorizată în una dintre aceste limbi.
Articolul 60
Abrogare
Regulamentul (CE) nr. 607/2009 se abrogă.
Articolul 61
Măsuri tranzitorii
În ceea ce privește cererile de modificare pendinte care nu intră sub incidența alineatului (1), deciziile statelor membre de a prezenta Comisiei astfel de modificări sunt considerate aprobări ale unor modificări standard în conformitate cu articolul 17 alineatul (2) din prezentul regulament.
Statele membre comunică Comisiei lista modificărilor pendinte, prin intermediul poștei electronice, în termen de trei luni de la data aplicării prezentului regulament. Această listă se împarte în următoarele două grupe:
modificări despre care se consideră că îndeplinesc cerințele pentru modificări la nivelul Uniunii;
modificări despre care se consideră că îndeplinesc cerințele pentru modificări standard.
Comisia publică lista modificărilor standard per stat membru în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria C, în termen de trei luni de la primirea listei complete a fiecărui stat membru, și face publice cererile și documentele unice legate de modificările standard respective.
Modificările care nu au fost recunoscute de Comisie ca punând caietul de sarcini al produsului în conformitate cu articolul 118c din Regulamentul (CE) nr. 1234/2007 sunt considerate cereri de modificare standard și respectă normele tranzitorii prevăzute la alineatul (6) din prezentul articol.
Articolul 62
Intrarea în vigoare și aplicarea
Prezentul regulament intră în vigoare în a treia zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.
ANEXA I
PARTEA A
Mențiunile prevăzute la articolul 41 alineatul (1)
|
Limba |
Mențiuni referitoare la sulfiți |
Mențiuni referitoare la ouă și la produse pe bază de ouă |
Mențiuni referitoare la lapte și la produse pe bază de lapte |
|
în bulgară |
„сулфити” sau „серен диоксид” |
„яйце”, „яйчен протеин”, „яйчен продукт”, „яйчен лизозим” sau „яйчен албумин” |
„мляко”, „млечни продукти”, „млечен казеин” sau „млечен протеин” |
|
în spaniolă |
„sulfitos” sau „dióxido de azufre” |
„huevo”, „proteína de huevo”, „ovoproducto”, „lisozima de huevo” sau „ovoalbúmina” |
„leche”, „productos lácteos”, „caseína de leche” sau „proteína de leche” |
|
în cehă |
„siřičitany” sau „oxid siřičitý” |
„vejce”, „vaječná bílkovina”, „výrobky z vajec”, „vaječný lysozym” sau „vaječný albumin” |
„mléko”, „výrobky z mléka”, „mléčný kasein” sau „mléčná bílkovina” |
|
în daneză |
„sulfitter” sau „svovldioxid”. |
„æg”,„ægprotein”,„ægprodukt”,„æglysozym”sau„ægalbumin” |
„mælk”,„mælkeprodukt”,„mælkecasein”sau„mælkeprotein” |
|
în germană |
„Sulfite” sau „Schwefeldioxid” |
„Ei”, „Eiprotein”, „Eiprodukt”, „Lysozym aus Ei” sau „Albumin aus Ei” |
„Milch”, „Milcherzeugnis”, „Kasein aus Milch” sau „Milchprotein” |
|
în estonă |
„sulfitid” sau „vääveldioksiid” |
„muna”, „munaproteiin”, „munatooted”, „munalüsosüüm” sau „munaalbumiin”… |
„piim”, „piimatooted”, „piimakaseiin” sau „piimaproteiin” |
|
în greacă |
„θειώδη”, „διοξείδιο του θείου” sau „ανυδρίτης του θειώδους οξέος” |
„αυγό”, „πρωτεΐνη αυγού”, „προϊόν αυγού”, „λυσοζύμη αυγού” sau „αλβουμίνη αυγού” |
„γάλα”, „προϊόντα γάλακτος”, „καζεΐνη γάλακτος” sau „πρωτεΐνη γάλακτος” |
|
în engleză |
'sulphites', 'sulfites', 'sulphur dioxide' sau 'sulfur dioxide' |
'egg', 'egg protein', 'egg product', 'egg lysozyme' sau 'egg albumin' |
'milk', 'milk products', 'milk casein' sau 'milk protein' |
|
în franceză |
„sulfites” sau „anhydride sulfureux” |
