CELEX:32025D0062: Decizia (UE) 2025/62 a Comisiei din 23 octombrie 2024 privind schemele de ajutoare SA.56908 (2023/C) (ex 2020/N) – Prelungirea și modificarea schemei de biogaz pentru carburanți în Suedia și SA.56125 (2023/C) (ex 2020/N) – Prelungirea și modificarea schemei SA.49893 (2018/N) – Scutire fiscală pentru biogazul și biopropanul nealimentar destinat producerii de căldură puse în aplicare de Suedia [notificată cu numărul C(2024) 7313]

(1)

În urma contactelor în faza de prenotificare, Suedia a notificat Comisiei, la 1 aprilie 2020, în conformitate cu articolul 108 alineatul (3) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene („TFUE”), prelungirea și modificarea unei scheme de scutire fiscală pentru biogazul utilizat drept carburant („schema privind carburanții”), precum și prelungirea și modificarea unei scheme de scutire fiscală privind combustibilii din surse regenerabile pentru producerea de căldură („schema privind combustibilii pentru încălzire”) (denumite în continuare, împreună, „schemele”).

(2)

Schema privind carburanții a fost aprobată pentru prima dată de Comisie în 2003 (2). Ulterior, aceasta a fost prelungită în mod repetat și aprobată de Comisie ca ajutor compatibil. Cea mai recentă decizie de aprobare a prelungirii în cazul SA.43302 (2015/N) (3) s-a bazat pe Orientările privind ajutoarele de stat pentru protecția mediului și energie pentru perioada 2014-2020 („OAME”) (4) și a fost valabilă până la 31 decembrie 2020 (5).

(3)

Schema privind combustibilii pentru încălzire a fost aprobată pentru prima dată de Comisie în 2007 (6). Ulterior, aceasta a fost prelungită în mod repetat și aprobată de Comisie ca ajutor compatibil. Cea mai recentă decizie de aprobare a prelungirii în cazul SA.49893 (2018/N) (7) s-a bazat pe OAME și a fost valabilă până la 31 decembrie 2020 (8).

(4)

La 18 octombrie 2019 și la 19 iunie 2020, Comisia a primit observații din partea Landwärme GmbH („Landwärme”), un producător german de biometan, cu privire la posibila supracompensare a producătorilor danezi de biogaz care rezultă din cumularea sprijinului danez pentru producătorii de biogaz (9) și a scutirii fiscale suedeze pentru biogaz.

(5)

La 29 iunie 2020, Comisia a adoptat Decizia C(2020) 4487 final și Decizia C(2020) 4489 final de aprobare a modificării și prelungirii până la 31 decembrie 2030 a schemei privind carburanții [SA.56908 (2020/N)] și a schemei privind combustibilii pentru încălzire [SA.56125 (2020/N)] („deciziile din 2020”) (10) (11).

(6)

La 13 octombrie 2020, Landwärme a depus o plângere la Comisie împotriva Regatului Suediei, susținând că, în ceea ce privește cumularea ajutoarelor acordate în Suedia în cadrul schemelor cu alte ajutoare, acordate de alte state membre producătorilor de biogaz, aceasta a condus la o supracompensare.

(7)

La 21 decembrie 2022, în urma acțiunii în anulare formulate de Landwärme, Tribunalul a anulat deciziile din 2020 din motive procedurale, fără a se pronunța asupra fondului cauzelor (12).

(8)

Tribunalul a luat act de faptul că Landwärme a prezentat Comisiei informații la 18 octombrie 2019 și la 19 iunie 2020, care priveau în principal schemele de ajutor pentru sprijinirea producției de biogaz în Danemarca. Landwärme a furnizat în special un studiu care arată diferite forme de sprijin pentru biogaz, sprijin pentru producție, precum și stimulente pentru creșterea cererii, cum ar fi reducerile de taxe. Aceasta a susținut că schemele de sprijin diferite ar putea coexista simultan în diferite state membre și că o astfel de cumulare a ajutoarelor acordate de diferite state membre ar putea determina o supracompensare a producătorilor de biogaz din alte state membre în cazul în care aceștia ar vinde biogaz în Suedia. Landwärme s-a referit în mod explicit la ajutorul acordat de Danemarca și Suedia (13).

(9)

Tribunalul a recunoscut că beneficiarii schemei suedeze sunt cumpărătorii de biogaz din Suedia. Deși reducerile de taxe nu ar avea efecte asupra costurilor de producție a biogazului, de acestea ar putea beneficia în mod indirect și producătorii de biogaz care exportă în Suedia, deoarece, datorită scutirilor de taxe, aceștia ar putea vinde biogaz la un preț final care poate concura cu cel al gazelor naturale (14).

(10)

Tribunalul a considerat că, în evaluarea sa și pe baza informațiilor furnizate de Landwärme, Comisia ar fi trebuit să țină seama de cumularea în litigiu în contextul creșterii importurilor în Suedia de biogaz provenit din anumite state membre (15). Tribunalul a statuat că, în deciziile anulate, Comisia evaluase totuși cumularea din diferite scheme numai la nivel național. Tribunalul a considerat a fi un indiciu al existenței unor dificultăți serioase, în cazul în care aprecierea Comisiei cu privire la cumularea în litigiu și, prin urmare, cu privire la problema lipsei supracompensării este incompletă. S-a considerat că acest fapt este strâns legat de evaluarea proporționalității ajutorului (16).

(11)

Tribunalul a considerat că biogazul, ale cărui costuri suplimentare de producție în raport cu gazele naturale ar fi fost acoperite, nu ar fi comparabil cu biogazul care nu se afla încă în această situație (17). De asemenea, în cazul în care ar exista o supracompensare, aceasta ar putea constitui un motiv obiectiv de diferențiere fiscală între biogazul care a beneficiat de ajutor pentru producție și biogazul care nu a beneficiat de ajutor (18). Tribunalul a concluzionat că nici principiul nediscriminării, nici articolul 110 TFUE nu s-ar opune luării în considerare a cumulării în litigiu în cadrul aprecierii supracompensării, ceea ce implică faptul că omisiunea sa din analiză indica existența unor dificultăți serioase (19).

(12)

Tribunalul a concluzionat că aprecierea compatibilității schemei cu piața internă în temeiul articolului 107 alineatul (3) litera (c) din TFUE, din perspectiva principiului nediscriminării și a articolului 110 din TFUE, prezenta dificultăți serioase legate de o eventuală supracompensare care putea decurge din cumularea în litigiu. Tribunalul a concluzionat că, în loc să adopte deciziile atacate la finalul procedurii de examinare preliminară, Comisia ar fi trebuit să examineze respectivele dificultăți în cadrul procedurii formale de investigare, în contextul evaluării supracompensării (20).

(13)

Prin scrisoarea din 30 ianuarie 2024, Comisia a informat Suedia că a decis să inițieze procedura prevăzută la articolul 108 alineatul (2) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene cu privire la aceste scheme.

(14)

Decizia Comisiei de a iniția procedura („decizia de inițiere a procedurii”) a fost publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (21). Comisia a invitat părțile interesate să prezinte observații.

(15)

La 5 martie 2024, Suedia și-a prezentat observațiile cu privire la decizia de inițiere a procedurii. Comisia a primit observații de la șase părți interesate. Aceste observații au fost comunicate Suediei, căreia i s-a dat posibilitatea de a răspunde; observațiile acesteia au fost primite prin scrisoarea din 6 mai 2024.

(16)

Suedia a transmis informații suplimentare la 31 mai 2024, la 2 și 11 octombrie 2024.

(17)

Suedia acceptă, în mod excepțional, să renunțe la drepturile care decurg din articolul 342 din TFUE, coroborat cu articolul 3 din Regulamentul nr. 1/1958 (22), și își exprimă acordul privind adoptarea și comunicarea prezentei decizii în limba engleză.

(18)

Temeiul juridic al schemelor este Legea suedeză (1994:1776) privind accizele pentru energie. Acciza suedeză cuprinde două elemente: o taxă pe energie și o taxă pe dioxidul de carbon (CO2).

(19)

Ajutorul, astfel cum a fost aprobat de Comisie prin deciziile SA.43302 și SA.49893, a fost acordat sub forma unei scutiri totale de la plata taxelor pe energie și pe CO2 în favoarea

(20)

Suedia a notificat (i) prelungirea schemelor până la 31 decembrie 2030 (numai în ceea ce privește biogazul pentru schema privind combustibilii pentru încălzire), (ii) excluderea biogazului alimentar; precum și (iii) includerea biopropanului nealimentar, pe lângă biogazul nealimentar. Suedia a modificat legislația existentă pentru a introduce aceste modificări. Aceste noi dispoziții au intrat în vigoare la 1 ianuarie 2021.

(21)

Biogaz înseamnă combustibili gazoși produși din biomasă. În majoritatea cazurilor, biogazul este metan produs din biomasă, iar biopropanul este propan sau butan produs din biomasă. Aceasta înseamnă că, dacă nu ar fi scutit de taxe, biogazul ar fi impozitat la rata metanului fosil, și anume a gazelor naturale, în timp ce biopropanul ar fi impozitat la rata propanului fosil, care, în general, este cunoscut sub denumirea de GPL (gaz petrolier lichefiat).

(22)

Schema privind combustibilii pentru încălzire, astfel cum a fost modificată, include numai biogazul nealimentar și biopropanul și nu este deschisă altor biocombustibili. Scutirea fiscală anterioară pentru biolichidele impozabile, cum ar fi metanolul nesintetic, grăsimile și uleiurile animale și vegetale, a fost abrogată în legislația suedeză începând cu 1 ianuarie 2021.

(23)

Suedia a susținut că domeniul de aplicare al schemelor modificate include toate tehnologiile pentru producția de gaze din biomasă durabilă care sunt în prezent concurente.

(24)

În plus, Suedia a confirmat că va urmări periodic evoluțiile pieței și, dacă este necesar, va revizui normele de eligibilitate pentru a se asigura că orice limitări ale eligibilității pot fi justificate și atunci când sunt dezvoltate noi tehnologii sau abordări sau când se asigură disponibilitatea unui volum mai mare de date.

(25)

Pentru a fi eligibile pentru scutirile fiscale, biogazul și biopropanul trebuie să respecte criteriile în materie de durabilitate și de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră prevăzute în Legea suedeză (2010:598) privind criteriile de durabilitate pentru biocombustibili, biolichide și combustibili din biomasă. Acest act pune în aplicare Directiva privind energia din surse regenerabile („RED I”) (23), astfel cum a fost modificată prin Directiva privind schimbarea indirectă a utilizării terenurilor (24) și a fost actualizată la 1 iulie 2021 pentru a include modificările din Directiva revizuită privind energia din surse regenerabile („RED II”) (25). Numai biogazul și biopropanul nealimentar care respectă criteriile aplicabile sunt eligibile pentru scutirile fiscale. Biogazul și biopropanul nesustenabil [precum și biogazul și biopropanul alimentar (26)] sunt impozitate la cota de gaze naturale și, respectiv, de GPL.

(26)

Suedia nu aplică un sistem de cote, o obligație de încorporare sau orice alt sistem cu efecte similare pentru biogazul și biopropanul utilizate drept carburant sau pentru încălzire și a indicat că nu intenționează să aplice nicio astfel de măsură pe durata schemelor.

(27)

Autoritățile suedeze au confirmat, de asemenea, că, în cazul amestecării biogazului și a biopropanului cu alte tipuri de gaz/combustibil, scutirile fiscale se aplică numai părții regenerabile a unor astfel de amestecuri.

