CELEX:32024R1834: Regulamentul (UE) 2024/1834 al Comisiei din 3 iulie 2024 de punere în aplicare a Directivei 2009/125/CE a Parlamentului European și a Consiliului în ceea ce privește cerințele de proiectare ecologică pentru ventilatoarele acționate de motoare cu o putere electrică de intrare între 125 W și 500 kW și de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 327/2011 al Comisiei
![]() |
Redacția Lex24 |
Publicat in Repertoriu EUR-Lex, 24/07/2024 |
|
Informatii
Data documentului: 03/07/2024; Data adoptăriiData intrării în vigoare: 24/07/2026; Punere în aplicare a se vedea articolul 10
Data încetării: No end date
Autor: Comisia Europeană, Direcția Generală Energie
Formă: Repertoriu EUR-Lex
![]() |
Jurnalul Ofícial |
RO Seria L |
2024/1834 |
4.7.2024 |
REGULAMENTUL (UE) 2024/1834 AL COMISIEI
din 3 iulie 2024
de punere în aplicare a Directivei 2009/125/CE a Parlamentului European și a Consiliului în ceea ce privește cerințele de proiectare ecologică pentru ventilatoarele acționate de motoare cu o putere electrică de intrare între 125 W și 500 kW și de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 327/2011 al Comisiei
(Text cu relevanță pentru SEE)
COMISIA EUROPEANĂ,
având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,
având în vedere Directiva 2009/125/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 21 octombrie 2009 de instituire a unui cadru pentru stabilirea cerințelor în materie de proiectare ecologică aplicabile produselor cu impact energetic (1), în special articolul 15 alineatul (1),
întrucât:
(1) |
În temeiul Directivei 2009/125/CE, Comisia trebuie să stabilească cerințe în materie de proiectare ecologică aplicabile produselor cu impact energetic care înregistrează volume semnificative de vânzări și de schimburi comerciale în Uniune, care au un impact semnificativ asupra mediului și care prezintă un potențial semnificativ de îmbunătățire a impactului asupra mediului prin proiectare, fără a antrena costuri excesive. |
(2) |
Comisia a stabilit pentru prima dată cerințe în materie de proiectare ecologică pentru anumite ventilatoare în Regulamentul (UE) nr. 327/2011 (2). Comisia a efectuat o reexaminare a regulamentului respectiv, în conformitate cu articolul 7 din acesta, și a analizat aspectele tehnice, de mediu și economice ale ventilatoarelor. Reexaminarea a fost efectuată în strânsă colaborare cu părțile implicate și interesate din Uniune și din țări terțe. Rezultatele sale au fost făcute publice și au fost prezentate Forumului consultativ instituit în temeiul articolului 18 din Directiva 2009/125/CE. |
(3) |
Rezultatele reexaminării Regulamentului (UE) nr. 327/2011 arată că ventilatoarele sunt un consumator important de energie electrică în Uniune. Se estimează că, în absența Regulamentului (UE) nr. 327/2011, ventilatoarele ar fi consumat 336 TWh de energie electrică în 2020, ceea ce corespunde unei cantități de emisii de 132 Mt echivalent CO2, preconizându-se o creștere a acestei cantități la 384 TWh în 2030, ca urmare a creșterii anticipate a pătrunderii pe piață a ventilatoarelor. |
(4) |
Ventilatoarele acționate de motoare reprezintă un element important al produselor și sistemelor de manipulare a gazelor. Cerințele minime de eficiență energetică pentru motoarele electrice au fost stabilite în Regulamentul (UE) 2019/1781 al Comisiei (3). Aceste cerințe se aplică, de asemenea, motoarelor care fac parte dintr-un sistem de motoventilator. Cu toate acestea, multe ventilatoare sunt utilizate în combinație cu motoare care nu intră sub incidența Regulamentului (UE) 2019/1781, iar performanța aerodinamică a ventilatoarelor în ceea ce privește crearea unui flux de aer adecvat reprezintă o parte importantă a eficienței produsului, de asemenea nereglementată prin Regulamentul (UE) 2019/1781. Prin urmare, trebuie stabilite sau menținute norme privind eficiența energetică a ventilatoarelor respective. |
(5) |
Ținând seama de posibila suprapunere cu economiile obținute prin alte măsuri, cum ar fi Regulamentul (UE) 2019/1781, măsurile prevăzute de Regulamentul (UE) nr. 327/2011 au condus la economii nete de aproximativ 14 TWh în 2020. Se estimează că acestea vor crește până în 2030, ajungând la 27 TWh, ceea ce corespunde unei cantități de 5 Mt de echivalent CO2 în 2020 și unei cantități de 8 Mt de echivalent CO2 în 2030. |
(6) |
Studiul de reexaminare arată că există un potențial suplimentar semnificativ de economisire pentru îmbunătățiri eficiente din punctul de vedere al costurilor ale ventilatoarelor. Printre mijloacele de realizare a acestui potențial se numără progresul tehnologic în ceea ce privește performanța în materie de eficiență energetică, extinderea domeniului de aplicare al regulamentului, printre altele la ventilatoarele cu jet, și îmbunătățirea eficacității măsurii prin definiții mai precise. |
(7) |
În sensul prezentului regulament, cel mai important aspect de mediu identificat al ventilatoarelor este consumul de energie electrică. |
(8) |
Îmbunătățirea consumului de energie electrică al ventilatoarelor ar trebui realizată prin aplicarea tehnologiilor existente, neprotejate printr-un brevet și rentabile, care pot reduce costurile totale combinate ale achiziționării și exploatării acestora. |
(9) |
Cerințele de proiectare ecologică ar trebui să armonizeze cerințele din întreaga Uniune privind consumul de energie al ventilatoarelor, contribuind astfel la funcționarea pieței interne și la îmbunătățirea performanței de mediu a acestor produse. |
(10) |
Producătorii ar trebui să dispună de suficient timp pentru reproiectarea sau adaptarea produselor atunci când acest lucru este necesar. Calendarul ar trebui să permită să se reducă la minimum impactul negativ asupra funcționalităților ventilatoarelor. Acesta ar trebui, de asemenea, să ia în considerare efectele pe partea de costuri suportate de producători, inclusiv de întreprinderile mici și mijlocii, asigurând totodată realizarea în timp util a obiectivelor urmărite prin prezentul regulament. |
(11) |
O perioadă de tranziție suplimentară este de natură să furnizeze flexibilitate operatorilor economici care integrează ventilatoare în produsele lor, pentru a le permite să își adapteze produsele odată ce ventilatoarele conforme sunt puse la dispoziție pe piața Uniunii. |
(12) |
Măsurile avute în vedere de Comisie în comunicarea sa privind Planul de lucru privind proiectarea ecologică și etichetarea energetică pentru perioada 2022-2024 (4) au un potențial estimat de a genera economii anuale de energie finală de peste 440 TWh în 2030 (170 pentru revizuiri și 270 pentru produse noi). Ventilatoarele reprezintă una dintre grupele de produse enumerate în planul de lucru, cu o valoare estimată a economiilor anuale de energie finală de 10 TWh în 2030 (5). |
(13) |
Prezentul regulament ar trebui să sporească pătrunderea pe piață a tehnologiilor care îmbunătățesc impactul ventilatoarelor asupra mediului pe durata ciclului de viață, conducând la economii anuale de energie electrică estimate la 4 TWh până în 2030 și la 12 TWh în 2040, comparativ cu situația în care nu se iau măsuri suplimentare. |
(14) |
S-a estimat că Regulamentul (UE) nr. 327/2011 va economisi 14 TWh pe an până în 2020. Întrucât modificările introduse prin prezentul regulament constituie o actualizare a Regulamentului (UE) nr. 327/2011, economiile generate de acesta din urmă vor fi menținute, urmând să li se adauge economiile preconizate a fi realizate prin prezentul regulament. |
(15) |
Măsurătorile parametrilor relevanți ai produselor trebuie efectuate prin aplicarea unor metode de măsurare fiabile, exacte și reproductibile, care să ia în considerare metodele de măsurare de ultimă generație general recunoscute, dar și standardele armonizate adoptate de organizațiile europene de standardizare, enumerate în anexa I la Regulamentul (UE) nr. 1025/2012 al Parlamentului European și al Consiliului (6), atunci când acestea sunt disponibile. |
(16) |
În conformitate cu articolul 8 alineatul (2) din Directiva 2009/125/CE, prezentul regulament trebuie să specifice procedurile aplicabile de evaluare a conformității. |
(17) |
Pentru a facilita verificările de conformitate, producătorii, importatorii sau reprezentanții autorizați ai acestora ar trebui să furnizeze în documentația tehnică menționată în anexele IV și V la Directiva 2009/125/CE informații legate de cerințele prevăzute în prezentul regulament. |
(18) |
Pentru a îmbunătăți eficacitatea prezentului regulament și pentru a proteja consumatorii, este necesar să se interzică introducerea pe piață sau punerea în funcțiune a produselor ale căror performanțe se modifică automat în condiții de testare pentru a îmbunătăți parametrii declarați. |
(19) |