„œuf”, „protéine de l'œuf”, „produit de l'œuf”, „lysozyme de l'œuf” sau „albumine de l'œuf” |
„lait”, „produits du lait”, „caséine du lait” sau „protéine du lait” |
|
în croată |
„sulfiti” sau „sumporov dioksid” |
„jaje”, „bjelančevine iz jaja”, „proizvodi od jaja”, „lizozim iz jaja” sau „albumin iz jaja”; |
„mlijeko”, „mliječni proizvodi”, „kazein iz mlijeka” sau „mliječne bjelančevine” |
|
în italiană |
„solfiti”, sau „anidride solforosa” |
„uovo”, „proteina dell'uovo”, „derivati dell'uovo”, „lisozima da uovo” sau „ovoalbumina” |
„latte”, „derivati del latte”, „caseina del latte” sau „proteina del latte” |
|
în letonă |
„sulfīti” sau „sēra dioksīds” |
„olas”, „olu olbaltumviela”, „olu produkts”, „olu lizocīms” sau „olu albumīns” |
„piens”, „piena produkts”, „piena kazeīns” sau „piena olbaltumviela” |
|
în lituaniană |
„sulfitai” sau „sieros dioksidas” |
„kiaušiniai”, „kiaušinių baltymai”, „kiaušinių produktai”, „kiaušinių lizocimas” sau „kiaušinių albuminas” |
„pienas”, „pieno produktai”, „pieno kazeinas” sau „pieno baltymai” |
|
în maghiară |
„szulfitok” sau „kén-dioxid” |
„tojás”, „tojásból származó fehérje”, „tojástermék”, „tojásból származó lizozim” sau „tojásból származó albumin” |
„tej”, „tejtermékek”, „tejkazein” sau „tejfehérje” |
|
în malteză |
„sulfiti” sau „diossidu tal-kubrit” |
„bajd”, „proteina tal-bajd”, „prodott tal-bajd”, „liżożima tal-bajd” sau „albumina tal-bajd” |
„ħalib”, „prodotti tal-ħalib”, „kaseina tal-ħalib” sau „proteina tal-ħalib” |
|
în neerlandeză |
„sulfieten” sau „zwaveldioxide” |
„ei”, „eiproteïne”, „eiderivaat”, „eilysozym” sau „eialbumine” |
„melk”, „melkderivaat”, „melkcaseïne” sau „melkproteïnen” |
|
în polonă |
„siarczyny”, „dwutlenek siarki” sau „ditlenek siarki” |
„jajo”, „białko jaja”, „produkty z jaj”, „lizozym z jaja” sau „albuminę z jaja” |
„mleko”, „produkty mleczne”, „kazeinę z mleka” sau „białko mleka” |
|
în portugheză |
„sulfitos” sau „dióxido de enxofre” |
„ovo”, „proteína de ovo”, „produto de ovo”, „lisozima de ovo” sau „albumina de ovo” |
„leite”, „produtos de leite”, „caseína de leite” sau „proteína de leite” |
|
în română |
„sulfiți” sau „dioxid de sulf” |
„ouă”, „proteine din ouă”, „produse din ouă”, „lizozimă din ouă” sau „albumină din ouă” |
„lapte”, „produse din lapte”, „cazeină din lapte” sau „proteine din lapte” |
|
în slovacă |
„siričitany” sau „oxid siričitý” |
„vajce”, „vaječná bielkovina”, „výrobok z vajec”, „vaječný lyzozým” sau „vaječný albumín” |
„mlieko”, „výrobky z mlieka”, „mliečne výrobky”, „mliečny kazeín” sau „mliečna bielkovina” |
|
în slovenă |
„sulfiti” sau „žveplov dioksid” |
„jajce”, „jajčne beljakovine”, „proizvod iz jajc”, „jajčni lizocim” sau „jajčni albumin” |
„mleko”, „proizvod iz mleka”, „mlečni kazein” sau „mlečne beljakovine” |
|
în finlandeză |
„sulfiittia”, „sulfiitteja” sau „rikkidioksidia” |
„kananmunaa”, „kananmunaproteiinia”, „kananmunatuotetta”, „lysotsyymiä (kananmunasta)” sau „kananmuna-albumiinia” |
„maitoa”, „maitotuotteita”, „kaseiinia (maidosta)” sau „maitoproteiinia” |
|
în suedeză |
„sulfiter” sau „svaveldioxid” |
„ägg”, „äggprotein”, „äggprodukt”, „ägglysozym” sau „äggalbumin” |
„mjölk”, „mjölkprodukter”, „mjölkkasein” sau „mjölkprotein” |
PARTEA B
Pictogramele menționate la articolul 41 alineatul (2)
|
|
|
|
|
ANEXA II
Cuvintele prevăzute la articolul 46 alineatul (3) al doilea paragraf litera (b)
|
Limba |
Cuvintele autorizate în locul termenului „producător” |