(28)

Obiectivul principal al schemelor este protecția mediului prin utilizarea sporită a biogazului și biopropanului durabil nealimentar drept carburant și combustibil pentru încălzire. Suedia explică faptul că, întrucât utilizarea combustibililor fosili generează niveluri mai ridicate de emisii de gaze cu efect de seră, înlocuirea gazelor naturale cu biogaz și a GPL cu biopropan va avea ca efect reducerea acestor emisii. Deși Suedia și-a depășit obiectivul național privind energia din surse regenerabile pentru 2020, autoritățile suedeze au explicat că o reducere suplimentară a acestor emisii ar fi esențială pentru atingerea obiectivului UE pentru 2030 privind energia din surse regenerabile, precum și a obiectivului național de reducere, până în 2030, a emisiilor de gaze cu efect de seră generate de transportul intern cu cel puțin 70 % comparativ cu 2010. În plus, schemele ar trebui să contribuie la eforturile Suediei și ale UE în ansamblu de a pune în aplicare Acordul de la Paris.

(29)

În ceea ce privește schema privind carburanții, autoritățile suedeze au adăugat că sectorul transporturilor reprezintă aproximativ o treime din totalul emisiilor de CO2 din Suedia. Autoritățile suedeze au explicat că o utilizare sporită a biogazului și introducerea biopropanului drept carburant ar avea un caracter esențial pentru atingerea obiectivelor climatice pe termen lung ale Suediei (de exemplu, Suedia urmărește să obțină zero emisii nete de gaze cu efect de seră în atmosferă până în 2045 și să obțină emisii negative ulterior), precum și a obiectivului ambițios privind un parc de vehicule fără combustibili fosili. O modalitate de reducere a utilizării combustibililor fosili în Suedia este înlocuirea în creștere a combustibililor fosili cu gaze din surse regenerabile, cum ar fi biogazul și biopropanul, care este obiectivul schemei.

(30)

Pe baza statisticilor în domeniul energiei și a previziunilor Agenției pentru Energie din Suedia („SEA”), autoritățile suedeze au arătat, la momentul notificării, că utilizarea biogazului a înregistrat o ușoară creștere din 2013, dar că aceasta se menține în continuare la un nivel scăzut, și anume sub 2 % din totalul energiei utilizate în sectorul transporturilor, și nu se preconizează că va crește în mare măsură în următorii doi ani. Potrivit explicațiilor furnizate de autoritățile suedeze, costul producerii biogazului este prea ridicat pentru ca acești combustibili să poată concura cu echivalentul lor în combustibili fosili. Au fost deja realizate anumite investiții în producția de biogaz, dar este necesară o cerere semnificativă de biogaz pentru a menține și a permite investițiile în vehicule și în infrastructura necesară.

(31)

Beneficiarii direcți din cadrul celor două scheme sunt prezentați în cele ce urmează.

(32)

În cadrul schemei privind carburanții, beneficiarii direcți ai scutirilor fiscale sunt întreprinderile care au obligația de a plăti taxe pe energie și pe CO2 pentru gaze și de a depune o declarație de impunere („contribuabilii”). Aceștia sunt furnizori de combustibil și importatori de biogaz (și de biopropan). Printre aceștia se pot număra și producătorii de biogaz (și de biopropan), în măsura în care respectivii sunt furnizori de combustibili sau consumatori finali. Pe scurt, taxa este datorată în cazul în care carburantul părăsește ultimul depozit de combustibil înainte de a fi vândut consumatorilor finali. Contribuabilii sunt scutiți de taxele pe energie și pe CO2 pentru gaze și, ulterior, se preconizează că vor transfera beneficiul scutirii fiscale atunci când vând biogazul (sau biopropanul) consumatorilor finali (de exemplu, o societate de transport sau o persoană privată care alimentează un vehicul într-o stație de distribuție carburanți).

(33)

În cadrul schemei privind combustibilii pentru încălzire, beneficiarii direcți ai scutirilor fiscale sunt utilizatorii finali (de exemplu, întreprinderile care își desfășoară activitatea în sectoarele de termoficare, încălzire centralizată sau producție). În acest caz, utilizatorul final poate deduce taxa în propria declarație fiscală (în cazul în care este contribuabil pentru taxele pe energie și pe CO2), dar se întâmplă, de asemenea, adesea ca utilizatorul final să achiziționeze gazul cu toate taxele incluse și să solicite o rambursare.

(34)

Ambele scheme vizează reducerea prețului final al biogazului și al biopropanului pentru consumatorii finali. De asemenea, schemele reduc costurile de consum pentru producătorii care produc biogaz (și biopropan) pentru uz propriu.

(35)

În timp ce beneficiarii direcți ai schemelor sunt întreprinderile care solicită scutiri fiscale agenției fiscale (fie direct pentru contribuabili, fie ca rambursare pentru utilizatorii finali în cadrul schemei privind combustibilii pentru încălzire), de scheme beneficiază în mod indirect producătorii de biogaz și biopropan durabil. Aceștia beneficiază indirect de pe urma schemelor printr-o cerere crescută pentru produsele lor (biogaz sau biopropan durabil) din partea consumatorilor finali.

(36)

Schemele vizează atât biogazul, cât și biopropanul produs în Suedia, precum și biogazul și biopropanul importat.

(37)

Autoritățile suedeze au explicat că piața suedeză nu este o piață omogenă cu aceleași caracteristici. Pe coasta de vest a Suediei există o rețea de gaze care este conectată la Danemarca și, prin urmare, la alte țări europene. Cu toate acestea, rețeaua europeană în cauză acoperă doar o foarte mică parte din suprafața teritorială totală a Suediei. În alte părți ale Suediei, de exemplu în Stockholm, există rețele locale. Cu toate acestea, în majoritatea regiunilor nu există deloc rețele de gaze. În aceste zone, gazul este distribuit de camioane către stațiile de alimentare. Autoritățile suedeze au explicat în continuare că majoritatea producătorilor din Suedia sunt mici producători care produc biogaz pentru propriul consum (de exemplu, fermieri care utilizează gunoi de grajd de la ferma lor) sau doar pentru unul sau doi clienți (de exemplu, o societate locală de gestionare a deșeurilor care utilizează deșeuri municipale și produce biogaz pentru încălzirea centralizată sau o societate locală de transport cu autobuzul). Aceste „piețe locale” sunt, într-o măsură neglijabilă, afectate de importul de biogaz, de gaze naturale sau de producția de biogaz în alte părți din Suedia.

(38)

Pentru a beneficia de scutirile fiscale, beneficiarul direct (contribuabil în cadrul schemei privind carburanții sau utilizator final în cadrul schemei privind combustibilii pentru încălzire) trebuie să furnizeze o decizie din partea SEA care să demonstreze că biogazul și biopropanul care ar beneficia de scutirea fiscală sunt durabile și de origine nealimentară. Suedia a instituit un sistem de control prin care beneficiarii direcți primesc o decizie din partea SEA care confirmă că sunt îndeplinite criteriile de durabilitate și că biogazul sau biopropanul provin din surse nealimentare.

(39)

Agenția Fiscală din Suedia administrează plata taxelor de către contribuabili și se asigură, prin verificarea ex post a declarației fiscale lunare și prin efectuarea de audituri periodice, că respectivii contribuabili respectă dispozițiile legale privind cotele de impozitare aplicabile, scutirile și alte condiții prevăzute în Legea suedeză privind accizele pentru energie. În cazul unei cereri de rambursare, Agenția Fiscală din Suedia ia măsuri similare în materie de control și audit.

(40)

Autoritățile suedeze au confirmat că ajutorul se acordă automat în conformitate cu criterii obiective și nediscriminatorii, că se adresează oricărei întreprinderi care îndeplinește criteriile de eligibilitate și că nu există nicio marjă de manevră din partea Agenției Fiscale din Suedia.

(41)

În ceea ce privește condiția prevăzută la punctul 131 litera (d) din OAME, Suedia a confirmat că nu se va acorda niciun ajutor după amortizarea completă a instalațiilor, în conformitate cu normele contabile obișnuite.

(42)

Scutirile fiscale se acordă pentru a compensa diferența dintre costurile mai ridicate ale biogazului și biopropanului durabil nealimentar și costurile gazelor naturale și, respectiv, ale GPL.

(43)

Schemele fac obiectul unei monitorizări periodice de către autoritățile suedeze. Suedia s-a angajat să prezinte Comisiei rapoarte anuale de monitorizare și să adapteze nivelurile ajutoarelor, dacă este necesar, pentru a evita orice supracompensare în viitor.

(44)

Rapoartele de monitorizare se bazează pe informații detaliate colectate de SEA de la contribuabili, atât în ceea ce privește biogazul produs pe plan intern, cât și biogazul importat. SEA colectează date printr-o obligație de raportare pentru contribuabilii beneficiari ai schemei, și anume furnizorii, importatorii și producătorii de combustibili (în măsura în care aceștia din urmă sunt contribuabili). Informațiile solicitate includ date privind volumele și costurile de producție, de import sau de achiziție directă de biogaz. Producătorii furnizează date privind costurile lor de producție, iar alte entități raportoare furnizează date privind prețul de achiziție al biogazului. Pentru importatori, acest preț corespunde prețului real de achiziție, inclusiv costurile vamale și de transport maritim.

(45)

Costul biogazului este determinat prin calcularea unei medii ponderate în funcție de volum între costurile de producție, de import și de achiziție declarate. Costul biogazului este apoi comparat cu costul echivalentului său fosil (27) (inclusiv taxe), ajustat în funcție de conținutul energetic (28).

(46)

Autoritățile suedeze au explicat că alte posibile scheme de ajutor care reduc costurile de producție sau prețurile de import și de achiziție ar fi reflectate în calcul. În cazul în care contribuabilul este un producător, ajutorul acordat la nivel de producție va fi inclus în costurile raportate (de exemplu, în costurile de capital). În cazul în care contribuabilul este un furnizor sau importator de combustibil, este probabil ca ajutorul acordat la nivel de producție să se reflecte în prețurile de achiziție sau de import raportate.

(47)

Suedia a prezentat rezultatele rapoartelor de monitorizare pentru biogazul utilizat drept carburant pentru anii 2018 și 2019 (29), pe baza metodologiei descrise în considerentele 44-46. Astfel cum se indică în Tabelul 1, costul biogazului fără taxe este semnificativ mai mare decât costul gazelor naturale cu taxe.

Tabelul 1

Costul biogazului durabil în Suedia pentru anii 2018 și 2019

(48)

Autoritățile suedeze preconizează că, în ceea ce privește costul biogazului durabil fără taxe, acesta se va menține la un nivel mai ridicat decât costul gazelor naturale cu taxe în viitor.

(49)

Suedia a explicat că rata de rentabilitate a biogazului în 2019 a fost de aproximativ 10 %. Se preconizează că această rată se va menține la un nivel stabil pe durata schemei.

(50)

Autoritățile suedeze au furnizat costuri estimate numai pentru biogaz, având în vedere că biopropanul utilizat drept carburant nu exista încă în Suedia la momentul notificării inițiale din 1 aprilie 2020.

(51)

În ceea ce privește biopropanul, Suedia estimează că, în ceea ce privește costurile biopropanului care urmează să fie utilizat drept carburant, acestea sunt semnificativ mai mari decât costurile GPL. Autoritățile suedeze s-au angajat ca, pe măsură ce piața biopropanului crește, să fie efectuat un calcul în raportul anual de monitorizare, urmând o metodă similară celei pentru biogaz. SEA va monitoriza costurile biopropanului, va compara aceste costuri cu costurile GPL și va ajusta nivelul ajutorului, dacă este necesar, pentru a evita supracompensarea. În cazul în care Suedia constată că scutirea fiscală depășește ceea ce este necesar pentru a acoperi diferența dintre costurile biopropanului și cele ale GPL, aceasta va ajusta nivelul ajutorului în loc să acorde o scutire fiscală totală.