Pentru a facilita verificarea conformității, autoritățile de supraveghere a pieței trebuie să fie autorizate să încerce ventilatoarele mai mari în spații de lucru precum cele ale producătorului sau să asiste la încercarea acestora. |
(20) |
Multe ventilatoare sunt integrate în alte produse. Pentru a optimiza economiile eficiente din punctul de vedere al costurilor, prezentul regulament trebuie să se aplice acestor ventilatoare. |
(21) |
Cerințele în materie de proiectare ecologică trebuie să includă, de asemenea, cerințe privind informațiile referitoare la produse, care vor ajuta potențialii cumpărători să ia cea mai adecvată decizie și vor permite statelor membre să efectueze mai ușor supravegherea pieței. |
(22) |
În special, este relevant să se solicite informații cuantificate privind randamentul ventilatorului în sarcină parțială, pentru a permite proiectanților de sisteme de ventilație să optimizeze eficiența energetică a acestor sisteme. |
(23) |
Pentru a facilita potențialul de reparare a produselor care conțin ventilatoare, trebuie să fie posibil ca ventilatoarele ca piese de schimb destinate acestor produse să beneficieze de anumite derogări pentru o anumită perioadă de timp și în anumite condiții. |
(24) |
Planul de acțiune al Uniunii pentru economia circulară (7) și Planul de lucru privind proiectarea ecologică și etichetarea energetică pentru perioada 2022-2024 subliniază importanța utilizării cadrului privind proiectarea ecologică pentru a sprijini trecerea la o economie circulară și mai eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor. Prin urmare, prezentul regulament trebuie să stabilească cerințe adecvate care să contribuie la obiectivele economiei circulare, în special făcând obligatorie disponibilitatea pieselor de schimb și asigurând disponibilitatea informațiilor pertinente, cum ar fi cele privind demontarea, reciclarea și eliminarea la sfârșitul ciclului de viață. |
(25) |
Pe lângă cerințele obligatorii din punct de vedere juridic prevăzute în prezentul regulament, trebuie să se identifice criteriile de referință pentru cele mai bune tehnologii disponibile, astfel încât informațiile cu privire la performanța de mediu pe durata întregului ciclu de viață a produselor care fac obiectul prezentului regulament să fie ușor accesibile și disponibile la scară largă, în conformitate cu punctul 2 din partea 3 a anexei I la Directiva 2009/125/CE. |
(26) |
La reexaminarea prezentului regulament trebuie să se evalueze adecvarea și eficacitatea dispozițiilor sale în ceea ce privește atingerea obiectivelor stabilite. Calendarul reexaminării trebuie stabilit astfel încât toate dispozițiile să fie puse în aplicare și să se poată observa efectul asupra pieței. |
(27) |
Pentru a se asigura claritatea și transparența în ceea ce privește cerințele aplicabile diferitelor ventilatoare, Regulamentul (UE) nr. 327/2011 trebuie abrogat de la data aplicării prezentului regulament. |
(28) |
Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt conforme cu avizul comitetului instituit prin articolul 19 alineatul (1) din Directiva 2009/125/CE, |
ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:
Articolul 1
Obiect și domeniu de aplicare
(1) Prezentul regulament stabilește cerințe în materie de proiectare ecologică pentru introducerea pe piață sau punerea în funcțiune a ventilatoarelor cu o putere electrică de intrare între 125 W și 500 kW (≥ 125 W și ≤ 500 kW) la punctul lor de eficiență maximă, inclusiv în cazul în care acestea sunt integrate în alte produse.
(2) Prezentul regulament nu se aplică:
(a) |
elicelor pentru ventilatoare montate pe arborele motoarelor electrice cu unicul scop de a răci motorul însuși; |
(b) |
ventilatoarelor integrate în mașinile de uscat rufe și în mașinile de spălat și uscat rufe cu o putere electrică de intrare maximă mai mică sau egală cu 3 kW; |
(c) |
ventilatoarelor integrate în hote de bucătărie, cu o putere electrică de intrare maximă totală atribuibilă ventilatorului (ventilatoarelor) mai mică de 280 W; |
(d) |
ventilatoarelor cu cel mai bun punct de eficiență energetică la minimum 8 000 de rotații pe minut; |
(e) |
ventilatoarelor cu jet cu o putere electrică de intrare maximă mai mică de 750 W. |
(3) Prezentul regulament nu se aplică ventilatoarelor care sunt prevăzute să funcționeze exclusiv după cum urmează și care sunt proiectate și comercializate în mod specific ca atare:
(a) |
în atmosfere potențial explozive, astfel cum sunt definite la articolul 2 punctul 5 din Directiva 2014/34/UE a Parlamentului European și a Consiliului (8); |
(b) |
numai pentru uz de urgență, în ceea ce privește cerințele de apărare împotriva incendiilor, astfel cum se prevede în Regulamentul (UE) nr. 305/2011 al Parlamentului European și al Consiliului (9), capabile să funcționeze pe termen scurt o oră sau mai mult la temperaturi mai mari sau egale cu 300 °C; |
(c) |
în instalații nucleare, astfel cum sunt definite la articolul 3 punctul 1 din Directiva 2009/71/Euratom a Consiliului (10); |
(d) |
în unități militare (buncăre) și în unități de apărare civilă (adăposturi antiaeriene); |
(e) |
în cazul în care temperaturile gazului deplasat pot fi mai mari de 100 °C sau mai mici de – 40 °C sau ambele; |
(f) |
în cazul în care temperaturile aerului ambiant în care funcționează motorul care acționează ventilatorul, dacă este situat în afara fluxului de gaz, pot fi mai mari de 60 °C sau mai mici de – 30 °C sau ambele; |
(g) |
cu o tensiune de alimentare mai mare de 1 000 V c.a. sau mai mare de 1 500 V c.c.; |
(h) |
pentru manipularea gazelor sau a vaporilor toxici, foarte corozivi sau inflamabili, astfel cum se menționează în Regulamentul (CE) nr. 1272/2008 al Parlamentului European și al Consiliului (11); |
(i) |
pentru transportul materialelor, caracterizate prin manipularea de substanțe cu o concentrație de particule solide mai mare de 10 mg/m3 și de particule cu o dimensiune medie de cel puțin 0,1 mm și o duritate de cel puțin 2 pe scara Mohs, având un unghi mediu al palei de 50 °-90 °; |
(j) |
pentru manipularea gazelor care conțin agenți biologici din grupele de risc 2, 3 și 4, astfel cum se prevede în Directiva 2000/54/CE a Parlamentului European și a Consiliului (12); |
(k) |
pentru manipularea gazelor care conțin agenți cancerigeni sau mutageni, astfel cum sunt definiți în Directiva 2004/37/CE a Parlamentului European și a Consiliului (13); |
(l) |
pentru manipularea gazelor cu un factor de compresibilitate, rotunjit la cea mai apropiată a doua zecimală, în intervalul de presiune și temperatură desemnat în domeniul de aplicare, care nu este egal cu 1,00; |
(m) |
în echipamente fără fir sau alimentate cu baterii; |
(n) |
în echipamente portabile a căror greutate este susținută manual în timpul funcționării; |
(o) |
motoare din echipamente mobile ghidate manual și deplasate în timpul funcționării; |
(p) |
ventilatoare cu circulație de aer. |
Articolul 2
Definiții
În sensul prezentului regulament, se aplică următoarele definiții:
1. |
„ventilator” înseamnă o mașină cu pale rotative care primește energie pe care o utilizează cu ajutorul unuia sau mai multor rotoare pentru a menține un flux continuu de aer sau de alt gaz care trece prin acesta și, cu un raport specific mai mic de 1,1 și o viteză a aerului de ieșire mai mică de 65 m/s, care poate aparține următoarelor categorii: axial, centrifugal, tangențial, cu flux mixt sau cu jet, care este fabricat cel puțin dintr-un rotor, un motor și un stator și care include orice alte elemente semnificative furnizate împreună cu ventilatorul; |
2. |
„elemente semnificative” înseamnă elementele unui ventilator care contribuie la conversia continuă a puterii electrice în debit volumetric și presiune a aerului sau care influențează eficiența acestei conversii, și anume:
|
3. |
„punctul de eficiență maximă” (BEP) înseamnă cel mai bun punct de eficiență energetică pentru funcționarea ventilatorului, declarat de producător și specificat de viteza ventilatorului, exprimat în rotații pe minut (rpm); |
4. |
„rotor” înseamnă partea rotativă a ventilatorului, care imprimă mișcarea fluxului de gaz; |
5. |
„motor electric” sau „motor” înseamnă un dispozitiv care convertește puterea electrică consumată în putere mecanică utilă sub formă de mișcare de rotație cu o turație și un cuplu care depind de factori precum frecvența tensiunii de alimentare și numărul de poli ai motorului, după caz; |
6. |
„con de admisie”, cunoscut și sub denumirile de tub Venturi, clopot de admisie sau rază de admisie înseamnă un dispozitiv care direcționează aerul în rotor și reduce „vena contracta” și turbulența care ar apărea la intrarea rotorului; |
7. |
„paletele de ghidare a gazului absorbit” înseamnă paletele situate fizic înaintea rotorului, pentru a ghida fluxul de gaz către acesta, care pot fi reglabile sau nereglabile; |
8. |