Cuvintele autorizate în locul termenului „produs de” |
|
BG |
„преработвател” |
„преработено от” |
|
ES |
„elaborador” |
„elaborado por” |
|
CS |
„zpracovatel” sau „vinař” |
„zpracováno v” sau „vyrobeno v” |
|
DA |
„forarbejdningsvirksomhed”sau„vinproducent” |
„forarbejdet af” |
|
DE |
„Verarbeiter” |
„verarbeitet von”sau „versektet durch” „Sektkellerei” |
|
ET |
„töötleja” |
„töödelnud” |
|
EL |
„οινοποιός” |
„οινοποιήθηκε από”, |
|
EN |
„processor” sau „winemaker” |
„processed by” sau „made by” |
|
FR |
„élaborateur” |
„élaboré par” |
|
IT |
„elaboratore” sau „spumantizzatore” |
„elaborato da” sau „spumantizzato da” |
|
LV |
„izgatavotājs” |
„vīndaris” sau„ražojis” |
|
LT |
„perdirbėjas” |
„perdirbo” |
|
HU |
„feldolgozó:” |
„feldolgozta:” |
|
MT |
„proċessur” |
„ipproċessat minn” |
|
NL |
„verwerker” sau „bereider” |
„verwerkt door” sau „bereid door” |
|
PL |
„przetwórca” sau „wytwórca” |
„przetworzone przez” sau „wytworzone przez” |
|
PT |
„elaborador” sau „preparador” |
„elaborado por” sau „preparado por” |
|
RO |
„elaborator” |
„elaborat de” |
|
SI |
„pridelovalec” |
„prideluje” |
|
SK |
„spracovateľ” |
„spracúva” |
|
FI |
„valmistaja” |
„valmistanut” |
|
SV |
„bearbetningsföretag” |
„bearbetat av” |
ANEXA III
PARTEA A
Lista mențiunilor la care se face referire la articolul 47 alineatul (1), de utilizat pentru vinurile spumante, pentru vinurile spumoase, pentru vinurile spumante de calitate sau pentru vinurile spumante de calitate de tip aromat
|
Mențiuni |
Condiții de utilizare |
|
brut nature, naturherb, bruto natural, pas dosé, dosage zéro, natūralusis briutas, īsts bruts, přírodně tvrdé, popolnoma suho, dosaggio zero, брют натюр, brut natur |
Dacă conținutul de zahăr este mai mic de 3 grame la litru; aceste mențiuni pot fi utilizate doar în cazul produselor la care nu s-a adăugat zahăr după fermentarea secundară. |
|
extra brut, extra herb, ekstra briutas, ekstra brut, ekstra bruts, zvláště tvrdé, extra bruto, izredno suho, ekstra wytrawne, екстра брют |
Dacă conținutul de zahăr este de 0-6 grame la litru. |
|
brut, herb, briutas, bruts, tvrdé, bruto, zelo suho, bardzo wytrawne, брют |
Dacă conținutul de zahăr este mai mic de 12 grame la litru. |
|
extra dry, extra trocken, extra seco, labai sausas, ekstra kuiv, ekstra sausais, különlegesen száraz, wytrawne, suho, zvláště suché, extra suché, екстра сухо, extra sec, ekstra tør, vrlo suho |
Dacă conținutul de zahăr este cuprins între 12 și 17 grame la litru. |
|
sec, trocken, secco, asciutto, dry, tør, ξηρός, seco, torr, kuiva, sausas, kuiv, sausais, száraz, półwytrawne, polsuho, suché, сухо, suho |
Dacă conținutul de zahăr este cuprins între 17 și 32 de grame la litru. |
|
demi-sec, halbtrocken, abboccato, medium dry, halvtør, ημίξηρος, semi seco, meio seco, halvtorr, puolikuiva, pusiau sausas, poolkuiv, pussausais, félszáraz, półsłodkie, polsladko, polosuché, polosladké, полусухо, polusuho |
Dacă conținutul de zahăr este cuprins între 32 și 50 de grame la litru. |
|
doux, mild, dolce, sweet, sød, γλυκός, dulce, doce, söt, makea, saldus, magus, édes, ħelu, słodkie, sladko, sladké, сладко, dulce, saldais, slatko |
Dacă conținutul de zahăr depășește 50 de grame la litru. |
PARTEA B
Lista mențiunilor la care se face referire la articolul 52 alineatul (1), de utilizat în cazul altor produse decât cele enumerate în partea A
|
Mențiuni |
Condiții de utilizare |
|
сухо, seco, suché, tør, trocken, kuiv, ξηρός, dry, sec, secco, asciutto, sausais, sausas, száraz, droog, wytrawne, seco, sec, suho, kuiva, torrt |