(52)

Costul biogazului utilizat în rapoartele de monitorizare a schemei privind combustibilii pentru încălzire este preluat din raportul de monitorizare al SEA privind biogazul utilizat drept carburant. Întrucât biogazul consumat în instalațiile de încălzire sau de cogenerare (producere combinată de energie electrică și energie termică) nu trebuie să fie la fel de pur, costul modernizărilor este totuși dedus. Costurile certificatelor de emisii sunt, de asemenea, adăugate la calcul.

(53)

Suedia a prezentat rezultatele rapoartelor de monitorizare pentru biogazul utilizat drept combustibil pentru încălzire pentru anii 2018 și 2019.

Tabelul 2

Calculul costurilor pentru biogazul utilizat pentru încălzire în centralele termice în conformitate cu rapoartele de monitorizare pentru 2019 și 2018

Tabelul 3

Calculul costurilor pentru biogazul utilizat pentru încălzire în instalațiile de cogenerare în conformitate cu rapoartele de monitorizare pentru 2019 și 2018

(54)

Tabelul 2 și tabelul 3 arată că diferența dintre costurile totale egalizate ale producerii de energie („LCOE”) pentru biogaz și prețul de piață al gazelor naturale este pozitivă, după luarea în considerare a scutirii fiscale, atât pentru biogazul utilizat pentru încălzire în centralele termice, cât și pentru biogazul utilizat în centralele de cogenerare. Biogazul utilizat pentru încălzire este mai scump decât gazele naturale, în pofida scutirilor fiscale.

(55)

În ceea ce privește taxa pe CO2, autoritățile suedeze au explicat că, la 1 august 2019, taxa pe carbon pentru gazele naturale a fost majorată de la 11 % din nivelul general la 91 % în cazul centralelor de cogenerare care intră sub incidența EU ETS. Începând cu 1 ianuarie 2023, taxa pe CO2 nu se percepe în nicio centrală termică ce intră sub incidența EU ETS. Taxa pe energie mai scăzută a fost majorată de la 30 % la 100 %. Nivelurile de impozitare și, prin urmare, prețul gazelor naturale utilizate pentru încălzire în cadrul CHP sunt, prin urmare, aceleași ca și în cazul centralelor termice. Modificarea fiscală nu a dus la supracompensare (astfel cum se arată în tabelul 3 de mai sus).

(56)

Autoritățile suedeze preconizează că, în ceea ce privește costul biogazului durabil utilizat pentru încălzire fără taxe, acesta se va menține la un nivel mai ridicat decât costul gazelor naturale cu taxe în viitor.

(57)

La fel ca în cazul schemei privind carburanții (a se vedea considerentul 50), din cauza prezenței reduse a biopropanului pe piața suedeză (43), autoritățile naționale nu dispun de date suficiente cu privire la costurile sale. Cu toate acestea, pe baza informațiilor furnizate de doi producători suedezi de biopropan, autoritățile suedeze estimează costul biopropanului ca fiind aproape dublu față de cel al propanului fosil. Autoritățile suedeze s-au angajat să includă biopropanul în rapoartele anuale de monitorizare de la intrarea în vigoare a schemei, să compare costurile sale de producție cu cele ale propanului fosil și să ajusteze ajutorul, dacă este necesar, pentru a evita supracompensarea.

(58)

Suedia a solicitat o prelungire cu 10 ani a schemelor, de la 1 ianuarie 2021 până la 31 decembrie 2030.

(59)

În urma anulării deciziilor din 2020, Agenția Fiscală din Suedia a publicat, la 7 martie 2023, o declarație potrivit căreia agenția nu mai poate acorda scutirea de taxă pentru biogaz sau biopropan (44).

(60)

Scutirile fiscale sunt finanțate de la bugetul de stat sub forma unor venituri fiscale la care se renunță.

(61)

Autoritățile suedeze au estimat bugetul pentru întreaga durată a schemei privind carburanții la aproximativ 5,15 miliarde SEK (477 de milioane EUR) (45), cu un buget anual de aproximativ 0,47 miliarde SEK (43 de milioane EUR). În ceea ce privește schema privind combustibilii pentru încălzire, autoritățile suedeze au estimat bugetul total al schemei între 1 ianuarie 2021 și 31 decembrie 2030 la aproximativ 5,94 miliarde SEK (550 de milioane EUR).

(62)

În general, scutirile fiscale pot fi cumulate cu ajutoare și, în special, cu ajutoare pentru producția de biogaz și biopropan durabil.

(63)

În Suedia, ajutoarele pentru investiții care promovează biogazul și biopropanul durabil pot fi acordate de o serie de autorități suedeze în cadrul schemelor de ajutoare de stat în scopuri de cercetare și inovare sau de mediu în temeiul Regulamentului general de exceptare pe categorii de ajutoare („RGECA”) (46).

(64)

În plus, se pot acorda ajutoare de exploatare pentru promovarea biogazului și a biopropanului durabil în temeiul RGECA.

(65)

Autoritățile suedeze au explicat că cuantumurile ajutoarelor acordate producătorilor de biogaz și de biopropan sunt incluse în monitorizare și, prin urmare, sunt avute în vedere în contextul evaluării supracompensării.

(66)

Mai precis, autoritățile suedeze au explicat că orice ajutor acordat unui producător, din Suedia sau dintr-un alt stat membru, se ia în considerare în contextul monitorizării supracompensării fie direct, atunci când entitatea raportoare este producător, fie indirect, atunci când entitatea raportoare este un furnizor sau importator de combustibil (a se vedea considerentul 46).

(67)

Suedia a confirmat că respectă cerințele prevăzute la articolul 30 din RED II și că lucrează în prezent la introducerea în Suedia a bazei de date a Uniunii menționate în RED II și dezvoltată în continuare în RED III. Suedia a explicat că, întrucât acest sistem nu era disponibil nici atunci când Suedia a conceput și notificat schemele, nici atunci când Comisia a efectuat prezenta evaluare, până în prezent nu a fost posibilă luarea în considerare a informațiilor privind sprijinul primit deja din documentația sistemului de echilibrare a masei. Cu toate acestea, Suedia a explicat că, atunci când baza de date a Uniunii este pe deplin operațională și informațiile pe care le conține sunt cuprinzătoare, acest fapt nu va necesita nicio modificare a modului de concepere a schemelor. Acest aspect se datorează faptului că sprijinul acordat producătorilor de biogaz și de biopropan din străinătate este deja considerat indirect prin efectul sprijinului asupra prețurilor de import în cadrul monitorizării și, prin urmare, sunt avute în vedere în contextul evaluării supracompensării (a se vedea considerentele 65 și 66).

(68)

Autoritățile suedeze s-au angajat să respecte dispozițiile privind transparența prevăzute în secțiunea 3.2.7 din OAME și în secțiunea 3.2.1.4 din Orientările din 2022 privind ajutoarele de stat pentru climă, protecția mediului și energie („OACME”) (47) și să publice toate informațiile necesare pe un site internet (48).

(69)

Autoritățile suedeze au explicat că, pentru a fi eligibil pentru scutirile fiscale în temeiul schemelor, beneficiarul ajutorului nu poate face obiectul unui ordin de recuperare neexecutat în urma unei decizii anterioare a Comisiei prin care un ajutor este declarat ilegal și incompatibil cu piața internă sau nu poate fi o întreprindere aflată în dificultate, astfel cum este definită în Orientările privind salvarea și restructurarea întreprinderilor (49).

(70)

Comisia a adoptat decizia de inițiere a procedurii la 30 ianuarie 2024.

(71)

Astfel cum se explică în secțiunea 3.3.1 din decizia de inițiere a procedurii, Comisia a evaluat compatibilitatea schemelor cu piața internă, de la 1 ianuarie 2021 până la 26 ianuarie 2022, pe baza condițiilor stabilite în secțiunile 3.2 și 3.3 din OAME și de la 27 ianuarie 2022, pe baza condițiilor stabilite în secțiunile 3 și 4.1 din OACME.

(72)

Având în vedere concluziile Tribunalului (a se vedea considerentele 7-12), potrivit cărora Comisia ar fi trebuit să aibă îndoieli cu privire la compatibilitatea cu piața internă a anumitor aspecte ale schemei și având în vedere informațiile furnizate Comisiei de Landwärme (a se vedea secțiunea 2.7 din decizia de inițiere a procedurii), Comisia a decis să inițieze procedura oficială de investigare.

(73)

Astfel cum a subliniat Tribunalul și pe baza informațiilor care i-au fost supuse atenției la momentul adoptării deciziilor anulate, Comisia a observat că importurile din alte țări, în special din Danemarca, par să fi crescut în anii anteriori notificării prelungirii schemelor. În acest context, Comisia s-a întrebat care sunt factorii determinanți ai creșterii importurilor de biogaz în Suedia și dacă acest lucru putea fi explicat prin măsurile adoptate de Suedia și prin măsurile adoptate de anumite alte state membre, în special Danemarca. Comisia a solicitat clarificări cu privire la impactul pe care îl are asupra creșterii importurilor în Suedia de biogaz produs în alte state membre, în special în Danemarca, combinația dintre ajutorul acordat în Suedia în cadrul schemelor și ajutorul acordat de alte state membre producătorilor de biogaz.

(74)

În plus, Comisia a exprimat îndoieli cu privire la proporționalitatea schemelor, având în vedere potențiala cumulare a ajutoarelor acordate în cadrul schemelor în cauză cu ajutorul acordat de Danemarca producătorilor de biogaz. Comisia a încercat să clarifice dacă presupusa cumulare se referea la aceleași costuri eligibile și, în caz afirmativ, dacă acest lucru echivala cu o supracompensare în favoarea producătorilor care primesc ajutoare pentru producție în Danemarca atunci când vând biogaz în Suedia. De asemenea, Comisia a solicitat informații de la părțile interesate în cazul în care acestea ar putea avea dovezi concrete care, în opinia lor, ar sugera o supracompensare din partea schemelor suedeze pentru producători în cazurile în care ajutorul pentru producție este acordat de un alt stat membru.

(75)

În total, șase părți terțe au prezentat observații cu privire la decizia de inițiere a procedurii: Landwärme, Agenția Daneză pentru Energie (DEA), Asociația suedeză în domeniul gazelor, Federația Europeană pentru Energii Regenerabile (EREF), Eurogas (o asociație în domeniul gazelor) și Green Gas Advisors (o firmă germană de consultanță).

(76)

În observațiile sale, Landwärme a confirmat că decizia de inițiere a procedurii reflectă în mod corect observațiile sale prezentate în cauza Tribunalului și în plângerea din 13 octombrie 2020 (50) și, prin urmare, s-a referit pe deplin la argumentele sale anterioare și s-a limitat la furnizarea de informații suplimentare.

(77)

Observațiile prezentate de părțile terțe sunt rezumate în continuare potrivit următoarele categorii: (i) observații privind factorii determinanți ai creșterii importurilor de biogaz (a se vedea secțiunea 3.1), (ii) observații privind presupusa supracompensare (a se vedea secțiunea 3.2) și (iii) observații privind alte subiecte (a se vedea secțiunea 3.3).

(78)

În ceea ce privește factorii determinanți ai creșterii importurilor de biogaz, Asociația suedeză în domeniul gazelor a susținut că, întrucât biogazul este impozitat în mod egal în Suedia, indiferent de originea sa, scutirea fiscală în sine nu are niciun impact asupra originii biogazului consumat, dar că ajutorul acordat în Danemarca ar fi putut avea un impact asupra creșterii importurilor de biogaz din Danemarca. Asociația suedeză în domeniul gazelor a susținut că există și alți factori care ar fi putut avea un impact asupra creșterii importurilor de biogaz, de exemplu, creșterea nivelului taxei pe CO2 și pe energie pentru combustibilii fosili pentru anumite industrii neincluse în EU ETS, care a avut loc în 2015, 2016, 2018, 2021 și 2022 și care a determinat o creștere generală a cererii de biogaz în Suedia.