„paletele de ghidare a gazului evacuat” înseamnă paletele situate fizic după rotor, pentru a ghida fluxul de gaz dinspre acesta, care pot fi reglabile sau nereglabile; |
9. |
„difuzor” înseamnă un dispozitiv care influențează performanța ventilatorului prin recuperare statică; |
10. |
„apărătoare” înseamnă o grilă amplasată la intrarea sau ieșirea ventilatorului, concepută pentru a preveni intrarea unor corpuri străine relativ mari sau pentru a împiedica elemente ale corpului uman să ajungă în contact cu piesele în mișcare; |
11. |
„stator” înseamnă partea staționară a ventilatorului care interacționează cu fluxul de aer care trece prin rotor și, în interiorul anvelopei geometrice a fluxului de aer dintre secțiunile definite de intrare și de ieșire ale ventilatorului, include orice element care poate crește randamentul ventilatorului și exclude orice element care nu aparține de ventilator, care poate scădea randamentul ventilatorului; |
12. |
„sistem de antrenare” înseamnă motorul electric, transmisia sau acționarea directă și un variator de viteză, dacă este furnizat; |
13. |
„antrenare directă” înseamnă un dispozitiv de antrenare a unui ventilator în care rotorul este fixat pe axul motor, fie direct, fie cu un cuplaj coaxial și în care viteza rotorului este identică vitezei de rotație a motorului; |
14. |
„transmisie” înseamnă un sistem de conducere pentru un ventilator care nu este acționat direct, inclusiv utilizarea unei curele de transmisie, a unei cutii de viteze sau a unui lagăr cu alunecare; |
15. |
„variator de viteză” (VSD) înseamnă un convertizor electronic de putere, integrat sau separat, care reglează continuu puterea furnizată unui singur motor sau mai multor motoare pentru a controla puterea mecanică de ieșire a motorului în funcție de caracteristica cuplu-turație a sarcinii acționate de motor, prin reglarea sursei de alimentare la o frecvență și o tensiune variabile furnizate motorului, inclusiv controlerelor interne (comutate electronic) ale motorului și cu excluderea controlerelor de tensiune variabilă atunci când doar tensiunea de alimentare a motorului este variabilă, inclusiv tuturor dispozitivelor de protecție integrate și dispozitivelor auxiliare; |
16. |
„raport specific” înseamnă presiunea de stagnare măsurată la ieșirea din ventilator, împărțită la presiunea de stagnare la intrarea în ventilator la BEP; |
17. |
„unghiul de curgere al ventilatorului” înseamnă unghiul dintre direcția fluxului de gaz de intrare și de ieșire al rotorului ventilatorului, exprimat în grade, astfel cum este prevăzut în anexa III; |
18. |
„ventilator axial” înseamnă un ventilator cu un unghi de curgere < 20 °, astfel cum se prevede la punctul 4 din anexa III; |
19. |
„ventilator centrifugal” înseamnă un ventilator cu un unghi de curgere ≥ 70 °, astfel cum se prevede la punctul 4 din anexa III; |
20. |
„ventilator cu flux mixt ” înseamnă un ventilator cu un unghi de curgere ≥ 20 ° și < 70 °, astfel cum se prevede la punctul 4 din anexa III; |
21. |
„unghiul paletei centrifuge” înseamnă unghiul paletei β2 a unui ventilator centrifugal, exprimat în grade, astfel cum se prevede la punctul 5 din anexa III; |
22. |
„ventilator curbat înainte” înseamnă un ventilator centrifugal cu un unghi al paletei ventilatorului β2 > 90 °, astfel cum se prevede la punctul 5 din anexa III; |
23. |
„ventilator curbat înapoi” înseamnă un ventilator centrifugal cu un unghi al paletei ventilatorului β2, unde 0 ° > β2 ≤ 50 °, astfel cum se prevede la punctul 5 din anexa III; |
24. |
„ventilator înclinat înapoi” înseamnă un ventilator centrifugal cu un unghi al paletei ventilatorului β2, unde 50 ° > β2 ≤ 90 °, astfel cum se prevede la punctul 5 din anexa III; |
25. |
„ventilator tangențial” înseamnă un ventilator în care traiectoria gazului prin rotor este esențialmente în unghi drept cu axa acestuia, atât când intră, cât și când părăsește rotorul la periferie; |
26. |
„ventilator cu jet” înseamnă un ventilator axial, centrifugal sau radial care produce un jet de aer de mare viteză într-un spațiu (impuls), fără să fie legat la nicio conductă, în care jetul de aer induce mișcarea aerului înconjurător, creând un flux global de aer în incintă, și care este conceput pentru a funcționa cu orificii de admisie și de ieșire deschise, mai degrabă decât să funcționeze în contrapresiune, inclusiv ventilatoarele radiale și centrifugale cu jet cu o intrare unghiulară ≤ 90 ° față de ieșire; |
27. |
„valori declarate” înseamnă valorile furnizate de producător, de importator sau de reprezentantul autorizat pentru parametrii tehnici declarați, calculați sau măsurați, în conformitate cu articolul 4, pentru verificarea conformității de către autoritățile statelor membre; |
28. |
„model echivalent” înseamnă un model care are aceleași caracteristici tehnice relevante pentru informațiile tehnice care trebuie furnizate, dar care este introdus pe piață sau pus în funcțiune de același producător, importator sau reprezentant autorizat ca un alt model cu un identificator de model diferit; |
29. |
„identificator de model” înseamnă codul, de obicei alfanumeric, care distinge un anumit model de produs de alte modele cu aceeași marcă comercială sau cu aceeași denumire a producătorului, a importatorului sau a reprezentantului autorizat; |
30. |
„motor cu mai multe viteze” înseamnă un motor a cărui viteză de rotație poate varia prin punerea sub tensiune a mai multor bobine ale motorului; |
31. |
„ventilator cu circulație de aer” înseamnă un ventilator care nu este conectat la nicio conductă, fără stator sau cu un stator care nu poate fi conectat la conducte, utilizat pentru deplasarea aerului într-un spațiu, cum ar fi o încăpere sau o zonă în aer liber. Nu există elemente despărțitoare între admisie și ieșire, iar aerul circulă liber între admisie și ieșire, funcționează împotriva presiunii externe zero și nu este un ventilator cu jet și nu este comercializat ca atare. Dimensiunile sale corespund categoriei de măsurare E. Ventilatoarele pentru care sunt furnizate informații privind performanța la orice presiune diferită de zero Pa pe site-ul web al producătorului, în cataloage, broșuri, documentația tehnică sau prin alte mijloace relevante nu sunt ventilatoare cu circulație de aer. |
Articolul 3
Cerințe în materie de proiectare ecologică
Cerințele în materie de proiectare ecologică pentru ventilatoare sunt stabilite în anexa II și se aplică începând cu datele indicate în anexa respectivă.
Articolul 4
Evaluarea conformității
(1) Procedura de evaluare a conformității menționată la articolul 8 din Directiva 2009/125/CE este sistemul de control intern al proiectării prevăzut în anexa IV la directiva respectivă sau sistemul de management pentru evaluarea conformității prevăzut în anexa V la aceeași directivă.
(2) În scopul evaluării conformității în temeiul articolului 8 din Directiva 2009/125/CE, documentația tehnică trebuie să conțină o copie a valorilor declarate ale parametrilor de la punctul 2.2 din anexa II, a valorilor declarate ale parametrilor punctelor de încercare de la punctul 3 din anexa II și, dacă este cazul, a informațiilor referitoare la produs furnizate în conformitate cu punctele 2, 3 și 4 din anexa II la prezentul regulament, precum și detaliile și rezultatele calculelor prevăzute în anexa III la prezentul regulament.
(3) Documentația tehnică trebuie să includă detaliile calculului, evaluarea efectuată de producător pentru a verifica exactitatea calculului și, acolo unde este cazul, declarația de identitate între modelele diferiților producători, în cazul în care informațiile incluse în documentația tehnică pentru un anumit model au fost obținute prin oricare dintre mijloacele următoare:
(a) |
de la un model care prezintă aceleași caracteristici tehnice relevante pentru informațiile tehnice care trebuie furnizate, dar care este produs de un producător diferit; |
(b) |
prin calcule efectuate pe baza caracteristicilor de proiectare sau prin extrapolare pornind de la un alt model al aceluiași producător sau al unui alt producător sau ambele. |
(4) Documentația tehnică trebuie să includă o listă a tuturor modelelor echivalente, inclusiv identificatorii de model.
(5) În cazul în care producătorul a utilizat opțiunile de evaluare a conformității prevăzute la punctul 2 din anexa III, în documentația tehnică se consemnează în mod corespunzător elementele îndepărtate, scara modelului, condițiile de încercare și calculele, precum și locul în care se desfășoară încercarea.
(6) În cazul în care prezentul regulament prevede furnizarea de curbe de performanță la viteze diferite în temeiul punctului 3 din anexa II, documentația tehnică indică caracteristicile dispozitivului de reglare a vitezei utilizat și viteza utilizată (ca procent din viteza inerentă) pentru respectivele curbe.