Dacă conținutul de zahăr nu depășește: — 4 grame la litru sau — 9 grame la litru, cu condiția ca aciditatea totală exprimată în grame de acid tartric la litru să nu fie cu mai mult de 2 grame sub conținutul de zahăr rezidual. |
|
полусухо, semiseco, polosuché, halvtør, halbtrocken, poolkuiv, ημίξηρος, medium dry, demi-sec, abboccato, pussausais, pusiau sausas, félszáraz, halfdroog, półwytrawne, meio seco, adamado, demisec, polsuho, puolikuiva, halvtorrt, polusuho |
Dacă conținutul de zahăr depășește valoarea maximă stabilită mai sus, dar nu depășește: — 12 grame la litru sau — 18 grame la litru, cu condiția ca aciditatea totală exprimată în grame de acid tartric la litru să nu fie cu mai mult de 10 grame sub conținutul de zahăr rezidual. |
|
полусладко, semidulce, polosladké, halvsød, lieblich, poolmagus, ημίγλυκος, medium, medium sweet, moelleux, amabile, pussaldais, pusiau saldus, félédes, halfzoet, półsłodkie, meio doce, demidulce, polsladko, puolimakea, halvsött, poluslatko |
Dacă conținutul de zahăr depășește valoarea maximă stabilită în al doilea rând al prezentului tabel, dar nu depășește 45 de grame la litru. |
|
сладко, dulce, sladké, sød, süss, magus, γλυκός, sweet, doux, dolce, saldais, saldus, édes, ħelu, zoet, słodkie, doce, dulce, sladko, makea, sött, slatko. |
Dacă conținutul de zahăr este de cel puțin 45 de grame la litru. |
ANEXA IV
LISTA SOIURILOR DE STRUGURI DE VINIFICAȚIE ȘI A SINONIMELOR ACESTORA CARE POT APĂREA PE ETICHETELE VINURILOR (8)
PARTEA A
Lista soiurilor de struguri de vinificație și a sinonimelor acestora care pot apărea pe etichetele vinurilor în conformitate cu articolul 50 alineatul (3)
|
|
Denumirea de origine protejată sau indicația geografică protejată |
Denumirea soiului sau sinonimele acesteia |
Țări care pot utiliza denumirea soiului sau unul dintre sinonimele acesteia (1) |
|
1 |
Alba (IT) |
Albarossa |
Italiao |
|
2 |
Alicante (ES) |
Alicante Bouschet |
Greciao, Italiao, Portugaliao, Algeriao, Tunisiao, Statele Unite ale Americiio, Cipruo, Africa de Sud, Croația Notă: Denumirea „Alicante” nu poate fi utilizată singură pentru a desemna vinul. |
|
3 |
Alicante Branco |
Portugaliao |
|
|
4 |
Alicante Henri Bouschet |
Franțao, Serbia și Muntenegru (6) |
|
|
5 |
Alicante |
Italiao |
|
|
6 |
Alikant Buse |
Serbia și Muntenegru (4) |
|
|
7 |
Avola (IT) |
Nero d'Avola |
Italia |
|
8 |
Bohotin (RO) |
Busuioacă de Bohotin |
România |
|
9 |
Borba (PT) |
Borba |
Spaniao |
|
10 |
Bourgogne (FR) |
Blauburgunder |
fosta Republică iugoslavă a Macedoniei (13-20-30), Austria (18-20), Canada (20-30), Chile (20-30), Italia (20-30), Elveția |
|
11 |
Blauer Burgunder |
Austria (10-13), Serbia și Muntenegru (17-30) |
|
|
12 |
Blauer Frühburgunder |
Germania (24) |
|
|
13 |
Blauer Spätburgunder |
Germania (30), fosta Republică iugoslavă a Macedoniei (10-20-30), Austria (10-11), Bulgaria (30), Canada (10-30), Chile (10-30), România (30), Italia (10-30) |
|
|
14 |
Burgund Mare |
România (35, 27, 39, 41) |
|
|
14a |
Borgonja istarska |
Croația |
|
|
15 |
Burgundac beli |
Serbia și Muntenegru (34) |
|
|
15a |
Burgundac bijeli |
Croația |
|
|
17 |
Burgundac crni |
Serbia și Muntenegru (11-30), Croația |
|
|
18 |
Burgundac sivi |
Croațiao, Serbia și Muntenegruo |
|
|
19 |
Burgundec bel |
fosta Republică iugoslavă a Macedonieio |
|
|
20 |
Burgundec crn |
fosta Republică iugoslavă a Macedoniei (10-13-30) |
|
|