(79)

În observațiile sale cu privire la decizia de inițiere a procedurii, Landwärme a furnizat date actualizate privind evoluția importurilor suedeze de biometan pentru a dovedi efectul de denaturare al schemelor suedeze. Landwärme a explicat că, deși cantitatea totală de biometan utilizat în Suedia a crescut cu 145 % din 2015, producția a crescut cu doar 17 % în aceeași perioadă (2015-2021), ceea ce, în opinia sa, arată că respectiva creștere a utilizării biometanului se datorează, prin urmare, aproape exclusiv importurilor. Landwärme a susținut, de asemenea, că, în perioada 2016-2020, exporturile de biometan din Danemarca către Suedia au crescut de la 200 GWh la 1 400 GWh și că, în 2020, aceste importuri au reprezentat aproape 75 % din totalul importurilor Suediei. În cele din urmă, Landwärme a susținut că, în 2021, 2 291 GWh și, în 2022, 1 938 GWh au fost importate din Danemarca, ceea ce corespunde unui procent de 95 % în 2021 și de 99 % în 2022 din totalul importurilor de biometan în Suedia (51).

(80)

Landwärme a susținut că producătorii de biometan care au cumulat două subvenții au fost în măsură să utilizeze această supracompensare pentru a-și oferi garanțiile de origine (GO) în Suedia la prețuri mai favorabile decât producătorii care nu primesc ajutor pentru producție sau care trebuie să ramburseze ajutorul în cazul exportului și, prin urmare, au forțat producătorii de biometan din Suedia și producătorii din alte state membre să iasă de pe piață. Landwärme a susținut în continuare că, deși importurile de biometan care fac obiectul unei duble subvenționări au crescut în mod constant, producția de biometan suedez a stagnat și putea fi asigurată numai prin subvenții suplimentare și că producătorii din alte state membre care nu au primit subvenții au fost complet excluși de pe piața suedeză.

(81)

EREF a făcut o declarație generală potrivit căreia producătorii care nu au primit nicio subvenție au fost forțați să iasă de pe piață din cauza dezavantajului concurențial creat de comerțul transfrontalier necontrolat cu biometan subvenționat.

(82)

DEA a confirmat că schema daneză relevantă privind biogazul este cea menționată în considerentul 89 litera (b) din decizia de inițiere a procedurii, și anume schema de sprijinire a modernizării biogazului, astfel încât acesta să poată fi injectat în rețeaua de gaze. DEA a indicat că această schemă a fost aprobată de Comisie în 2013 (52) și că a fost închisă pentru noi cereri în 2019 (53). DEA a confirmat că descrierea schemei daneze privind biogazul și a testului de supracompensare efectuat de Danemarca în secțiunea 2.9 din decizia de inițiere a procedurii este corectă. Aceasta a explicat că, în cadrul schemei daneze privind biogazul, beneficiarii: (i) primesc o primă uniformă în plus față de prețul de piață al gazelor naturale; (ii) au dreptul să primească și să vândă garanții de origine și că toate aceste venituri [provenite din vânzarea gazelor (și anume prețul gazelor naturale), vânzarea garanțiilor de origine și prima] sunt incluse în situațiile financiare anuale ale producătorilor danezi de biogaz. Evaluarea anuală a supracompensării se bazează pe informațiile furnizate în situațiile financiare ale beneficiarilor privind schema în ansamblu (54). DEA a susținut că această metodă ia în considerare efectele schemelor suedeze, întrucât creșterea cererii de biogaz se va reflecta într-o creștere a veniturilor raportată în situațiile financiare anuale ale beneficiarilor. DEA a susținut că evaluarea anuală a supracompensării pe care o aplică este riguroasă, deoarece se bazează pe informații publice verificate de contabili. DEA a explicat, de asemenea, că Danemarca efectuează evaluarea ex post pe o perioadă de trei ani consecutivi. În cazul în care perioada de trei ani anterioară arată că beneficiarii au fost supracompensați, prima va fi ajustată în sens descrescător. DEA a indicat că evaluarea efectuată în anii 2018-2020 și 2019-2021 nu a semnalat nicio supracompensare. DEA a adăugat că evaluarea din 2023 a indicat pentru prima dată o supracompensare în perioada 2020-2022. Acest fapt a indicat că supracompensarea s-a datorat în principal creșterii prețurilor gazelor naturale care a avut loc în această perioadă. În consecință, Danemarca a redus prima în următorii trei ani pentru a corecta acest lucru.

(83)

Asociația suedeză în domeniul gazelor a explicat că Suedia dispune de mulți ani de un mecanism de control anual pentru a detecta o posibilă supracompensare în Suedia și că, până în prezent, nu a existat nicio supracompensare pentru biogaz. Asociația suedeză în domeniul gazelor a indicat că rapoartele de monitorizare reflectă costurile de producție a biogazului în Suedia, inclusiv orice ajutor acordat producătorilor. Asociația suedeză în domeniul gazelor a explicat, de asemenea, că, pentru biogazul importat, rapoartele se bazează pe prețurile de import, întrucât Suedia nu poate monitoriza costurile de producție sau ajutorul acordat în alte țări și că ajutorul acordat în alte țări este, în orice caz, avut în vedere, deoarece va afecta prețul biogazului exportat către Suedia.

(84)

În plus, Asociația suedeză în domeniul gazelor a remarcat că, în cazul în care coroborarea schemelor cu ajutorul danez pentru producție ar conduce la supracompensare pentru producătorii danezi, acest lucru ar apărea în mecanismul de control danez, întrucât acesta din urmă ia în considerare toate costurile și veniturile, inclusiv veniturile legate de vânzările de gaze și garanțiile de origine, precum și ajutorul danez.

(85)

În observațiile sale, Landwärme a formulat critici cu privire la metoda de calcul aplicată de Comisie pentru a stabili nivelul maxim admisibil al ajutorului atunci când se evaluează schemele de sprijin pentru biometan, inclusiv schemele suedeze, cu privire la două aspecte. În opinia Landwärme, aceasta permite supracompensarea prin faptul că nu ia în considerare (1) veniturile generate prin vânzarea de garanții de origine și (2) ajutorul acordat în alte state membre. În ceea ce privește primul punct, Landwärme a explicat că veniturile generate din vânzarea GO oferă profituri producătorilor de biometan. Întrucât aceste profituri permit producătorilor de biometan să își compenseze (parțial) costurile de producție a biometanului, ele trebuie să fie luate în considerare atunci când se stabilește nivelul maxim admisibil al ajutorului; în caz contrar, schemele de impozitare pot conduce la o supracompensare. În ceea ce privește al doilea punct, Landwärme a susținut că metoda de calcul aplicată de Comisie ia în considerare numai circumstanțele naționale și ignoră comerțul transfrontalier. Cu toate acestea, este posibil ca biometanul care este exportat către alte state membre să fi beneficiat deja de ajutor în țara de origine. În aceste condiții, costurile suplimentare asociate producției de biometan au fost deja compensate parțial sau integral. Prin urmare, acordarea unui ajutor suplimentar în statele membre importatoare poate conduce la o supracompensare.

(86)

Landwärme a furnizat un calcul pentru a demonstra că supracompensarea producătorilor danezi este o consecință a cumulării ajutorului danez, a scutirii fiscale suedeze și a garanțiilor de origine. Landwärme a comparat costurile de producție a biometanului de 67,5 EUR/MWh, conform cunoștințelor de piață ale Landwärme, cu venituri compuse din valoarea gazului fizic (13,27 EUR/MWh) și a sugerat că diferența depășește deja ajutorul danez pentru producție (54,23 EUR/MWh față de 55,27 EUR/MWh). Landwärme a adăugat apoi ajutorul suedez (29,56 EUR/MWh) și veniturile provenite din garanțiile de origine (necuantificate). Pe această bază, Landwärme a susținut că supracompensarea reprezintă ajutorul suedez plus prețul GO (precum și o mică parte din ajutorul danez) (55).

(87)

În cele din urmă, pentru a asigura absența supracompensării, Landwärme a recomandat Suediei să excludă din schemă biometanul importat care a fost subvenționat în țara sa de origine.

(88)

Potrivit GreenGasAdvisors, Danemarca a calculat ca fiind suficient sprijinul pentru producătorii interni coroborat cu sprijinul pentru injectare și vânzarea de garanții de origine și, prin urmare, orice sprijin suplimentar dincolo de vânzarea garanțiilor de origine în afara Danemarcei ar supracompensa costurile de producție prin compensarea metanului fizic de două ori.

(89)

EREF și Eurogas au formulat observații generale cu privire la consecința supracompensării și denaturării pieței UE pe fondul cumulării mai multor scheme de ajutor din diferite țări, precum și la faptul că, în practica sa decizională, Comisia ar trebui să monitorizeze compatibilitatea ajutorului în ceea ce privește în mod specific aspectele transfrontaliere și interacțiunea dintre schemele de ajutor. EREF și-a exprimat regretul cu privire la faptul că OACME nu exclud exportul de gaze verzi subvenționate pe piața UE.

(90)

Unele părți interesate au invocat o posibilă încălcare a RED II în ceea ce privește metodele de contabilizare a obiectivelor privind SRE pe care le pot aplica diferite state membre și posibila dublă contabilizare a aceleiași unități de energie în obiectivele privind SRE legate de comerțul transfrontalier cu biometan subvenționat.

(91)

Asociația suedeză în domeniul gazelor a reacționat la eventuala indicație a Tribunalului potrivit căreia Suedia ar trebui sau ar putea aplica niveluri de impozitare diferențiate în funcție de ajutorul primit în diferitele țări de origine (56).

(92)

Asociația suedeză în domeniul gazelor a susținut că Directiva privind impozitarea energiei (57) permite niveluri diferite de impozitare în funcție de conținutul de biomasă, dar nu și în funcție de origine sau de nivelurile ajutoarelor pentru producție. În plus, în conformitate cu articolul 110 din TFUE, statele membre nu sunt autorizate să aplice produselor importate impozite interne de orice natură mai mari decât cele care se aplică produselor naționale similare. Prin urmare, pentru ca în temeiul Directivei privind impozitarea energiei să existe posibilitatea de a diferenția nivelurile de impozitare în funcție de conținutul de biomasă viabil în practică, statele membre trebuie să poată aplica același nivel de reducere a taxelor pentru produsele importate și cele fabricate pe plan intern, deși costurile de producție și nivelurile ajutoarelor pentru producție diferă de la o țară la alta, ceea ce se întâmplă în mod normal. Asociația suedeză în domeniul gazelor a concluzionat că este rezonabilă utilizarea unei metode viabile pentru a detecta și a remedia orice eventuală supracompensare într-o astfel de situație, ținând seama de ajutorul pentru producție intern, precum și de ajutorul acordat producătorilor din alte țări. Asociația suedeză în domeniul gazelor a susținut că o astfel de metodă este utilizată în Suedia, astfel cum se descrie mai sus.