(7) Un ventilator la care se adaugă un VSD nu este considerat un model nou de ventilator care necesită o nouă evaluare a conformității dacă:
(a) |
VSD este amplasat fizic astfel încât să nu interfereze cu fluxul de aer; |
(b) |
VSD poate fi îndepărtat din ventilator pentru verificare fără a deteriora ventilatorul și nici VSD. |
Articolul 5
Procedura de verificare în scopul supravegherii pieței
Autoritățile din statele membre aplică procedura de verificare descrisă în anexa IV la prezentul regulament atunci când efectuează verificările în scopul supravegherii pieței, menționate la articolul 3 alineatul (2) din Directiva 2009/125/CE.
Articolul 6
Circumvenție
(1) Producătorii, importatorii sau reprezentanții autorizați nu introduc pe piață și nu pun în funcțiune produse destinate să își modifice, pentru a obține un rezultat mai favorabil pentru orice valoare declarată a parametrilor reglementați de prezentul regulament, comportamentul sau proprietățile atunci când fac obiectul încercării. Printre acestea se numără produsele proiectate astfel încât să detecteze faptul că sunt supuse încercării, prin recunoașterea condițiilor de încercare sau a ciclului de încercare, și să reacționeze modificându-și automat comportamentul sau proprietățile, precum și produsele programate în prealabil să își modifice comportamentul sau proprietățile în momentul încercării.
(2) Producătorii, importatorii sau reprezentanții autorizați nu prevăd instrucțiuni specifice în materie de încercare care să modifice comportamentul sau proprietățile produselor cu scopul de a obține un rezultat mai bun pentru orice valoare declarată a parametrilor reglementați de prezentul regulament. Aceasta include prevederea unei modificări manuale a unui produs, în cursul pregătirii pentru încercare, care să îi schimbe comportamentul sau proprietățile pe care le are atunci când este utilizat în mod normal de către utilizatorul final.
(3) Producătorii, importatorii sau reprezentanții autorizați nu introduc pe piață și nu pun în funcțiune produse destinate să își modifice comportamentul sau proprietățile la scurt timp după ce au fost puse în funcțiune, astfel încât să înrăutățească orice valoare declarată pentru parametrii reglementați de prezentul regulament.
Articolul 7
Criterii indicative de referință
Criteriile de referință pentru cele mai performante ventilatoare disponibile pe piață la momentul adoptării prezentului regulament sunt prevăzute în anexa V.
Articolul 8
Reexaminare
Comisia reexaminează prezentul regulament în lumina progreselor tehnologice și prezintă forumului consultativ rezultatele acestei evaluări, inclusiv, dacă este cazul, un proiect de propunere de revizuire, cel târziu până la 27 iulie 2030. În cadrul reexaminării se evaluează, în special:
— |
dacă este oportun să se revizuiască indicatorii cu o abordare extinsă și neutră din punct de vedere tehnologic a produselor, inclusiv performanța sarcinii parțiale; |
— |
dacă este oportun să se revizuiască limitele de eficiență în conformitate cu noii indicatori și cu progresul tehnologic; |
— |
relevanța reglementării ventilatoarelor cu o putere mai mică de 125 W, a ventilatoarelor cu circulație de aer și a ventilatoarelor de confort mari; |
— |
relevanța reglementării ventilatoarelor cu jet cu o putere mai mică de 750 W; |
— |
utilizarea eficientă a resurselor, potențialul de reparare, reutilizarea și reciclarea, conținutul reciclat și durabilitatea; |
— |
relevanța derogărilor prevăzute la articolul 1; |
— |
relevanța dispozițiilor privind circumvenția prevăzute la articolul 6; |
— |
potențialul imprimării 3D a elementelor; |
— |
dacă este oportun să se revizuiască cerințele privind stocarea informațiilor despre produs în condițiile unei posibile introduceri a unui pașaport digital al produsului; |
— |
relevanța solicitării unei etichete energetice. |
Articolul 9
Abrogare și dispoziții tranzitorii
(1) Regulamentul (UE) nr. 327/2011 se abrogă de la 24 iulie 2026. Cu toate acestea, anexele I, II și III la regulamentul respectiv continuă să se aplice până la 24 iulie 2037 în ceea ce privește ventilatoarele integrate în alte produse și ventilatoarele ca piese de schimb.
(2) Unitățile de modele introduse pe piață între 24 iulie 2024 și 24 iulie 2026 care respectă dispozițiile prezentului regulament sunt considerate conforme cu cerințele Regulamentului (UE) nr. 327/2011.
Articolul 10
Intrare în vigoare și aplicare
Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
Se aplică de la 24 iulie 2026. Cu toate acestea, articolul 6 și articolul 9 alineatul (2) se aplică de la 24 iulie 2024.
Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.
Adoptat la Bruxelles, 3 iulie 2024.
Pentru Comisie
Președinta
Ursula VON DER LEYEN
(1)
JO L 285, 31.10.2009, p. 10.
(2) Regulamentul (UE) nr. 327/2011 al Comisiei din 30 martie 2011 de implementare a Directivei 2009/125/CE a Parlamentului European și a Consiliului în ceea ce privește cerințele de proiectare ecologică pentru ventilatoarele acționate de motoare cu o putere la intrare între 125 W și 500 kW (JO L 90, 6.4.2011, p. 8).
(3) Regulamentul (UE) 2019/1781 al Comisiei din 1 octombrie 2019 de stabilire a cerințelor în materie de proiectare ecologică aplicabile motoarelor electrice și variatoarelor de viteză în temeiul Directivei 2009/125/CE a Parlamentului European și a Consiliului, de modificare a Regulamentului (CE) nr. 641/2009 cu privire la cerințele de proiectare ecologică aplicabile pompelor de circulație fără etanșare independente și pompelor de circulație fără etanșare integrate în produse și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 640/2009 al Comisiei (JO L 272, 25.10.2019, p. 74).
(4) Comunicarea Comisiei: Planul de lucru privind proiectarea ecologică și etichetarea energetică pentru perioada 2022-2024 (JO C 182, 4.5.2022, p. 1).
(5) Document de lucru al serviciilor Comisiei care însoțește documentul Comunicarea Comisiei – Planul de lucru privind proiectarea ecologică și etichetarea energetică pentru perioada 2022-2024 [SWD(2022) 101 final, din 30 martie 2022].
(6) Regulamentul (UE) nr. 1025/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 octombrie 2012 privind standardizarea europeană, de modificare a Directivelor 89/686/CEE și 93/15/CEE ale Consiliului și a Directivelor 94/9/CE, 94/25/CE, 95/16/CE, 97/23/CE, 98/34/CE, 2004/22/CE, 2007/23/CE, 2009/23/CE și 2009/105/CE ale Parlamentului European și ale Consiliului și de abrogare a Deciziei 87/95/CEE a Consiliului și a Deciziei nr. 1673/2006/CE a Parlamentului European și a Consiliului (JO L 316, 14.11.2012, p. 12).
(7) Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor: Închiderea buclei – un plan de acțiune al UE pentru economia circulară [COM(2015) 614 final, din 2 decembrie 2015].
(8) Directiva 2014/34/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 februarie 2014 privind armonizarea legislațiilor statelor membre referitoare la echipamentele și sistemele de protecție destinate utilizării în atmosfere potențial explozive (JO L 96, 29.3.2014, p. 309).
(9) Regulamentul (UE) nr. 305/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 9 martie 2011 de stabilire a unor condiții armonizate pentru comercializarea produselor pentru construcții și de abrogare a Directivei 89/106/CEE a Consiliului (JO L 88, 4.4.2011, p. 5).
(10) Directiva 2009/71/Euratom a Consiliului din 25 iunie 2009 de instituire a unui cadru comunitar pentru securitatea nucleară a instalațiilor nucleare (JO L 172, 2.7.2009, p. 18).
(11) Regulamentul (CE) nr. 1272/2008 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 decembrie 2008 privind clasificarea, etichetarea și ambalarea substanțelor și a amestecurilor, de modificare și de abrogare a Directivelor 67/548/CEE și 1999/45/CE, precum și de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1907/2006 (JO L 353, 31.12.2008, p. 1).
(12) Directiva 2000/54/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 18 septembrie 2000 privind protecția lucrătorilor împotriva riscurilor legate de expunerea la agenți biologici la locul de muncă [a șaptea directivă specială în sensul articolului 16 alineatul (1) din Directiva 89/391/CEE] (JO L 262, 17.10.2000, p. 21).
(13) Directiva 2004/37/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 29 aprilie 2004 privind protecția lucrătorilor împotriva riscurilor legate de expunerea la agenți cancerigeni sau mutageni la locul de muncă [a șasea directivă specială în sensul articolului 16 alineatul (1) din Directiva 89/391/CEE a Consiliului] (JO L 158, 30.4.2004, p. 50).