21 |
Burgundec siv |
fosta Republică iugoslavă a Macedonieio |
|
|
22 |
Early Burgundy |
Statele Unite ale Americiio |
|
|
23 |
Fehér Burgundi, Burgundi |
Ungaria (31) |
|
|
24 |
Frühburgunder |
Germania (12), Țările de Joso |
|
|
25 |
Grauburgunder |
Germania, Bulgaria, Ungariao, România (26) |
|
|
26 |
Grauer Burgunder |
Canada, România (25), Germania, Austria |
|
|
27 |
Grossburgunder |
România (37, 14, 40, 42) |
|
|
28 |
Kisburgundi kék |
Ungaria (30) |
|
|
29 |
Nagyburgundi |
Ungariao |
|
|
30 |
Spätburgunder |
fosta Republică iugoslavă a Macedoniei (10-13-20), Serbia și Muntenegru (11-17), Bulgaria (13), Canada (10-13), Chile, Ungaria (29), Republica Moldovao, România (13), Italia (10-13), Regatul Unit, Germania (13) |
|
|
31 |
|
Weißburgunder |
Africa de Sud (33), Canada, Chile (32), Ungaria (23), Germania (32, 33), Austria (32), Regatul Unito, Italia |
|
32 |
|
Weißer Burgunder |
Germania (31, 33), Austria (31), Chile (31), Slovenia, Italia |
|
33 |
|
Weissburgunder |
Africa de Sud (31), Germania (31, 32), Regatul Unit, Italia, Elvețiao |
|
34 |
|
Weisser Burgunder |
Serbia și Muntenegru (15) |
|
35 |
Calabria (IT) |
Calabrese |
Italia |
|
36 |
Cotnari (RO) |
Grasă de Cotnari |
România |
|
37 |
Franken (DE) |
Blaufränkisch |
Republica Cehă (39), Austriao, Germania, Slovenia (Modra frankinja, Frankinja), Ungaria, România (14, 27, 39, 41) |
|
38 |
Frâncușă |
România |
|
|
39 |
Frankovka |
Republica Cehă (37), Slovacia (40), România (14, 27, 38, 41), Croația, |
|
|
40 |
Frankovka modrá |
Slovacia (39) |
|
|
41 |
Kékfrankos |
Ungaria, România (37, 14, 27, 39) |
|
|
42 |
Friuli (IT) |
Friulano |
Italia |
|
43 |
Graciosa (PT) |
Graciosa |
Portugaliao |
|
44 |
Мелник (BU) Melnik |
Мелник Melnik |
Bulgaria |
|
45 |
Montepulciano (IT) |
Montepulciano |
Italiao |
|
46 |
Moravské (CZ) |
Cabernet Moravia |
Republica Cehăo |
|
47 |
Moravia dulce |
Spaniao |
|
|
48 |
Moravia agria |
Spaniao |
|
|
49 |
Muškát moravský |
Republica Cehăo, Slovacia |
|
|
50 |
Odobești (RO) |
Galbenă de Odobești |
România |
|
51 |
Porto (PT) |
Portoghese |
Italiao |
|
52 |
Rioja (ES) |
Torrontés riojano |
Argentinao |
|
53 |
Sardegna (IT) |
Barbera Sarda |
Italia |
|
54 |
Sciacca (IT) |
Sciaccarello |
Franța |
|
55 |
Teran (SI) |
Teran |
Croația (2) |
|
(1)
În cazul țărilor respective, derogările prevăzute în prezenta anexă sunt autorizate numai pentru vinurile cu denumire de origine protejată sau indicație geografică protejată obținute din soiurile în cauză. (2)
Numai pentru DOP „Hrvatska Istra” (PDO-HR-A1652), cu condiția ca „Hrvatska Istra” și „Teran” să se afle în același câmp vizual și ca denumirea „Teran” să figureze cu caractere de dimensiuni mai mici decât cele utilizate pentru „Hvatska Istra”. |
|||
PARTEA B
Lista soiurilor de struguri de vinificație și a sinonimelor acestora care pot apărea pe etichetele vinurilor în conformitate cu articolul 50 alineatul (4)
|
|
Denumirea de origine protejată sau indicația geografică protejată |
Denumirea soiului sau sinonimele acesteia |
Țări care pot utiliza denumirea soiului sau unul dintre sinonimele acesteia (1) |
|
1 |
Mount Athos – Agioritikos (GR) |
Agiorgitiko |
Grecia, Cipruo |
|
2 |
Aglianico del Taburno (IT) |
Aglianico |
Italiao, Greciao, Maltao, Statele Unite ale Americii |
|
2a |
Aglianico del Taburno |
Aglianico crni |
Croația |
|
|
Aglianico del Vulture (IT) |
Aglianicone |
Italiao |
|
4 |
Aleatico di Gradoli (IT) Aleatico di Puglia (IT) |
Aleatico |