(93)

În observațiile sale cu privire la decizia de inițiere a procedurii, Landwärme a pus, de asemenea, sub semnul întrebării riscul de supracompensare care ar putea rezulta din ajutorul suedez pentru producție acordat producătorilor de biometan din Suedia. În opinia Landwärme, acest ajutor nu a fost niciodată notificat Comisiei, deși a avut un impact semnificativ asupra evaluării schemei de impozitare. Landwärme a susținut că Suedia ar trebui să ia în considerare acest ajutor pentru producție atunci când stabilește nivelul ajutorului din cadrul schemei de impozitare. În caz contrar, cumularea ambelor ajutoare ar putea conduce la o supracompensare. În al doilea rând, Suedia ar trebui să se asigure că GO pentru biometan pentru care producătorii de biometan au primit un ajutor pentru producție nu pot fi exportate decât dacă subvenția este rambursată integral Suediei de către producătorul de biometan. În caz contrar, producătorilor de biometan din Suedia li se va permite să cumuleze subvențiile prin exportul garanțiilor lor de origine. În cele din urmă, Suedia ar trebui să se asigure că acordarea unei subvenții este indicată în GO pentru a împiedica circumvențiile și pentru a exclude posibilitatea unei duble subvenționări într-o altă țară în cazul în care GO sunt exportate.

(94)

Această secțiune sintetizează observațiile primite din partea Suediei la 5 martie 2024 cu privire la decizia de inițiere a procedurii și pe cele primite la 6 mai 2024 cu privire la observațiile părților terțe.

(95)

Suedia a explicat că nu dispune de date empirice privind impactul scutirilor de taxe asupra volumelor de biogaz importat, dar consideră că nu există nicio corelație. Întrucât biogazul este impozitat în mod egal indiferent de origine, scutirea fiscală în sine nu are niciun impact asupra originii biogazului.

(96)

Suedia a recunoscut că subvențiile din Danemarca ar fi putut avea un impact asupra importurilor pe piața suedeză. Cu toate acestea, Suedia observă că pot exista și alți factori care determină creșterea importurilor din Danemarca, deoarece piața gazelor naturale este internațională și complexă.

(97)

Ca răspuns la observațiile Landwärme, Suedia a explicat că diferențele de preț dintre biogazul suedez, danez și german, de exemplu, nu sunt create, consolidate sau neutralizate printr-o scutire fiscală pentru consumul de biogaz, în cazul în care biogazul este tratat în mod egal. Scutirea fiscală poate (și este destinată) să afecteze prețul de pe piața finală al biogazului în ceea ce privește gazele naturale. Scutirea fiscală va afecta cantitățile de biogaz și gaze naturale consumate în Suedia în favoarea biogazului. Cu toate acestea, atât timp cât scutirea fiscală este egală pentru toată cantitatea de biogaz, scutirea fiscală nu va fi niciodată un motiv care să stea la baza cantităților relative de biogaz consumate în raport cu diferite țări de origine. Atât timp cât producătorii de biogaz dintr-un stat membru primesc un ajutor mai mare pentru producție decât producătorii dintr-un alt stat membru, costul de producție al biogazului în primul stat membru va fi întotdeauna mai mic, având în vedere că alte costuri de producție sunt similare. În plus, costurile de producție între două state membre sau doi producători pot fi întotdeauna diferite, indiferent de ajutorul primit. Suedia concluzionează că o scutire fiscală egală nu denaturează sau exacerbează distorsiunile existente între actorii din sectorul biogazului.

(98)

Suedia a susținut că există mecanisme de control pentru a monitoriza posibila supracompensare în Suedia. Rapoartele de monitorizare pentru 2018 și 2019 arată că nu a existat nicio supracompensare și prevăd că nu ar trebui să existe o supracompensare în viitor. Rapoartele de monitorizare reflectă costurile de producție a biogazului în Suedia. În ceea ce privește biogazul importat, calculele se bazează pe prețurile de import, care reflectă cuantumurile ajutoarelor acordate unui producător dintr-un alt stat membru și garanțiile de origine. Suedia a explicat că nu poate lua în considerare costurile de producție pentru biogazul importat: nici Suedia, nici importatorii nu ar putea avea cunoștință despre costurile de producție sau ajutoarele acordate producătorilor din alte țări.

(99)

În plus, Suedia a recunoscut că Danemarca dispune de un mecanism de control, care include în analiza deficitului de finanțare toate veniturile, inclusiv veniturile din garanțiile de origine. Suedia a explicat că, atunci când producătorii danezi vând biogaz Suediei, prețurile de export se reflectă în venituri în același mod în care prețurile de import se reflectă în costuri pentru cumpărătorii suedezi. Mecanismele daneze și suedeze se completează reciproc în această privință și monitorizează eventuala supracompensare pe fiecare piață.

(100)

În ceea ce privește observațiile specifice ale Landwärme, Suedia a clarificat următoarele:

(101)

În ceea ce privește recomandarea Landwärme ca Suedia să excludă din schemă biometanul importat care a fost subvenționat în țara sa de origine, Suedia a susținut că normele privind ajutoarele de stat nu interzic cumularea ajutoarelor și că această sugestie nu are în vedere dacă respectiva cumulare a ajutoarelor conduce efectiv la supracompensare.

(102)

Suedia a clarificat faptul că nu există o dublă contabilizare a aceleiași unități de energie în obiectivele privind sursele regenerabile de energie legate de comerțul transfrontalier cu biometan subvenționat în Suedia.

(103)

Suedia a reacționat la eventuala indicație a Tribunalului potrivit căreia Suedia ar trebui sau ar putea aplica niveluri de impozitare diferențiate în funcție de ajutorul primit în diferitele țări de origine (58).

(104)

Suedia a susținut că aplicarea unor cote de impozitare diferite în funcție de originea gazelor nu este posibilă sau rezonabilă din mai multe motive. Accizele sunt impozite indirecte legate de produse și nu pot fi stabilite individual, ci ar trebui să fie egale pentru toți utilizatorii acelorași produse în aceleași scopuri. De asemenea, raționamentul care stă la baza accizelor armonizate la nivelul UE nu ar trebui să fie acela de a reduce diferențele în ceea ce privește costurile de producție între produsele din diferite state membre. În plus, reducerile de taxe sunt complementare ajutorului pentru producție, deoarece servesc unor scopuri diferite: creșterea cererii și, respectiv, a producției de biogaz.

(105)

Suedia a indicat, de asemenea, că, în principiu, în temeiul Directivei privind impozitarea energiei, produsele energetice cu aceleași coduri NC (care nu iau în considerare țara de origine) ar trebui să aibă același nivel de impozitare. Suedia a remarcat, de asemenea, că nu există o preferință armonizată la nivelul UE cu privire la modul de sprijinire a biogazului: constatând că ajutorul pentru producție dintr-un stat membru face imposibilă scutirea fiscală în alt stat membru, Comisia ar alege un mijloc preferat de sprijin pentru toate statele membre, și anume ajutorul pentru producție.

(106)

În concluzie, Suedia a afirmat că ar fi mai adecvat și mai eficient să se solicite ca ajutorul pentru producție să nu fie acordat produselor exportate, în comparație cu impunerea aplicării unor rate separate ale accizelor în funcție de originea biogazului.

(107)

În acest sens, Suedia a clarificat faptul că schemele de ajutoare menționate de Landwärme sunt puse în aplicare în conformitate cu RGECA (a se vedea, de exemplu, SA.111255 și SA.112758). Suedia a confirmat că, în conformitate cu cerințele RGECA, orice alt ajutor, cum ar fi scutirea fiscală, este luat în considerare atunci când se stabilește nivelul proporțional al ajutorului pentru producție din Suedia, ceea ce înseamnă că presupusa problemă de cumulare este deja luată în considerare. În cele din urmă, Suedia a clarificat faptul că, pentru moment, nu sunt emise garanții de origine producătorilor suedezi de biogaz.

(108)

Articolul 107 alineatul (1) din TFUE prevede că sunt incompatibile cu piața internă ajutoarele acordate de state sau prin intermediul resurselor de stat, sub orice formă, care denaturează sau amenință să denatureze concurența prin favorizarea anumitor întreprinderi sau a producerii anumitor bunuri, în măsura în care acestea afectează schimburile comerciale dintre statele membre.

(109)

Pentru a stabili dacă există un ajutor de stat, Comisia trebuie să evalueze dacă pentru măsura supusă evaluării sunt îndeplinite criteriile cumulative de la articolul 107 alineatul (1) din TFUE (și anume transferul de resurse de stat și imputabilitatea statului, avantajul selectiv, eventuala denaturare a concurenței și afectarea schimburilor comerciale din interiorul UE).

(110)

Comisia a concluzionat deja, cu titlu preliminar, în decizia de inițiere a procedurii (a se vedea considerentele 99-105 din decizia de inițiere a procedurii), că schemele constituie ajutor de stat în sensul articolului 107 alineatul (1) din TFUE.

(111)

Scutirile fiscale sunt stabilite în Legea suedeză (1994:1776) privind accizele (a se vedea considerentul 18) și reduc veniturile din impozit ale statului. Prin urmare, acestea sunt imputabile statului și finanțate prin intermediul resurselor de stat.

(112)

Beneficiarii direcți ai schemelor sunt contribuabilii din schema privind carburanții și utilizatorii finali ai schemei privind combustibilii pentru încălzire (a se vedea considerentele 32 și 33). Aceștia sunt cei care nu plătesc taxa care ar fi plătită în mod normal agenției fiscale sau cei care solicită agenției fiscale rambursarea taxei pe care au plătit-o pentru biogazul și biopropanul durabil nealimentar.

(113)

Cu toate acestea, de scheme beneficiază, de asemenea, în mod indirect producătorii de biogaz și biopropan durabil nealimentar prin creșterea cererii pentru produsele lor (a se vedea considerentul 35).

(114)

Avantajul este selectiv, deoarece se referă numai la biogazul și biopropanul durabil nealimentar, care servesc drept substitut pentru gazele naturale și GPL.

(115)

Întrucât biogazul și biopropanul pentru transport și încălzire sunt comercializate între statele membre și servesc drept substitut pentru combustibilii fosili, scutirile fiscale pot afecta schimburile comerciale dintre statele membre și pot denatura concurența.

(116)

În special, partea de sud-vest a Suediei este conectată la rețeaua europeană de gaze prin Danemarca. Prin urmare, Suedia comercializează gaz și biogaz cu țările învecinate, în special cu Danemarca. Există, de asemenea, o rețea regională de gaze în Stockholm, alimentată cu biogaz injectat la nivel local și GNL/Bio-GNL transportat. Cu toate acestea, Comisia constată că, pentru celelalte, piața suedeză a biogazului este, în mare măsură, în afara rețelei, cu mai multe rețele locale și regionale sau cu instalații de biogaz și stații de alimentare de sine stătătoare (a se vedea considerentul 37).

(117)

Pe baza celor de mai sus (a se vedea considerentele 111-116) și astfel cum s-a statuat în deciziile anterioare (59), Comisia concluzionează că schemele constituie ajutor de stat în sensul articolului 107 alineatul (1) din TFUE.

(118)

Deși schemele au fost notificate de autoritățile suedeze înainte de a fi puse în aplicare, deciziile din 2020 de autorizare a schemelor au fost anulate de Tribunal. Prin urmare, schemele trebuie considerate nelegale (60).

(119)

Articolul 107 alineatul (3) litera (c) din TFUE prevede că Comisia poate declara compatibile „ajutoarele destinate să faciliteze dezvoltarea anumitor activități sau a anumitor regiuni economice, în cazul în care acestea nu modifică în mod nefavorabil condițiile schimburilor comerciale într-o măsură care contravine interesului comun”. Prin urmare, ajutoarele compatibile în temeiul dispoziției respective din tratat trebuie să contribuie la dezvoltarea anumitor activități (sau zone) economice (61). În plus, ajutoarele nu ar trebui să denatureze concurența într-un mod care contravine interesului comun.

(120)

Astfel cum s-a menționat în considerentul 71, Comisia a evaluat compatibilitatea schemelor cu piața internă, de la 1 ianuarie 2021 până la 26 ianuarie 2022, pe baza condițiilor stabilite în secțiunile 3.2 și 3.3 din OAME și de la 27 ianuarie 2022, pe baza condițiilor stabilite în secțiunile 3 și 4.1 din OACME.