ANEXA I
DEFINIȚII APLICABILE ÎN SENSUL ANEXELOR
1. |
„categorie de măsurare” înseamnă o încercare, o măsurare sau o configurație de utilizare care definește condițiile de admisie și de ieșire la ventilatorul supus acestor proceduri; |
2. |
„categorie de măsurare A” înseamnă o configurație în care ventilatorul este măsurat în condiții de admisie și de ieșire libere, precum și cu o separare între zona de admisie și cea de ieșire; |
3. |
„categorie de măsurare B” înseamnă o configurație în care ventilatorul este măsurat cu orificiul de admisie liber și cu o conductă montată pe orificiul său de ieșire, precum și cu o separare între zona de admisie și cea de ieșire; |
4. |
„categorie de măsurare C” înseamnă o configurație în care ventilatorul este măsurat cu o conductă montată la admisie și în condiții de ieșire liberă, precum și cu o separare între zona de admisie și cea de ieșire; |
5. |
„categorie de măsurare D” înseamnă o configurație în care ventilatorul este măsurat cu o conductă montată pe orificiul de admisie și pe cel de ieșire, precum și cu o separare între zona de admisie și cea de ieșire; |
6. |
„categorie de măsurare E” înseamnă o configurație în care ventilatorul este măsurat în condiții de admisie și de ieșire libere, fără o separare între zona de admisie și cea de ieșire; |
7. |
„categorie de eficiență” înseamnă formula pentru energia gazului la ieșirea din ventilator, utilizată pentru a determina eficiența energetică a ventilatorului, făcându-se distincție, pentru toate ventilatoarele, cu excepția ventilatoarelor cu jet, între eficiența „statică” sau „totală”, în funcție de cum a fost determinată puterea gazului din ventilator: cu ajutorul presiunii statice a ventilatorului sau, respectiv, al presiunii ventilatorului; |
8. |
„eficiență a ventilatorului (η) este raportul dintre puterea gazului la ieșirea din ventilator Pu și puterea electrică de intrare, ambele exprimate în W și determinate la BEP (punctul de eficiență maximă), înmulțit cu factorii de corecție pentru conversia puterii Cp” |
9. |
„putere a gazului din ventilator” (Pu), în W, este produsul debitului volumetric qv, în m3/s, și al diferenței aplicabile de presiune Δp dintre admisie și ieșirea din ventilator (presiunea ventilatorului sau presiunea statică a ventilatorului), în Pa, ambele determinate la BEP, făcându-se distincție între eficiența „statică” sau „totală”, în funcție de cum a fost determinată puterea gazului din ventilator: cu ajutorul presiunii statice a ventilatorului sau, respectiv, al presiunii ventilatorului; |
10. |
„putere electrică de intrare” (Pe), în W, este puterea electrică de intrare la BEP sau la Tm, măsurată la bornele principale ale motorului sau ale variatorului de viteză, dacă acesta există; |
11. |
„corecție pentru conversia puterii” (Cp) înseamnă un factor de corecție pentru pierderile din conversia puterii, determinat în conformitate cu punctul 6 din anexa III; |
12. |
„compensare a sarcinii parțiale” (Cc) înseamnă un factor de corecție pentru sarcina parțială, determinat în conformitate cu punctul 6 din anexa III; |
13. |
„compensare a apărătorii” (Cguard) înseamnă un factor de corecție, astfel cum este determinat în conformitate cu punctul 6 din anexa III, care poate fi aplicat la calculul eficienței ventilatorului în cazul în care acesta este prevăzut cu apărători montate permanent care nu pot fi îndepărtate fără ca ventilatorul să devină inoperabil; |
14. |
„debit volumetric” (qv), exprimat în m3/s, înseamnă volumul gazului deplasat per unitate de timp de către ventilator și este derivat din debitul masic, de regulă cu aer standard la o densitate implicită de 1 200 kg/m3; |
15. |
„presiune totală” (ptot), în Pa, este presiunea calculată pe baza presiunii absolute și a presiunii dinamice; |
16. |
„presiune absolută” (p), în Pa, înseamnă presiunea măsurată în raport cu presiunea zero absolut; |
17. |
„presiune dinamică” (pd), în Pa, înseamnă presiunea calculată pe baza vitezei și a densității; |
18. |
„presiune statică a ventilatorului” (pfs), exprimată în Pa, înseamnă diferența dintre presiunea statică la ieșirea din ventilator și presiunea de stagnare la admisia în ventilator sau, atunci când fenomenul de compresibilitate nu este un factor, diferența dintre presiunea statică la ieșirea ventilatorului și presiunea totală la admisia în ventilator. Este forța omnidirecțională per unitate de suprafață exercitată la ieșirea din ventilator și este, de regulă, evaluată prin măsurarea presiunii de stagnare într-un orificiu (cilindric) cu geometrie și dimensiuni adecvate, în peretele conductei sau în instrumentul de măsurare corespunzător perpendicular pe direcția fluxului de gaz; |
19. |
„presiune a ventilatorului” (pf), exprimată în Pa, este diferența dintre presiunile de stagnare la ieșirea din ventilator și la admisia în ventilator sau, atunci când fenomenul de compresibilitate nu este un factor, diferența dintre presiunile totale la ieșirea din ventilator și la admisia în ventilator. Este forța direcțională per unitate de suprafață exercitată la ieșirea din ventilator și este, de regulă, evaluată prin măsurarea presiunii de stagnare într-un orificiu (cilindric) cu geometrie și dimensiuni adecvate, orientat spre direcția fluxului de gaz; |
20. |
„presiune de stagnare” (psg), exprimată în Pa, este presiunea măsurată într-un punct al unui gaz în mișcare dacă acesta ar fi adus în repaus printr-un proces fără niciun transfer de căldură sau materie; |
21. |
„grad de eficiență” este un parametru în calculul eficienței energetice minime a unui ventilator cu putere electrică de intrare specifică, la BEP sau la Tm (exprimat ca parametrul „N” în calculul eficienței energetice a ventilatorului); |
22. |
„eficiență minimă a ventilatorului” (ηmin) este eficiența ventilatorului care trebuie atinsă pentru a îndeplini cerințele, calculată ca rezultat al ecuației corespunzătoare din anexa II, utilizând numărul întreg N aplicabil din gradul de eficiență și puterea electrică de intrare P a ventilatorului, exprimată în kW, la BEP; |
23. |
„eficiență minimă a ventilatorului cu jet” (ηr,min) este eficiența ventilatorului care trebuie atinsă pentru a îndeplini cerințele, calculată ca rezultat al ecuației corespunzătoare din anexa II, utilizând numărul întreg N aplicabil din gradul de eficiență și puterea electrică de intrare Pe a ventilatorului, exprimată în kW la impulsul măsurat; |
24. |
„impulsul măsurat” (Tm) este impulsul măsurat al ventilatorului cu jet, în N, evaluat în conformitate cu categoria de măsurare E și convertit la densitatea 1,2; |
25. |
„eficiență a ventilatorului cu jet”ηr(T) este puterea de ieșire a gazului din ventilator derivată din impulsul măsurat al unui ventilator cu jet, împărțită la puterea electrică de intrare Pe și înmulțită cu factorii de corecție pentru conversia puterii Cp, pentru compensarea sarcinii parțiale Cc și pentru compensarea apărătorii Cguard, în conformitate cu punctul 6.2 din anexa III; |
26. |
„viteză specifică” (σΒΕΡ) este raportul dintre debitul volumetric și presiunea ventilatorului ca număr caracteristic adimensional determinat la BEP, în conformitate cu punctul 8 din anexa III; |
27. |
„ventilator cu nivel scăzut de zgomot” este un ventilator axial cu o putere electrică de intrare de 10 kW sau mai mare, cu o valoare maximă caracteristică a emisiilor de zgomot L ≤ 32 dB (A) la BEP; |
28. |
„ventilator cu dublă utilizare” este un ventilator proiectat atât pentru ventilație în condiții normale, cât și pentru utilizare de urgență, astfel cum se prevede la articolul 1 alineatul (3) litera (b); |
29. |
„ventilator reversibil” înseamnă un ventilator capabil să atingă, în direcția înapoi, cel puțin 80 % din debitul nominal volumetric în direcția înainte; |
30. |
„ventilator personalizat” înseamnă un ventilator care are un proiect personalizat pentru un anumit client și/sau un contract cu privire la unul sau mai multe elemente semnificative, precum și un punct sau un interval de operare specificat de client/contract. Aceste ventilatoare sunt furnizate numai clientului/contractului respectiv. Detaliile nu sunt prezentate în cataloage, în mass-media online sau în instrumentele generale de selecție. Detaliile privind performanța sunt specifice aplicației și clientului/contractului; |
31. |
„ventilator critic din punctul de vedere al siguranței” înseamnă un ventilator care a fost proiectat, verificat, certificat și fabricat fie potrivit Regulamentului (UE) nr. 305/2011, fie potrivit Directivei 2014/34/UE privind echipamentele și sistemele de protecție destinate utilizării în atmosfere potențial explozive; |
32. |
„reparator profesionist” este un operator sau o întreprindere care prestează servicii de reparație și de întreținere a ventilatoarelor; |
33. |
„reparator profesionist autorizat de producător” este un reparator profesionist autorizat de producător, importator sau de reprezentantul autorizat să repare ventilatoarele critice din punctul de vedere al siguranței pe care le introduc pe piață; |
34. |
„piese de uzură (elemente de sacrificiu)” sunt piesele proiectate în mod intenționat pentru uzură, care să permită ventilatorului să îndeplinească cerințele utilizării prevăzute. De exemplu, în cazul în care este utilizat într-un mediu abraziv, un ventilator se poate deteriora rapid prin abraziune. Unele piese sunt concepute ca elemente de sacrificiu pentru a proteja alte zone critice și sunt concepute pentru a fi înlocuite mai frecvent; |