Italia, Australia, Statele Unite ale Americii |
|
5 |
Ansonica Costa dell'Argentario (IT) |
Ansonica |
Italia, Australia |
|
6 |
Conca de Barbera (ES) |
Barbera Bianca |
Italiao |
|
7 |
Barbera |
Africa de Sudo, Argentinao, Australiao, Croațiao, Mexico, Sloveniao, Uruguayo, Statele Unite ale Americiio, Greciao, Italiao, Maltao |
|
|
8 |
Barbera Sarda |
Italiao |
|
|
9 |
Malvasia di Castelnuovo Don Bosco (IT) Bosco Eliceo (IT) |
Bosco |
Italiao |
|
10 |
Brachetto d'Acqui (IT) |
Brachetto |
Italia, Australia |
|
11 |
Etyek-Buda (HU) |
Budai |
Ungariao |
|
12 |
Cesanese del Piglio (IT) Cesanese di Olevano Romano (IT) Cesanese di Affile (IT) |
Cesanese |
Italia, Australia |
|
13 |
Cortese di Gavi (IT) Cortese dell'Alto Monferrato (IT) |
Cortese |
Italia, Australia, Statele Unite ale Americii |
|
14 |
Duna (HU) |
Duna gyöngye |
Ungaria |
|
15 |
Dunajskostredský (SK) |
Dunaj |
Slovacia |
|
16 |
Côte de Duras (FR) |
Durasa |
Italia |
|
17 |
Korinthos-Korinthiakos (GR) |
Corinto Nero |
Italiao |
|
18 |
Korinthiaki |
Greciao |
|
|
19 |
Fiano di Avellino (IT) |
Fiano |
Italia, Australia, Statele Unite ale Americii |
|
20 |
Fortana del Taro (IT) |
Fortana |
Italia, Australia |
|
21 |
Freisa d'Asti (IT) Freisa di Chieri (IT) |
Freisa |
Italia, Australia, Statele Unite ale Americii |
|
22 |
Greco di Bianco (IT) Greco di Tufo (IT) |
Greco |
Italia, Australia |
|
23 |
Grignolino d'Asti (IT) Grignolino del Monferrato Casalese (IT) |
Grignolino |
Italia, Australia, Statele Unite ale Americii |
|
24 |
Izsáki Arany Sárfehér (HU) |
Izsáki Sárfehér |
Ungaria |
|
25 |
Lacrima di Morro d'Alba (IT) |
Lacrima |
Italia, Australia |
|
26 |
Lambrusco Grasparossa di Castelvetro |
Lambrusco grasparossa |
Italia |
|
27 |
Lambrusco |
Italia, Australia (2), Statele Unite ale Americii |
|
|
28 |
Lambrusco di Sorbara (IT) |
||
|
29 |
Lambrusco Mantovano (IT) |
||
|
30 |
Lambrusco Salamino di Santa Croce (IT) |
||
|
31 |
Lambrusco Salamino |
Italia |
|
|
32 |
Colli Maceratesi |
Maceratino |
Italia, Australia |
|
33 |
Nebbiolo d'Alba (IT) |
Nebbiolo |
Italia, Australia, Statele Unite ale Americii, Croația |
|
34 |
Colli Orientali del Friuli Picolit (IT) |
Picolit |
Italia |
|
35 |
Pikolit |
Slovenia |
|
|
36 |
Colli Bolognesi Classico Pignoletto (IT) |
Pignoletto |
Italia, Australia |
|
37 |
Primitivo di Manduria |
Primitivo |
Italia, Australia, Statele Unite ale Americii, Croația |
|
38 |
Rheingau (DE) |
Rajnai rizling |
Ungaria (41) |
|
39 |
Rheinhessen (DE) |
Rajnski rizling |
Serbia și Muntenegru (40-41-46), Croația |
|
40 |
Renski rizling |
Serbia și Muntenegru (39-43-46), Sloveniao (45) |
|
|
41 |
Rheinriesling |
Bulgariao, Austria, Germania (43), Ungaria (38), Republica Cehă (49), Italia (43), Grecia, Portugalia, Slovenia |
|
|
42 |
Rhine Riesling |
Africa de Sudo, Australiao, Chile (44), Republica Moldovao, Noua Zeelandăo, Cipru, Ungariao |
|
|
43 |
Riesling renano |
Germania (41), Serbia și Muntenegru (39-40-46), Italia (41) |
|
|
44 |
Riesling Renano |
Chile (42), Maltao |
|
|
45 |
Radgonska ranina |
Slovenia, Croația |
|
|
46 |
Rizling rajnski |
Serbia și Muntenegru (39-40-43) |
|
|
47 |
Rizling Rajnski |
fosta Republică iugoslavă a Macedonieio, Croațiao |
|
|
48 |
Rizling rýnsky |
Slovaciao |
|
|
49 |
Ryzlink rýnský |
Republica Cehă (41) |
|
|
50 |
Rossese di Dolceacqua (IT) |
Rossese |
Italia, Australia |
|
51 |
Sangiovese di Romagna (IT) |
Sangiovese |
Italia, Australia, Statele Unite ale Americii, Croația |