(121)

În temeiul articolului 107 alineatul (3) litera (c) din TFUE, pentru a putea fi considerată compatibilă cu piața internă, măsura trebuie să contribuie la dezvoltarea anumitor activități (sau zone) economice (62).

(122)

Comisia constată că schemele sprijină, prin scutiri fiscale, consumul de biogaz și de biopropan durabil utilizat drept carburant sau combustibil pentru încălzire și, prin urmare, în mod indirect, și producția de biogaz și de biopropan durabil (a se vedea considerentul 35). Prin urmare, activitatea economică sprijinită de scheme este producția de biogaz și de biopropan durabil.

(123)

Obiectivul schemelor este de a contribui la îndeplinirea obiectivelor menționate în considerentul 28.

(124)

Prin urmare, Comisia concluzionează că schemele facilitează dezvoltarea activităților economice, astfel cum se prevede la articolul 107 alineatul (3) litera (c) din TFUE.

(125)

O măsură de ajutor are un efect stimulativ dacă stimulează beneficiarul să își schimbe comportamentul în direcția dezvoltării unei anumite activități economice vizate de măsura de ajutor și dacă schimbarea de comportament nu ar avea loc în absența ajutorului (63). Acest lucru este valabil, în special, atunci când costurile energiei din surse regenerabile depășesc prețul de piață al formei de energie în cauză, iar ajutorul poate contribui la reducerea acestor costuri suplimentare de mediu.

(126)

Astfel cum se arată în tabelele 1, 2 și 3, pentru contribuabili, costul unitar al biogazului utilizat drept carburant sau în scopuri de încălzire este mai mare decât prețul pieței pe unitate de gaze naturale. Suedia explică faptul că acest lucru este valabil și pentru biopropan. Astfel cum s-a menționat în considerentele 51 și 57, Suedia s-a angajat să includă biopropanul în rapoartele anuale de monitorizare și să compare costul acestuia cu prețul propanului fosil și să ajusteze nivelul ajutorului, dacă este necesar, pentru a evita supracompensarea. În plus, Suedia își va adapta rapoartele anuale de monitorizare pentru a ține seama de derogările ETS pentru fracțiunea de biogaz utilizată în instalațiile de încălzire și de cogenerare, în conformitate cu cerințele de monitorizare și raportare adoptate în temeiul Directivei 2003/87/CE.

(127)

Întrucât scutirile fiscale vor încuraja utilizarea biogazului și a biopropanului durabil, ele vor stimula, de asemenea, producția acestor tipuri de combustibili din surse regenerabile. Prin urmare, Comisia consideră că ajutorul va avea un efect stimulativ în conformitate cu punctul 49 din OAME.

(128)

Ajutorul de stat nu poate fi declarat compatibil cu piața internă dacă activitatea care beneficiază de sprijin, măsura de ajutor sau condițiile asociate acesteia presupun o încălcare nedisociabilă a dreptului Uniunii (64).

(129)

Astfel cum s-a menționat în considerentul 25, Suedia se va asigura că orice ajutor din cadrul schemelor se acordă numai pentru biogazul și biopropanul care întrunesc criteriile aplicabile ale UE în materie de durabilitate și de emisii de gaze cu efect de seră, astfel cum sunt prevăzute în RED I și RED II.

(130)

În conformitate cu punctul 113 din OAME, Suedia a confirmat, de asemenea, că nu se va acorda niciun ajutor în cadrul schemelor pentru biocombustibilii de origine alimentară (a se vedea considerentul 20).

(131)

Întrucât schemele se referă la scutirile de accize pentru produsele energetice, Comisia a evaluat, de asemenea, conformitatea acestora cu Directiva privind impozitarea energiei.

(132)

Articolul 16 alineatul (1) din Directiva privind impozitarea energiei permite statelor membre să aplice biocarburanților o scutire sau o rată redusă a impozitării. Articolul 16 alineatul (2) limitează scutirea sau reducerea impozitării la partea de produs care provine efectiv din biomasă, situație valabilă în cadrul schemelor (considerentul 27), întrucât scutirea fiscală se aplică numai părții de biogaz și de biopropan.

(133)

În plus, schemele respectă, de asemenea, articolul 16 alineatul (3) din Directiva privind impozitarea energiei, care prevede că scutirea sau reducerea impozitării aplicate de statele membre se modifică pentru a ține cont de evoluția prețurilor materiilor prime, pentru a evita supracompensarea costurilor adiționale legate de fabricarea produselor. Comisia constată că Suedia monitorizează anual prețurile produselor relevante și, dacă este necesar, ajustează nivelurile ajutoarelor pentru a evita riscul de supracompensare în viitor (a se vedea considerentul 43).

(134)

Astfel cum se menționează în considerentul 36, scutirea de accize este aplicabilă indiferent de originea biogazului sau a biopropanului și, prin urmare, este în conformitate cu normele privind libera circulație. Regimul fiscal aplicabil accizelor la energia importată de alte state membre trebuie să fie stabilit în conformitate cu Directiva 2008/118/CE privind regimul general al accizelor și de abrogare a Directivei 92/12/CEE (65).

(135)

În ceea ce privește observația părților terțe cu privire la metodologia contabilă a obiectivelor privind SRE (a se vedea considerentul 90), Comisia consideră că astfel de chestiuni metodologice nici nu afectează obiectul măsurii de ajutor, și anume promovarea biogazului sau a biopropanului ca atare, nici nu se referă la modalitățile unei măsuri de ajutor atât de indisolubil legate de obiectul ajutorului încât este imposibil să fie evaluate separat. Prin urmare, Comisia nu evaluează acest aspect în contextul prezentei decizii privind ajutorul de stat.

(136)

Astfel, Comisia concluzionează că schemele nu încalcă dispozițiile relevante ale dreptului Uniunii.

(137)

Piața afectată de ajutor este piața biogazului și a biopropanului durabil în Suedia și în UE.

(138)

Astfel cum se indică în secțiunea 5.3.2.1.1, măsura contribuie la dezvoltarea anumitor activități economice, și anume producția de biogaz și biopropan durabil. Promovarea dezvoltării energiei din surse regenerabile este unul dintre obiectivele politicii energetice a Uniunii.

(139)

În conformitate cu subsecțiunea 3.2.2 din OAME, statul membru trebuie să demonstreze că intervenția statului este necesară și, în special, că ajutorul este necesar pentru remedierea unei disfuncționalități a pieței care altfel ar rămâne nesoluționată. În cazul producției de energie din surse regenerabile, Comisia consideră că persistă o disfuncționalitate reziduală a pieței care poate fi remediată prin acordarea de ajutoare în favoarea energiei din surse regenerabile, din motivele prevăzute la punctul 115 din OAME.

(140)

Fără intervenția statului, biogazul și biopropanul ar avea aceleași rate de impozitare ca și echivalenții lor fosili, gazele naturale și, respectiv, GPL. Astfel cum se arată în tabelele 1-3, fără intervenția statului, biogazul și biopropanul utilizat drept carburant sau combustibil pentru încălzire ar fi mai scumpe decât echivalentul lor fosil. Prin urmare, Comisia consideră că acestea nu ar fi vândute în măsura necesară pentru a contribui la obiectivele de mediu care constituie obiectivul schemelor. Pe această bază, Comisia concluzionează că ajutorul este necesar.

(141)

În plus, astfel cum se menționează în considerentul 26, Suedia a confirmat că biogazul și biopropanul care beneficiază de sprijin în cadrul schemelor nu ar face obiectul unui sistem de cote, al unor obligații de încorporare sau al altor sisteme cu efect similar. Prin urmare, se respectă punctul 114 din OAME.

(142)

În conformitate cu punctul 40 din OAME, măsura propusă trebuie să fie un instrument corespunzător menit să abordeze obiectivul de politică urmărit. În conformitate cu punctul 116 din OAME, Comisia presupune că ajutorul acordat de statele membre are un caracter adecvat și că efectele sale de denaturare a concurenței sunt limitate pentru a-și îndeplini obiectivele în materie de schimbări climatice și de durabilitate, cu condiția ca toate celelalte condiții de compatibilitate să fie întrunite.

(143)

Comisia ia act de faptul că scutirile fiscale încurajează consumul de biogaz și de biopropan durabil și, prin urmare, stimulează producția acestora. Obiectivul schemelor este de a contribui la îndeplinirea obiectivelor naționale și ale UE menționate în considerentul 28.

(144)

Comisia consideră că ajutorul sub forma unei reduceri de taxe este, în principiu, un instrument adecvat pentru stimularea consumului de energie din surse regenerabile, cu condiția ca toate celelalte condiții de compatibilitate să fie întrunite.

(145)

În conformitate cu punctul 131 din OAME, ajutoarele de exploatare acordate în favoarea energiei din surse regenerabile, alta decât energia electrică, trebuie să îndeplinească următoarele condiții cumulative:

(146)

În ceea ce privește condiția prevăzută la punctul 131 litera (c) din OAME, Comisia constată că schemele fac obiectul unei monitorizări periodice de către autoritățile suedeze. Suedia a confirmat că va continua să monitorizeze piața carburanților și a combustibililor pentru încălzire și că rapoartele de monitorizare vor fi întocmite și trimise periodic Comisiei. Aceste rapoarte vor include calcule actualizate ale costurilor pentru biogaz (și calcule pentru biopropan în cazul în care se dezvoltă o astfel de piață). Suedia s-a angajat, de asemenea, ca, în cazul în care costurile ar evolua, riscând o supracompensare, nivelurile ajutorului să fie adaptate în consecință. Prin urmare, Comisia consideră că este îndeplinită condiția prevăzută la punctul 131 litera (c) din OAME.

(147)

Astfel cum s-a menționat în considerentul 41, Suedia a confirmat că nu se va acorda niciun ajutor după amortizarea completă a instalațiilor, în conformitate cu normele contabile obișnuite. Prin urmare, Comisia consideră că este îndeplinită condiția prevăzută la punctul 131 litera (d) din OAME.

(148)

În ceea ce privește condiția prevăzută la punctul 131 litera (a) din OAME, Suedia a explicat că rapoartele sale de monitorizare pentru 2018 și 2019 arată că nu a existat nicio supracompensare pentru biogaz, iar previziunile arată că aceasta nu ar trebui să aibă loc în viitor. Rezultatele rapoartelor de monitorizare întocmite de SEA și furnizate în tabelele 1, 2 și 3 indică faptul că există în continuare o diferență de preț între gazele naturale și biogaz în detrimentul biogazului, indiferent de scutirea fiscală acordată.

(149)

În ceea ce privește punctul 131 litera (b) din OAME, autoritățile suedeze au susținut că rata de rentabilitate a biogazului în 2019 a fost de aproximativ 10 %, fiind considerată o rată rezonabilă de rentabilitate pentru industrie. Suedia s-a angajat să monitorizeze anual rentabilitatea investiției și să ajusteze nivelul ajutorului, dacă este necesar.

(150)

Prin urmare, Comisia concluzionează că cerințele prevăzute la punctul 131 din OAME sunt respectate.

(151)

În conformitate cu secțiunea 3.2.5.2 din OAME, ajutoarele pot fi acordate simultan în cadrul mai multor scheme de ajutoare sau pot fi cumulate cu ajutoare ad-hoc, cu condiția ca valoarea totală a ajutoarelor de stat acordate pentru o activitate sau pentru un proiect să nu depășească limitele stabilite de plafoanele ajutoarelor prevăzute în OAME.

(152)

Comisia observă că nu este exclus ca un producător să poată primi ajutor pentru producție și ca producția sa să poată fi ulterior scutită de taxe pe energie și pe CO2 în Suedia, în măsura în care îndeplinește condițiile de eligibilitate detaliate în secțiunea 2.2.