35. |
„instrument brevetat” înseamnă un instrument care nu este disponibil în mod obișnuit și care este conceput în mod specific pentru o funcție care nu poate fi realizată în condiții de siguranță și/sau în mod fiabil cu ajutorul unui instrument disponibil în mod obișnuit; |
36. |
„viteză inerentă” înseamnă viteza de rotație a ventilatorului, atunci când ventilatorul funcționează în condițiile nominale de alimentare a motorului; |
37. |
„garanție” înseamnă orice angajament față de consumator al unui producător, importator sau reprezentant autorizat: (a) de a rambursa prețul plătit; sau (b) de a înlocui, repara sau trata ventilatoarele în orice fel, dacă acestea nu corespund specificațiilor stabilite în certificatul de garanție sau în materialele publicitare relevante; |
38. |
„piesă de schimb” înseamnă o piesă separată care poate înlocui o piesă cu funcții identice sau similare într-un ventilator; |
39. |
„ventilator ca piesă de schimb” înseamnă un ventilator destinat să înlocuiască un ventilator existent corespunzător, integrat într-un produs. |
ANEXA II
CERINȚE DE PROIECTARE ECOLOGICĂ PENTRU VENTILATOARE
Ventilatoarele trebuie să respecte cerințele în materie de proiectare ecologică stabilite la punctele 1-5 din prezenta anexă, cu excepția ventilatoarelor care îndeplinesc toate criteriile următoare:
(a) |
sunt integrate sau introduse pe piață exclusiv pentru a fi integrate în alte produse; |
(b) |
sunt introduse pe piață în primul an de la data aplicării prezentului regulament; |
(c) |
îndeplinesc cerințele din anexa I la Regulamentul (UE) nr. 327/2011, cu utilizarea metodelor de calcul din anexa II la regulamentul respectiv, putând fi verificate de către autoritățile de supraveghere a pieței în conformitate cu anexa III la regulamentul respectiv, respectând declarația de conformitate a ventilatorului; |
(d) |
prima unitate a modelului în cauză este introdusă pe piață înainte de 24 iulie 2026. |
Cu toate acestea, până la 24 iulie 2037, ventilatoarele ca piese de schimb care înlocuiesc ventilatoarele introduse pe piață înainte de 24 iulie 2026 sau până la data ultimei introduceri pe piață a ultimei unități din model pentru ventilatoarele care îndeplinesc criteriile de la literele (a)-(d) de mai sus și care sunt integrate într-un produs sunt exceptate de la cerințele prevăzute la punctele 1-5, cu condiția ca:
(a) |
în gama de produse oferite de producător/importator/reprezentantul autorizat să nu existe niciun ventilator de schimb adecvat pentru a fi integrat în produsul în cauză care este conform cu prezentul regulament; |
(b) |
să respecte cerințele privind informațiile prevăzute la punctul 6; |
(c) |
să îndeplinească cerințele prevăzute la punctul 2 din anexa I la Regulamentul (UE) nr. 327/2011 care erau aplicabile la data introducerii pe piață a ventilatorului pe care se intenționează să îl înlocuiască, utilizând metodele de calcul din anexa II la regulamentul respectiv, putând fi verificate de către autoritățile de supraveghere a pieței în conformitate cu anexa III la regulamentul respectiv. |
1. Cerințe minime privind eficiența
Începând cu 24 iulie 2026, se aplică următoarele norme:
1. |
Ventilatoarele, cu excepția ventilatoarelor cu jet, a ventilatoarelor tangențiale și a ventilatoarelor menționate la punctul 7, trebuie să aibă o eficiență a ventilatorului (η) mai mare sau egală cu eficiența minimă a ventilatorului (ηmin), care este o funcție a puterii electrice de intrare Pe (în kW), și un grad minim de eficiență N conform ecuațiilor de mai jos:
|
2. |
Ventilatoarele cu jet trebuie să aibă o eficiență a ventilatorului (ηr) mai mare sau egală cu eficiența minimă a ventilatorului cu jet (ηr,min), care este o funcție a puterii electrice de intrare Pe (în kW), și un grad minim de eficiență N conform ecuațiilor de mai jos:
|
3. |
Ventilatoarele tangențiale trebuie să aibă o eficiență totală minimă a ventilatorului (B, D) de cel puțin 0,21 (21 %) pe întreaga gamă de putere. |
4. |
Eficiența ventilatorului se stabilește în conformitate cu metodele de măsurare și de calcul prevăzute în anexa III. Cu excepția ventilatoarelor tangențiale, valorile eficienței minime N sunt stabilite în tabelul 1 pentru fiecare tip de ventilator, categorie de eficiență (statică sau totală) și categorie de măsurare (de la A la E), după caz. Tabelul 1 Niveluri minime de eficiență
|
5. |
Calculul nivelului minim de eficiență N pentru ventilatoarele cu flux mixt implică unghiul de curgere a ventilatorului α, în grade, rotunjit la cel mai apropiat număr întreg, stabilit în conformitate cu punctul 4 din anexa III. |
6. |
Pentru ventilatoarele care au următoarele caracteristici, valorile nivelurilor minime de eficiență stabilite în tabelul 1 se înmulțesc cu factorul sau factorii corespunzători, după caz:
|
7. |
Pentru ventilatoarele centrifugale cu viteza specifică σΒΕΡ < 0,12, cu puterea electrică de intrare Pe < 10 kW, categoria de măsurare B sau D și categoria de eficiență „totală”, eficiența minimă a ventilatorului (ηmin) este o funcție a σΒΕΡ, după cum urmează: ηr,min = 2,95 * σΒΕΡ + 0,2. |
2. Cerințe referitoare la informațiile despre produs pentru ventilatoare
1. |
Începând cu 24 iulie 2026, informațiile privind ventilatoarele prevăzute la punctul 2 literele (a)-(o) trebuie afișate vizibil:
|
2. |
Se afișează următoarele informații:
Pentru ventilatoarele personalizate, informațiile enumerate la literele (a)-(q) se furnizează împreună cu ofertele comerciale furnizate clienților și nu pe site-urile web cu acces liber. Informațiile de la punctul 2 literele (a)-(f) și anul fabricației se marchează indelebil pe sau lângă plăcuța indicatoare a ventilatorului, iar în cazul punctului 2 litera (c) trebuie să se folosească una dintre următoarele formulări, dacă este cazul:
Producătorii trebuie să furnizeze, în manualul de utilizare, informații privind măsurile specifice de precauție care trebuie luate la asamblarea, instalarea sau întreținerea ventilatoarelor, inclusiv cu ocazia curățării. |
3. Cerințe privind informațiile referitoare la sarcina parțială sau la o sarcină de serviciu specificată
Începând cu 24 iulie 2027 se aplică următoarele cerințe:
1. |
Pentru toate ventilatoarele, cu excepția ventilatoarelor personalizate, a ventilatoarelor cu jet și a ventilatoarelor cu motoare cu mai multe viteze: Performanța operațională a ventilatorului în sarcină parțială trebuie să fie asigurată pentru ventilatoare, cu excepția ventilatoarelor personalizate, a ventilatoarelor cu jet și a ventilatoarelor cu motoare cu mai multe viteze. Aceasta este descrisă de cel puțin trei curbe de performanță la viteze diferite: una la viteza inerentă declarată, una la o viteză mai mică cuprinsă între 40 % și 50 % din viteza inerentă, plus una suplimentară la mijlocul (± 10 %) celorlalte două. Pot fi prevăzute mai mult de trei curbe, inclusiv la viteze mai mici de 40 %. Curbele de performanță trebuie să cuprindă un număr suficient de puncte de încercare pentru a permite trasarea curbei caracteristice în intervalul normal de funcționare. Informațiile privind curbele pot fi în format digital, cum ar fi software-ul de selecție sau catalogul online. Pentru fiecare punct de încercare trebuie furnizate valorile debitului volumetric, presiunii, puterii electrice, vitezei de rotație a ventilatorului și randamentului. Aceste informații sunt disponibile:
|
2. |
Pentru ventilatoarele personalizate, cu excepția ventilatoarelor cu jet: Se indică performanța sau curba de performanță a ventilatoarelor personalizate în punctul sau punctele de operare specificate sau în intervalul sau intervalele de funcționare specificate. Curbele de performanță trebuie să cuprindă un număr suficient de puncte de încercare pentru a permite trasarea curbei caracteristice în intervalul normal de funcționare. Valorile debitului volumetric, presiunii, puterii electrice și eficienței trebuie furnizate pentru punctele de încercare individuale. Aceste informații sunt disponibile:
|
3. |
Pentru ventilatoarele cu jet: Pentru ventilatoarele cu jet trebuie să fie indicată performanța operațională a ventilatorului în sarcină parțială:
Pentru fiecare punct de operare, datele publicate includ cel puțin impulsul, puterea electrică de intrare, viteza de rotație și eficiența. Aceste informații sunt disponibile:
Pentru ventilatoarele cu jet personalizate, informațiile se furnizează împreună cu ofertele comerciale furnizate clienților și nu pe site-urile web cu acces liber. |
4. |
Pentru ventilatoarele cu motoare cu mai multe viteze, cu excepția ventilatoarelor cu jet, curbele trebuie să fie prevăzute pentru viteza inerentă și viteza minimă a motorului de care dispune clientul, în condiții identice acelora prevăzute la punctele 1 și 2, în funcție de tipul personalizat sau nepersonalizat al ventilatorului. |
4. Cerințe privind utilizarea eficiență a resurselor
Pentru ventilatoarele proiectate și comercializate în mod specific pentru a fi integrate exclusiv în produse cu impact energetic specifice care fac obiectul cerințelor în materie de proiectare ecologică în ceea ce privește disponibilitatea pieselor de schimb, se aplică dispozițiile specifice ale regulamentului de punere în aplicare relevante pentru produsul în cauză, pe durata specificată în acesta, în locul cerințelor stabilite la prezentul punct.