|
52 |
Štajerska Slovenija (SI) |
Štajerska belina |
Slovenia, Croația |
|
52a |
Štajerska Slovenija (SI) |
Štajerka |
Croația |
|
53 |
Teroldego Rotaliano (IT) |
Teroldego |
Italia, Australia, Statele Unite ale Americii |
|
54 |
Vinho Verde (PT) |
Verdea |
Italiao |
|
55 |
Verdeca |
Italia |
|
|
56 |
Verdese |
Italiao |
|
|
57 |
Verdicchio dei Castelli di Jesi (IT) Verdicchio di Matelica (IT) |
Verdicchio |
Italia, Australia |
|
58 |
Vermentino di Gallura (IT) Vermentino di Sardegna (IT) |
Vermentino |
Italia, Australia, Statele Unite ale Americii, Croația |
|
59 |
Vernaccia di San Gimignano (IT) Vernaccia di Oristano (IT) Vernaccia di Serrapetrona (IT) |
Vernaccia |
Italia, Australia |
|
60 |
Zala (HU) |
Zalagyöngye |
Ungaria |
|
(1)
În cazul țărilor respective, derogările prevăzute în prezenta anexă sunt autorizate numai pentru vinurile cu denumire de origine protejată sau indicație geografică protejată obținute din soiurile în cauză. (2)
Utilizare autorizată în conformitate cu dispozițiile de la articolul 22 alineatul (4) din Acordul din 1 decembrie 2008 între Comunitatea Europeană și Australia privind comerțul cu vin (JO L 28, 30.1.2009, p. 3). |
|||
ANEXA V
Indicații autorizate pentru etichetarea vinurilor în temeiul articolului 53 alineatul (2)
|
fermentat în baric |
maturat în baric |
învechit în baric |
|
fermentat în butoi din lemn de […] [a se preciza tipul de lemn] |
maturat în butoi din lemn de […] [a se preciza tipul de lemn] |
învechit în butoi din lemn de […] [a se preciza tipul de lemn] |
|
fermentat în butoi din lemn |
maturat în butoi din lemn |
învechit în butoi din lemn |
Cuvântul „butoi” poate fi înlocuit cu cuvântul „baric”.
ANEXA VI
Mențiunile la care se face referire la articolul 54 alineatul (1)
|
Stat membru |
Mențiuni |
|
Austria |
Burg, Domäne, Eigenbau, Familie, Gutswein, Güterverwaltung, Hof, Hofgut, Kloster, Landgut, Schloss, Stadtgut, Stift, Weinbau, Weingut, Weingärtner, Winzer, Winzermeister |
|
Republica Cehă |
Sklep, vinařský dům, vinařství |
|
Germania |
Burg, Domäne, Kloster, Schloss, Stift, Weinbau, Weingärtner, Weingut, Winzer |
|
Franța |
Abbaye, Bastide, Campagne, Chapelle, Château, Clos, Commanderie, Cru, Domaine, Mas, Manoir, Mont, Monastère, Monopole, Moulin, Prieuré, Tour |
|
Grecia |
Αγρέπαυλη (Agrepavlis), Αμπελι (Ampeli), Αμπελώνας(-ες) (Ampelonas-(es)], Αρχοντικό (Archontiko), Κάστρο (Kastro), Κτήμα (Κtima), Μετόχι (Metochi), Μοναστήρι (Monastiri), Ορεινό Κτήμα (Orino Ktima), Πύργος (Pyrgos) |
|
Italia |
abbazia, abtei, ansitz, burg, castello, kloster, rocca, schlofl, stift, torre, villa |
|
Cipru |
Αμπελώνας (-ες) (Ampelonas (-es), Κτήμα (Ktima), Μοναστήρι (Monastiri), Μονή (Moni) |
|
Portugalia |
Casa, Herdade, Paço, Palácio, Quinta, Solar |
|
Slovenia |
Klet, Kmetija, Posestvo, Vinska klet |
|
Slovacia |
Kaštieľ, Kúria, Pivnica, Vinárstvo, Usadlosť |
ANEXA VII
Restricții privind utilizarea tipurilor specifice de sticle, menționate la articolul 56
1. „Flûte d’Alsace”:
tip: o sticlă din sticlă care constă într-un corp drept, de formă cilindrică, cu gât alungit, având următoarele proporții aproximative:
vinurile pentru care este rezervat acest tip de sticlă, în cazul vinurilor produse din struguri recoltați pe teritoriul Franței, sunt vinurile cu următoarele denumiri de origine protejate:
Totuși, restricția cu privire la utilizarea sticlelor de acest tip se aplică numai vinurilor produse din struguri recoltați pe teritoriul Franței.