(153)

Comisia observă că un astfel de sprijin este acordat în diferite etape ale lanțului de aprovizionare și are beneficiari direcți diferiți. Ajutoarele pentru producție intervin în prima etapă (producție), iar schemele suedeze de scutiri fiscale intervin în ultima etapă (consum). Scopul sprijinului pentru producție este de a încuraja investițiile în producția de biogaz prin furnizarea de venituri mai mari sau mai stabile producătorilor decât ar furniza piața în mod normal. Obiectivul unui sistem de consum este de a reduce prețul biogazului pentru consumatorii finali, astfel încât aceștia să aleagă să cumpere biogazul în detrimentul gazelor naturale.

(154)

Astfel cum a considerat Tribunalul (66), scutirile fiscale din Suedia nu au niciun impact asupra costului de producție. Acestea ar putea duce la o creștere a cererii care, la rândul său, ar putea duce la creșterea veniturilor producătorului. În același timp, astfel cum a considerat și Tribunalul (67), biogazul care a beneficiat de o subvenție pentru producție ar permite producătorului să vândă biogaz la un preț care poate concura cu cel al gazelor naturale.

(155)

Astfel cum se arată în secțiunea 2.5, autoritățile suedeze au explicat că este posibilă cumularea scutirilor fiscale și a măsurilor de acordare a unui ajutor pentru investiții sau de exploatare producătorilor de biogaz/biopropan. Acestea au explicat, de asemenea, că sumele ajutoarelor care ar fi putut fi acordate producătorilor de biogaz/biopropan din Suedia vor fi incluse în costurile raportate și, prin urmare, vor fi luate în considerare pentru monitorizarea compensațiilor de către SEA.

(156)

În ceea ce privește observațiile formulate de Landwärme cu privire la cumulul cu schemele suedeze de ajutor pentru producție (a se vedea considerentul 93) și având în vedere răspunsurile furnizate de Suedia (a se vedea considerentul 107), Comisia nu identifică niciun aspect relevant legat de cumularea schemelor de impozitare și a altor scheme suedeze de ajutor pentru producție. Comisia observă că, pe de o parte, ajutorul potențial pentru producție este luat în considerare în cadrul testului de supracompensare efectuat în contextul schemelor de impozitare (a se vedea considerentele 65 și 66) și că, pe de altă parte, Suedia se asigură că cerințele privind cumulul prevăzute de RGECA sunt respectate atunci când se acordă ajutor pentru producție în temeiul RGECA (a se vedea considerentul 107).

(157)

Pe această bază, Comisia concluzionează că schemele sunt conforme cu secțiunea 3.2.5.2 din OAME, în cazul cumulării cu ajutorul pentru producție respectiv la nivel național (68).

(158)

Astfel cum s-a explicat în decizia de inițiere a procedurii, Comisia a primit informații din partea Landwärme, potrivit cărora cantitatea de biogaz din Danemarca a crescut în mod continuu în Suedia în perioada 2015-2019.

(159)

În urma deciziei de inițiere a procedurii, observațiile primite din partea părților terțe, precum și din partea Suediei indică faptul că a existat o creștere în Suedia a importurilor de biogaz din Danemarca în anii anteriori notificării prelungirii schemelor și după adoptarea deciziilor din 2020.

(160)

Landwärme a furnizat date suplimentare cu privire la acest fapt (a se vedea considerentul 79). Landwärme a susținut că producătorii de biometan care au cumulat două subvenții au fost supracompensați și au utilizat această supracompensare pentru a obliga producătorii suedezi de biometan și producătorii din alte state membre să iasă de pe piața suedeză (a se vedea considerentul 80).

(161)

Asociația suedeză în domeniul gazelor, precum și Suedia consideră că, deși subvențiile din Danemarca ar fi putut avea un impact asupra importurilor pe piața suedeză, există și alți factori care ar fi putut avea un impact (se vedea considerentele 78 și 96).

(162)

Pe această bază, Comisia consideră că nu se poate exclude faptul că ajutorul acordat în Danemarca ar fi putut avea un impact asupra creșterii importurilor de biogaz din Danemarca în Suedia. Cu toate acestea, Comisia consideră, de asemenea, că elementele de probă furnizate nu permit să se deducă din această evoluție că există o legătură de cauzalitate cu supracompensarea. Este posibil ca această evoluție să fi fost pur și simplu efectul unui număr mai mare de instalații de producere a biogazului în Danemarca, care este obiectivul ajutorului pentru producție în Danemarca și, prin urmare, al creșterii aferente aprovizionării.

(163)

Comisia înțelege, de asemenea, că raționamentul Landwärme se bazează pe garanțiile de origine (care permit urmărirea originii). Comerțul transfrontalier cu biometan se bazează, ca regulă generală, pe certificate. Odată injectat biogazul în rețeaua de gaze, acesta nu se poate distinge de gazele naturale. Garanțiile de origine emise în sensul RED II au rolul unic de a demonstra unui client final că o pondere sau o cantitate de energie dată a fost produsă din surse regenerabile. Garanțiile de origine sunt comercializabile. Garanțiile de origine au o valoare de piață care ar trebui luată în considerare pentru schemele de sprijin relevante (69).

(164)

Prin urmare, întrebarea relevantă nu este dacă garanțiile de origine sunt comercializate, ci dacă acestea (precum și alte surse de venituri) sunt incluse în testul (testele) de supracompensare.

(165)

Comisia constată că atât Suedia, cât și Danemarca efectuează teste de supracompensare. Comisia își va începe evaluarea cu testul danez de supracompensare.

(166)

Astfel cum au confirmat autoritățile daneze (a se vedea considerentul 82), pentru schema de ajutor SA.35485 (70), Danemarca efectuează o evaluare anuală a supracompensării. Calculul se bazează pe situațiile financiare anuale ale beneficiarilor și ia în considerare toate costurile și veniturile, inclusiv, printre altele, veniturile legate de vânzările de gaze și garanțiile de origine, precum și ajutorul danez. Danemarca efectuează evaluarea pe o perioadă de trei ani consecutivi. În cazul în care perioada de trei ani anterioară arată că beneficiarii schemei daneze de sprijin pentru biometan au fost supracompensați, nivelul ajutorului este revizuit și adaptat de autoritățile naționale. Acest lucru s-a întâmplat în urma evaluării din 2023, astfel cum a explicat Danemarca. Autoritățile daneze au adăugat că această metodă ia în considerare efectele schemelor suedeze, deoarece o creștere a cererii de biogaz se va reflecta într-o creștere a veniturilor raportată în situațiile financiare anuale.

(167)

Comisia consideră că testul efectuat de Danemarca este bine conceput pentru a se asigura absența supracompensării în cadrul schemei daneze (și pentru a se lua măsurile corective adecvate în caz de supracompensare). În perioada 2020-2022, Comisia a efectuat ea însăși un exercițiu de monitorizare a schemei de ajutor SA.35485 și a analizat cu atenție testul de supracompensare efectuat de Danemarca. Prin urmare, Comisia poate confirma argumentele Danemarcei.

(168)

Comisia ia act de faptul că testul danez de supracompensare ia în considerare toate veniturile, inclusiv veniturile potențiale din vânzarea garanțiilor de origine, precum și orice posibil impact al ajutorului acordat în alte state membre asupra veniturilor producătorilor danezi. Comisia subliniase deja în decizia de inițiere a procedurii că, în ceea ce privește calculul danez, acesta ia în considerare toate veniturile, în special veniturile legate de vânzările de gaze și GO (a se vedea considerentul 95 din decizia de inițiere a procedurii), contrar afirmației Landwärme. Ca răspuns la decizia de inițiere a procedurii, nici Landwärme, nici alte părți interesate nu au furnizat elemente de probă care să ateste că acest aspect ar fi eronat în fapt.

(169)

În ceea ce privește schemele de impozitare suedeze în cauză, Asociația suedeză în domeniul gazelor și Suedia au explicat că rapoartele de monitorizare reflectă costurile de producție a biogazului în Suedia, inclusiv orice ajutor acordat producătorilor. În ceea ce privește biogazul importat, calculele se bazează pe prețurile de import, care reflectă cuantumurile ajutoarelor acordate unui producător dintr-un alt stat membru, precum și prețul garanțiilor de origine. Suedia a explicat că nu poate lua în considerare costurile de producție pentru biogazul importat: nici Suedia, nici importatorii nu ar putea avea cunoștință despre costurile de producție sau ajutoarele acordate producătorilor din alte țări (a se vedea considerentele 83 și 98).

(170)

Comisia constată că testul suedez se bazează pe prețul cu care se confruntă furnizorul de combustibil, deoarece acolo se percepe taxa. Testul suedez este conceput astfel încât prețul mediu al biogazului să rămână în continuare mai ridicat decât prețul mediu al gazelor naturale pe piața suedeză, chiar și cu scutirea fiscală. Atunci când biogazul este importat, prețul său pe piața suedeză corespunde prețului de import [de exemplu, prețul plătit producătorului danez (și inclus în testul danez) și costurilor suportate de importator (de exemplu, costurile de transport)].

(171)

Landwärme consideră că metoda de calcul utilizată de Comisie în contextul evaluării compatibilității schemelor de ajutoare pentru biometan, inclusiv a schemelor suedeze, permite supracompensarea prin faptul că nu ia în considerare veniturile generate prin vânzarea de garanții de origine și ajutorul acordat în alte state membre (a se vedea considerentul 85).

(172)

EREF, Eurogas și GreenGasAdvisors au exprimat, de asemenea, preocupări generale cu privire la riscul de supracompensare din cauza eventualei cumulări a ajutoarelor acordate de mai multe scheme în cazul comerțului transfrontalier (a se vedea considerentele 88 și 89).

(173)

Comisia consideră că, în cazul de față, riscul de supracompensare este abordat în mod corespunzător prin combinarea testelor de supracompensare suedeze și daneze. Mecanismele daneze și suedeze se completează reciproc și permit să se asigure că, atunci când se evaluează compatibilitatea măsurii suedeze, nu este integrată nicio supracompensare.

(174)

În special, testul danez abordează deja în mod corespunzător supracompensarea producătorilor danezi de biometan, prin includerea veniturilor GO și a oricăror venituri rezultate din comerțul transfrontalier. În ceea ce privește Suedia, testul ia în considerare în mod satisfăcător comerțul transfrontalier și potențialul ajutor pentru producție primit în alte state membre, întrucât testul nu se bazează exclusiv pe producția internă, ci include și biogazul importat. În plus, ajutorul acordat în alte țări este luat în considerare, deoarece va afecta prețul biogazului importat în Suedia (care se ia în considerare în testul suedez).

(175)

În ceea ce privește calculul furnizat de Landwärme cu scopul de a demonstra supracompensarea producătorilor danezi (a se vedea considerentul 86), potrivit Comisiei, calculul este susținut de ipoteze și se bazează pe o neînțelegere a testului de supracompensare pe care îl efectuează Danemarca. Landwärme a presupus că ajutorul pentru producție danez reprezintă diferența dintre costul de producție al biogazului și prețul gazelor naturale, la care se adaugă reducerea fiscală suedeză (presupunând că întreaga reducere a fost transferată producătorilor danezi), precum și prețul GO. Dimpotrivă, testul efectuat de Danemarca se bazează pe date financiare reale de la producătorii danezi cuprinzând toate veniturile și costurile, astfel cum s-a descris deja în considerentul 95 din decizia de inițiere a procedurii. Aceasta înseamnă că eventualele venituri suplimentare pentru producătorii danezi datorate facilității fiscale suedeze (71), precum și generate din vânzarea garanțiilor de origine sunt incluse în testul de supracompensare și, prin urmare, sunt deduse din ajutorul danez pentru producție. Prin urmare, Comisia nu poate concluziona că a primit dovezi ale supracompensării care rezultă din schemele suedeze în favoarea producătorilor în cazurile în care ajutorul pentru producție este acordat de un alt stat membru (a se vedea considerentul 231 din decizia de inițiere a procedurii). Mai precis, calculul prezentat de Landwärme nu invalidează constatările de mai sus potrivit cărora supracompensarea în Danemarca este abordată în mod adecvat.