În cazul ventilatoarelor personalizate în cazul cărora disponibilitatea pieselor de schimb este abordată în contract și care nu sunt reglementate de paragraful anterior, nu se aplică cerințe specifice.
Pentru alte ventilatoare, următoarele cerințe se aplică de la 24 iulie 2026:
1. |
Disponibilitatea pieselor de schimb și a actualizărilor de software:
|
2. |
Accesul la informațiile privind repararea:
|
3. |
Cerințe privind demontarea pentru recuperarea și reciclarea materialelor în condiții de evitare a poluării:
|
5. Cerințe privind informațiile despre produs referitoare la eficiența materialelor
Pentru o perioadă minimă care începe cel târziu la 24 iulie 2028
sau doi ani de la introducerea pe piață a primei unități din model, luându-se în considerare data cea mai recentă, și care se încheie la cel puțin 10 ani de la introducerea pe piață a ultimei unități din modelul în cauză, instrucțiunile pentru utilizatori și instalatori sunt furnizate sub forma unui manual de utilizare pe site-urile web cu acces liber ale producătorilor, importatorilor și reprezentanților autorizați și includ următoarele informații:
(a) |
modul de accesare a serviciilor de reparații profesionale (pagini de internet, adrese, date de contact); |
(b) |
informații relevante pentru comandarea pieselor de schimb puse la dispoziția utilizatorilor finali, direct de la producător sau prin alte canale; |
(c) |
perioada minimă în care aceste piese de schimb sunt disponibile; |
(d) |
durata minimă a garanției ventilatorului în ani; |
(e) |
detalii privind orice unealtă brevetată necesară pentru reparații; |
(f) |
instrucțiuni pentru instalarea corectă; |
(g) |
instrucțiuni de întreținere; |
(h) |
identificarea erorilor, semnificația erorilor și măsurile necesare, inclusiv identificarea erorilor care necesită asistență profesională; |
(i) |
informații privind eventualele implicații ale reparării de către utilizator sau ale unei reparări neprofesionale pentru siguranța utilizatorului final și pentru garanție. |
6. Cerințe privind informațiile despre produs pentru ventilatoarele ca piese de schimb
Începând cu 24 iulie 2026
, ambalajul (sau produsul în sine, în absența ambalajului), fișa tehnică sau manualul de utilizare furnizat împreună cu ventilatorul, precum și informațiile despre produs disponibile online și în cataloage trebuie să indice în mod clar și vizibil:
„Acest ventilator nu îndeplinește cerințele de performanță din Regulamentul UE) 2024/1834 în ceea ce privește cerințele de proiectare ecologică pentru ventilatoarele acționate de motoare cu o putere electrică de intrare între 125 W și 500 kW și poate fi utilizat numai pentru a înlocui un ventilator existent echivalent introdus pe piață înainte de 24 iulie 2026 și integrat într-un produs, deoarece niciun ventilator conform nu poate fi utilizat ca înlocuitor.”
Fișa tehnică sau manualul de utilizare furnizat împreună cu ventilatorul ca piesă de schimb trebuie să furnizeze:
(a) |
denumirea producătorului, denumirea comercială înregistrată sau marca comercială înregistrată și adresa la care poate fi contactat producătorul; |
(b) |
identificatorul de model și, după caz, alte coduri și mărci suficiente pentru ca produsul să fie identificat fără echivoc și cu ușurință; |
(c) |
informații pertinente pentru a facilita dezmembrarea, reciclarea sau eliminarea la sfârșitul duratei de viață; |
(d) |
informații pertinente pentru minimizarea impactului asupra mediului și asigurarea unei durate de viață optime cu privire la instalarea, operarea și întreținerea ventilatorului; |
(e) |
informații despre produsul sau produsele în care urmează să fie integrat ventilatorul ca piesă de schimb. |
(1) Directiva 2012/19/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 4 iulie 2012 privind deșeurile de echipamente electrice și electronice (DEEE) (JO L 197, 24.7.2012, p. 38).
ANEXA III
MĂSURĂTORI ȘI CALCULE
1. |
În scopul conformității și al verificării conformității cu cerințele prezentului regulament, măsurătorile și calculele se efectuează utilizând standarde armonizate ale căror numere de referință vor fi fost publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene sau alte metode fiabile, exacte și reproductibile care țin seama de metodele de ultimă generație, general recunoscute, în conformitate cu dispozițiile prevăzute la punctele 2-8.
În absența unor standarde relevante existente și până la publicarea referințelor standardelor armonizate relevante în Jurnalul Oficial, se utilizează metodele de încercare tranzitorii prevăzute în tabelul 2 sau alte metode fiabile, exacte și reproductibile, care iau în considerare metodele de ultimă generație recunoscute la scară largă, în conformitate cu dispozițiile prevăzute la punctele 2-8. Producătorii, importatorii sau reprezentanții autorizați trebuie să utilizeze valorile declarate ale parametrilor menționați la articolul 4 alineatul (2) pentru calculele din prezenta anexă. |
2. |
În scopul evaluării conformității cu cerințele prezentului regulament și cu condiția să se utilizeze metode de testare și de calcul fiabile, exacte și reproductibile, producătorul:
|
3. |
Conformitatea ventilatoarelor cu motoare cu mai multe viteze se determină la puterea și viteza corespunzătoare celei mai mari viteze puse la dispoziția clientului.
Conformitatea ventilatoarelor al căror unghi al pasului paletelor poate fi ajustat pentru a îndeplini cerințele punctului de serviciu al clientului se determină utilizând configurația cea mai puțin favorabilă a pasului pusă la dispoziția clientului. |
4. |
Unghiul de curgere al ventilatorului
Unghiul de curgere al ventilatorului α se calculează ca media valorică a unghiurilor α1 și α2, conform formulei de mai jos:
unde: α1 este unghiul cu direcția axei rotative a tangentei la butuc la intersecția bordului de fugă cu butucul; α2 este unghiul cu direcția axei rotative a tangentei la carcasă sau la diametrul exterior al paletei la intersecția bordului de fugă cu carcasa sau cu diametrul exterior al paletei, având în vedere că, în cazul în care butucul și/sau carcasa nu sunt simetrice pe axă, unghiurile α1 și α2 sunt valorile medii în direcția circumferinței. Un rotor este definit ca „axial”, dacă α < 20°, cu „flux mixt”, dacă 20°≤ α < 70°, și ca „centrifugal”, dacă α ≥ 70°.
|
5. |
Unghiul pasului paletei centrifugale
Unghiul pasului paletei centrifugale β2 este unghiul dintre tangenta la circumferința exterioară a cercului exterior, astfel cum este definită de bordul de fugă al paletelor, și o bisectoare pe bordul de fugă al paletei. Pentru a lua în considerare modelele de paletă care au o schimbare bruscă a unghiului la capătul posterior, unghiul este media aritmetică de-a lungul a 50 % din bordul de fugă al paletei. Bordul de fugă al paletei este marginea de la vârful paletei la ieșirea din rotor. Un rotor centrifugal este definit drept „curbat înapoi” dacă 0°< β2 ≤ 50°, „înclinat înapoi” dacă 50°< β2 ≤ 90° și „curbat înainte” dacă β2 > 90°.