2. „Bocksbeutel” sau „Cantil”:
tip: o sticlă din sticlă cu gât scurt, cu corp bombat, dar cu formă aplatizată; baza și secțiunea transversală a sticlei în punctul de maximă convexitate sunt elipsoidale:
vinurile pentru care este rezervat acest tip de sticlă:
vinurile germane cu următoarele denumiri de origine protejate:
vinurile italiene cu următoarele denumiri de origine protejate:
vinurile grecești:
vinurile portugheze:
3. „Clavelin”:
tip: o sticlă din sticlă cu gât scurt, cu capacitate de 0,62 l, care constă într-un corp cilindric cu „umeri” lați ce dă sticlei un aspect turtit, respectând aproximativ următoarele proporții:
vinurile pentru care este rezervat acest tip de sticlă:
4. „Tokaj”:
tip: sticlă din sticlă dreaptă, cu gâtul lung, incoloră, constând într-un corp cilindric cu următoarele proporții:
vinurile pentru care este rezervat acest tip de sticlă:
Totuși, restricțiile cu privire la utilizarea sticlelor de acest tip se aplică numai vinurilor produse din struguri recoltați pe teritoriul Ungariei sau Slovaciei.
(1) Directiva 2008/95/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 22 octombrie 2008 de apropiere a legislațiilor statelor membre cu privire la mărci (JO L 299, 8.11.2008, p. 25).
(2) Directiva (UE) 2015/2436 a Parlamentului European și a Consiliului din 16 decembrie 2015 de apropiere a legislațiilor statelor membre cu privire la mărci (reformare) (JO L 336, 23.12.2015, p. 1).
(3) Regulamentul (UE) 2017/1001 al Parlamentului European și al Consiliului din 14 iunie 2017 privind marca Uniunii Europene (JO L 154, 16.6.2017, p. 1).
(4) Regulamentul (UE) nr. 952/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 9 octombrie 2013 de stabilire a Codului vamal al Uniunii (JO L 269, 10.10.2013, p. 1).
(5) Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2018/274 al Comisiei din 11 decembrie 2017 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (UE) nr. 1308/2013 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește sistemul de autorizații pentru plantările de viță-de-vie, certificarea, registrul de intrări și de ieșiri, declarațiile obligatorii și notificările, de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (UE) nr. 1306/2013 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește controalele relevante și de abrogare a Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2015/561 al Comisiei (JO L 58, 28.2.2018, p. 60).
(6) Regulamentul (CE) nr. 834/2007 al Consiliului din 28 iunie 2007 privind producția ecologică și etichetarea produselor ecologice, precum și de abrogare a Regulamentului (CEE) nr. 2092/91 (JO L 189, 20.7.2007, p. 1).
(7) Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/34 al Comisiei din 17 octombrie 2018 de stabilire a normelor de aplicare atât a Regulamentului (UE) nr. 1308/2013 al Parlamentului European și al Consiliului, în ceea ce privește cererile de protecție a denumirilor de origine, a indicațiilor geografice și a mențiunilor tradiționale din sectorul vitivinicol, procedura de opoziție, modificările caietelor de sarcini ale produselor, înregistrarea denumirilor protejate, anularea protecției și utilizarea simbolurilor, cât și a Regulamentului (UE) nr. 1306/2013 al Parlamentului European și al Consiliului, în ceea ce privește un sistem de controale adecvat (JO L 9, 11.1.2019, p. 46).
(8)