|
6. |
Eficiența ventilatorului |
6.1. |
Ventilatoare, altele decât ventilatoarele cu jet
Eficiența ventilatorului se calculează după cum urmează: η = Cp • Cc • Cguard • P u/Pe unde: CP este un factor de corecție pentru pierderile de conversie a puterii cu o valoare de 0,9 pentru ventilatoarele echipate cu un motor de curent continuu cu o tensiune nominală mai mică de 100 V atunci când convertizorul care transformă CA în CC nu face parte din ventilator și cu o valoare de 1,0 în caz contrar; Cc este un factor de corecție pentru compensarea sarcinii parțiale, având una din următoarele valori:
Cguard este un factor de corecție pentru compensarea apărătoarei, care poate fi aplicat la calculul eficienței ventilatorului în cazul în care acesta este prevăzut cu apărători montate permanent care nu pot fi îndepărtate fără ca ventilatorul să devină inoperabil. Valoarea Cguard este:
unde „e” este dimensiunea deschiderii, care corespunde laturii unei deschideri pătrate, diametrului unei deschideri rotunde și dimensiunii celei mai înguste a unei fante, astfel cum se definește în secțiunea 4.2.4.1 din standardul EN ISO 13857:2019; Pu, în W, este produsul dintre debitul volumetric qv, în m3/s, și diferența de presiune aplicabilă Δp între admisie și ieșire, în Pa, ambele determinate la BEP, conform expresiei: Pu = qv • Δp, unde qv, în m3/s, este volumul gazului deplasat per unitate de timp de către ventilator și este derivat din debitul masic, de regulă în condiții de aer standard cu o densitate implicită de 1 200 kg/m3. |
6.2. |
Ventilatoare cu jet
Eficiența ventilatorului cu jet ηr(T) se calculează ca:
unde: qv(T) este debitul volumetric la impulsul T, în m3/s; Δp (T) este diferența de presiune la impulsul T, în Pa; Pe este puterea electrică de intrare furnizată ventilatorului, în W; ρ este densitatea standard a aerului (1,2 kg/m3); A2 este aria brută la ieșirea ventilatorului în m2; Tm este impulsul ventilatorului cu jet, astfel cum este definit în anexa I (24); Cp, Cc și Cguard sunt factori de corecție astfel cum au fost descriși în secțiunea 6.1 de mai sus. |
7. |
Valoarea caracteristică a emisiei acustice L
Valoarea caracteristică a emisiei acustice, în dB (A), este definită astfel: L = PWLimpeller – 30 log u tip – 10 log (0.001•qv • pfs) + 5 log Dimpeller unde: PWLimpeller este nivelul de putere acustică al rotorului la BEP, exprimat în dB(A); u tip este viteza vârfului rotorului la BEP, în m/s; qv este debitul volumetric la BEP, în m3/s; pfs este presiunea statică a ventilatorului la BEP, în Pa; Dimpeller este diametrul rotorului, în m. |
8. |
Viteza specifică σΒΕΡ
Viteza specifică σΒΕΡ a ventilatoarelor centrifugale cu puterea electrică de intrare Pe < 10 kW, din categoria de măsurare B sau D și din categoria de eficiență „totală” este definită ca:
unde: σΒΕΡ este viteza specifică; n este viteza ventilatorului în rotații pe secundă (rps); ρ este densitatea aerului 1,2 kg/m3; qv,BEP este debitul volumetric la BEP, în m3/s; pf,BEP este presiunea ventilatorului la BEP, în Pa; π este numărul pi (3,14…).
Referințe și note de calificare privind ventilatoarele (Sursa tuturor referințelor este CEN, cu excepția cazului în care se indică altfel)
|
ANEXA IV
PROCEDURA DE VERIFICARE ÎN SCOPUL SUPRAVEGHERII PIEȚEI
1. |
Toleranțele de verificare definite în prezenta anexă se referă numai la verificarea de către autoritățile statelor membre a valorilor declarate și nu trebuie utilizate de producător, de importator sau de reprezentantul autorizat ca toleranțe permise pentru a stabili valorile din documentația tehnică sau pentru a interpreta aceste valori în vederea obținerii conformității ori pentru a comunica performanțe superioare în orice mod. |
2. |
În cazul în care un model nu este conform cu cerințele stabilite la articolul 6, modelul respectiv și toate modelele echivalente sunt considerate neconforme. |
3. |
În cadrul verificării conformității unui model de produs cu cerințele prevăzute în prezentul regulament, în temeiul articolului 3 alineatul (2) din Directiva 2009/125/CE, autoritățile statelor membre aplică următoarea procedură:
|
4. |
Dacă nu se obțin rezultatele menționate la punctul 3 litera (b) subpunctele (i)-(iii), modelul și toate modelele echivalente sunt considerate neconforme cu prezentul regulament. |
5. |
Dacă nu este atins rezultatul menționat la punctul 3 litera (b) subpunctul (iv) sau (v):
|
6. |
Modelul este considerat conform cu cerințele aplicabile dacă, pentru cele trei unități menționate la punctul 5 litera (b), media aritmetică a valorilor obținute este conformă cu toleranțele de verificare respective stabilite în tabelul 3 și dacă tipul de ventilator determinat în urma aplicării punctului 8 litera (a), (b) sau (c) este același cu tipul declarat de ventilator, unde valoarea obținută a α și/sau a β2 înseamnă media aritmetică a valorilor obținute pentru cele trei unități suplimentare. |
7. |
Dacă nu se obține rezultatul menționat la punctul 6, modelul respectiv și toate modelele echivalente sunt considerate neconforme cu prezentul regulament. |
8. |
Atunci când verifică corespondența dintre tipul de ventilator, unghiul pasului paletei centrifugale β2 și/sau unghiul de curgere al ventilatorului α și gradul minim de eficiență (N) specificat în tabelul 1, autoritățile statelor membre trebuie, în sensul prezentei anexe:
|
9. |
Autoritățile statelor membre furnizează fără întârziere toate informațiile relevante autorităților celorlalte state membre și Comisiei, prin intermediul informațiilor și comunicărilor menționate la articolul 34 din Regulamentul (UE) 2019/1020 al Parlamentului European și al Consiliului (1), după luarea unei decizii cu privire la neconformitatea modelului, potrivit punctelor 2, 4, 5 litera (a), 7 sau 11. |
10. |
Autoritățile statelor membre utilizează metodele de măsurare și de calcul stabilite în anexa III. |
11. |
Atunci când autoritățile statelor membre verifică curbele de performanță menționate la punctul 3 din anexa II, se testează cel puțin două puncte de încercare declarate pentru fiecare dintre curbele caracteristice, în conformitate cu punctele 3-10 de mai sus, luând în considerare punctele 12-14 de mai jos. Dacă se constată că unul dintre punctele de încercare declarate este neconform, modelul și toate modelele echivalente sunt considerate neconforme cu prezentul regulament. |
12. |
Autoritățile statelor membre pot decide să întreprindă procedura de verificare a ventilatoarelor cu un diametru al rotorului mai mare de 1 m la ventilatoarele cu jet sau mai mare de 0,5 m la alte ventilatoare la sediul producătorilor, al reprezentanților autorizați sau al importatorilor înainte ca produsele să fie puse în funcțiune. Autoritățile statelor membre pot realiza această verificare utilizând propriul echipament de încercare. |
13. |
Dacă pentru aceste ventilatoare sunt planificate încercări de acceptanță în fabrică, în care se vor încerca parametrii prevăzuți în anexa II la prezentul regulament, autoritățile statului membru pot decide să utilizeze încercarea în prezența martorilor în cazul acestor încercări de acceptanță în fabrică, în vederea colectării rezultatelor încercărilor care pot fi utilizate pentru a verifica conformitatea ventilatorului care face obiectul investigației. Autoritățile pot solicita producătorului, reprezentantului autorizat sau importatorului să prezinte informații privind orice încercări de acceptanță în fabrică relevante pentru încercarea în prezența martorilor. |
14. |
În cazurile menționate la punctele 12 și 13, autoritățile statelor membre trebuie să verifice doar o singură unitate a modelului. Dacă nu se obțin rezultatele menționate la punctul 3 litera (b) subpunctele (iv) și (v), modelul respectiv și toate modelele echivalente sunt considerate neconforme cu prezentul regulament. |
15. |
Atunci când testează ventilatoarele la sarcină parțială, autoritățile statelor membre utilizează un variator de viteză fără filtre, în vederea reducerii la minimum a pierderilor de energie ale VSD. |
16. |
Autoritățile statelor membre aplică numai toleranțele de verificare prevăzute în tabelul 3 și utilizează doar procedura descrisă în prezenta anexă pentru cerințele menționate în prezenta anexă. Pentru parametrii din tabelul 3, nu se aplică alte toleranțe, precum cele stabilite în normele armonizate sau în orice altă metodă de măsurare.
Tabelul 3 Toleranțe de verificare
|
(1) Regulamentul (UE) 2019/1020 al Parlamentului European și al Consiliului din 20 iunie 2019 privind supravegherea pieței și conformitatea produselor și de modificare a Directivei 2004/42/CE și a Regulamentelor (CE) nr. 765/2008 și (UE) nr. 305/2011 (JO L 169, 25.6.2019, p. 1).
ANEXA V
Criterii indicative de referință
Valorile maxime se referă la gradul de eficiență realizabil N (formulele pentru eficiența minimă sunt stabilite în anexa II) cu aer curat și fără restricții de spațiu și/sau zgomot. Valorile minime se aplică aerului contaminat (cu încărcătură de praf) și spațiului, zgomotului și/sau altor restricții de exploatare, la limita a ceea ce se menține în domeniul de aplicare în conformitate cu derogările de la articolul 1.
Tabelul 4
Criterii de referință indicative pentru ventilatoare
Tip de ventilator |
Categorie de măsurare |
Presiune |
N minimă |
N maximă |
Ventilatoare axiale |
A, C |
statică |
50 |
75 |
B, D |
totală |
64 |
85 |
|
Ventilatoare curbate înainte < 5 kW și ventilatoare înclinate înapoi |
A, C |
statică |
52 |
65 |
B, D |
totală |
57 |
70 |
|
Ventilatoare curbate înainte ≥ 5 kW, ventilatoare curbate înapoi |
A, C |
statică |
64 |
80 |
B, D |
totală |
67 |
85 |
|
Ventilator cu flux mixt |
A, C |
statică |
57 + 7 •(α –45 ) / 25 |
77 |
B, D |
totală |
67 |
85 |
|
Ventilatoare cu jet |
E |
|
50 |
60 |
Ventilatoare tangențiale: eficiență de 21 %.
ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/2024/1834/oj
ISSN 1977-0782 (electronic edition)