(176)

În observațiile lor, unele părți terțe, inclusiv Landwärme, au propus ca Suedia să excludă biometanul importat care a fost subvenționat în țara sa de origine din scheme (a se vedea considerentul 87). Ca răspuns la această sugestie, Suedia a afirmat că normele privind ajutoarele de stat nu interzic cumularea ajutoarelor și că această sugestie nu analizează dacă respectiva cumulare a ajutoarelor conduce efectiv la supracompensare (a se vedea considerentul 101). În plus, Suedia a remarcat că nu există o preferință armonizată la nivelul UE cu privire la modul de sprijinire a biogazului: constatând că ajutorul pentru producție dintr-un stat membru face imposibilă scutirea fiscală în alt stat membru, Comisia ar alege un mijloc preferat de sprijin pentru toate statele membre, și anume ajutorul pentru producție (a se vedea considerentul 105). În conformitate cu punctul 56 din OACME, Comisia ia act de faptul că este posibilă cumularea ajutoarelor în legătură cu aceleași costuri eligibile, cu condiția ca cuantumul total al ajutoarelor acordate pentru un proiect sau pentru o activitate să nu conducă la supracompensare. Comisia face trimitere, de asemenea, la punctul 93 din OACME, care prevede că, având în vedere amploarea și caracterul urgent al provocării pe care o reprezintă decarbonizarea, pot fi utilizate mai multe instrumente diferite, inclusiv granturile directe. În cazul de față, Comisia înțelege că această sugestie a Landwärme este propusă ca o modalitate de a aborda supracompensarea. Prin urmare, Comisia ar trebui să evalueze acest aspect ca fiind relevant numai în cazul în care ar găsi dovezi ale supracompensării. Același lucru este valabil și pentru a stabili dacă ar putea fi aplicate sau nu niveluri diferite de impozitare (a se vedea considerentele 91, 92 și 103-106).

(177)

Pe baza celor de mai sus, Comisia concluzionează că schemele sunt conforme cu secțiunea 3.2.5.2 din OAME.

(178)

Având în vedere concluziile de la considerentele 157 și 177, Comisia concluzionează că schemele sunt proporționale.

(179)

Efectele negative ale măsurii asupra concurenței și a schimburilor comerciale trebuie să fie suficient de limitate, astfel încât bilanțul general al măsurii să fie pozitiv. Curtea de Justiție a precizat că, pentru a evalua dacă o măsură modifică în mod nefavorabil condițiile schimburilor comerciale într-o măsură care contravine interesului comun, Comisia trebuie să realizeze o evaluare comparativă a efectelor pozitive ale ajutorului avut în vedere pentru dezvoltarea activităților pe care acesta urmărește să le susțină și a efectelor negative pe care acest ajutor le poate avea asupra pieței interne (72).

(180)

În ceea ce privește partea pozitivă a bilanțului, Comisia observă că măsura sprijină consumul de biogaz și de biopropan durabil și, prin urmare, facilitează dezvoltarea producției de biogaz și de biopropan durabil. În plus, ajutorul ar trebui să aibă efecte pozitive indirecte în ceea ce privește avantajele pentru mediu.

(181)

În acest sens, Comisia observă că promovarea dezvoltării energiei din surse regenerabile este unul dintre obiectivele politicii Uniunii în domeniul energiei în temeiul articolului 194 din TFUE. În plus, punctul 30 din OAME recunoaște că un nivel sporit de protecție a mediului poate fi atins prin trecerea la o economie cu emisii scăzute de dioxid de carbon, cu o pondere semnificativă de energie variabilă din surse regenerabile.

(182)

Potrivit explicațiilor din considerentul 30, costul producerii biogazului este prea ridicat pentru ca acești combustibili să poată concura cu echivalentul lor în combustibili fosili fără ajutor.

(183)

În ceea ce privește partea negativă a bilanțului, Comisia observă că schemele oferă un avantaj indirect producătorilor de biogaz și de biopropan durabil, cu excluderea altor producători de combustibili.

(184)

Punctul 116 din OAME stabilește prezumția că ajutoarele pentru energia din surse regenerabile au efecte limitate de denaturare a concurenței, cu condiția ca toate celelalte condiții de compatibilitate să fie întrunite.

(185)

Pe această bază, Comisia concluzionează cu privire la absența unor efecte negative nejustificate asupra concurenței și a schimburilor comerciale dintre statele membre.

(186)

În temeiul secțiunii 3.2.7 din OAME, statele membre au obligația de a publica anumite informații referitoare la beneficiarii ajutorului. Suedia va continua să respecte aceste dispoziții și să publice informațiile relevante pe un site internet (a se vedea considerentul 68).

(187)

Astfel cum se prevede în considerentul 69, autoritățile suedeze vor continua să se asigure că nu se va acorda niciun ajutor întreprinderilor aflate în dificultate sau celor care fac obiectul unui ordin de recuperare neexecutat în urma unei decizii anterioare a Comisiei prin care o măsură de ajutor este declarată ilegală și incompatibilă cu piața internă, în conformitate cu punctele 16 și 17 din OAME.

(188)

Comisia concluzionează că ajutorul facilitează dezvoltarea unei activități economice și nu modifică în mod nefavorabil condițiile schimburilor comerciale într-o măsură care contravine interesului comun. Prin urmare, Comisia consideră că ajutorul este compatibil cu piața internă în temeiul articolului 107 alineatul (3) litera (c) din TFUE și al dispozițiilor relevante din OAME.

(189)

În urma adoptării OACME, Comisia a evaluat compatibilitatea schemelor pe baza OACME pentru perioada începând cu 27 ianuarie 2022. Activitățile care beneficiază de sprijin se încadrează în categoria ajutoarelor pentru reducerea și eliminarea emisiilor de gaze cu efect de seră, inclusiv prin sprijinirea energiei din surse regenerabile și a eficienței energetice [a se vedea punctul 16 litera (a) din OACME].

(190)

Comisia a evaluat schemele în temeiul dispozițiilor generale privind compatibilitatea din secțiunea 3 din OACME, precum și criteriile de compatibilitate specifice pentru ajutoarele pentru reducerea și eliminarea emisiilor de gaze cu efect de seră, inclusiv prin sprijinirea energiei din surse regenerabile și a eficienței energetice din secțiunea 4.1 din OACME.

(191)

În conformitate cu punctele 23-25 din OACME, statele membre trebuie să identifice activitățile economice care vor fi facilitate ca urmare a ajutorului și să descrie dacă și cum va contribui ajutorul la îndeplinirea politicilor și obiectivelor Uniunii.

(192)

Comisia constată că schemele sprijină, prin scutiri fiscale, consumul de biogaz și de biopropan utilizat drept carburant sau combustibil pentru încălzire și, prin urmare, în mod indirect, și producția de biogaz și de biopropan, contribuind astfel la dezvoltarea acestei activități economice (a se vedea considerentul 35). Astfel cum se explică în considerentul 28, Suedia consideră că, prin promovarea utilizării combustibililor durabili din surse regenerabile, schemele contribuie la îndeplinirea obiectivelor UE și naționale menționate.

(193)

În conformitate cu punctul 80 din OACME, Suedia a confirmat că acei combustibili care beneficiază de sprijin vor respecta criteriile de durabilitate și de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră prevăzute în RED II și în actele sale de punere în aplicare sau delegate (a se vedea considerentul 25).

(194)

Prin urmare, Comisia consideră că schemele respectă cerințele prevăzute în secțiunea 3.1 și la punctul 80 din OACME.

(195)

Se poate considera că ajutorul de stat facilitează o activitate economică numai dacă are un efect stimulativ. Un efect stimulativ apare atunci când ajutorul stimulează beneficiarul să își schimbe comportamentul în direcția dezvoltării unei activități economice vizate de ajutor și dacă această schimbare de comportament nu ar avea loc altfel în absența ajutorului (73).

(196)

Pentru a demonstra prezența unui efect stimulativ, punctul 28 din OACME prevede identificarea scenariului factual și a scenariului contrafactual probabil în absența ajutorului. În continuare, punctul 28 din OACME prevede ca efectul stimulativ să fie demonstrat printr-o cuantificare menționată în secțiunea 3.2.1.3 din OACME. Secțiunea 3.2.1.3 din OACME face referire la costul suplimentar net („deficitul de finanțare”) necesar pentru îndeplinirea obiectivului măsurii de ajutor, în comparație cu scenariul contrafactual în absența ajutorului. Punctul 54 din OACME explică faptul că, în anumite circumstanțe, poate fi dificil să se identifice pe deplin beneficiile și costurile implicate pentru beneficiar și, prin urmare, să se cuantifice valoarea actualizată netă în scenariul factual și în cel contrafactual. În aceste cazuri se pot aplica abordări alternative, detaliate în capitolul 4 pentru tipuri specifice de ajutoare. În acest sens, punctul 110 din OACME prevede că, în cazul în care reducerea taxelor fiscale sau parafiscale scade costurile de exploatare recurente, cuantumul ajutorului nu trebuie să depășească diferența dintre costurile proiectului sau activității ecologice și cele ale scenariului contrafactual mai puțin ecologic.

(197)

În cadrul schemelor, Comisia observă că scenariul factual este consumul de biogaz sau de biopropan durabil, iar scenariul contrafactual este consumul de combustibil fosil echivalent.

(198)

În acest context, Comisia consideră că, în conformitate cu punctul 110 din OACME, cuantificarea aplicabilă relevantă pentru scheme constă în diferența dintre costurile activității ecologice și cele ale scenariului contrafactual mai puțin ecologic, și anume costurile biogazului (sau ale biopropanului) și costurile combustibilului fosil echivalent.

(199)

Astfel cum s-a demonstrat în tabelele 1, 2 și 3, costurile biogazului durabil utilizat drept carburant sau în scopuri de încălzire sunt mai mari decât costurile gazelor naturale. Ajutorul contribuie la reducerea acestor costuri suplimentare. Prin urmare, Comisia consideră că scutirile fiscale vor încuraja utilizarea biogazului [și a biopropanului (74)] durabil și, în consecință, vor stimula, de asemenea, indirect producția acestor tipuri de combustibili din surse regenerabile.

(200)

Pe această bază, Comisia consideră că sunt îndeplinite cerințele prevăzute la punctele 26-28 din OACME.

(201)

Punctul 29 din OACME prevede că ajutoarele nu prezintă, în mod normal, un efect stimulativ în cazurile în care activitățile legate de proiectul respectiv au demarat înainte ca cererea de ajutor să fie depusă. Cu toate acestea, punctul 31 din OACME explică faptul că, în anumite cazuri excepționale, ajutorul poate avea un efect stimulativ chiar și în cazul proiectelor care au început înainte de depunerea cererii de ajutor. În special, se consideră că ajutorul are un efect stimulativ dacă ajutorul se acordă automat, în conformitate cu criterii obiective și nediscriminatorii și fără exercitarea în continuare a puterii discreționare de către statul membru, și dacă măsura a fost adoptată și a intrat în vigoare înainte de demararea lucrărilor la proiect sau a activității care beneficiază de ajutor, cu excepția versiunilor ulterioare ale schemelor fiscale, în cazul cărora activitatea era deja acoperită de schemele anterioare sub formă de avantaje fiscale.

(202)

Astfel cum se menționează în considerentul 40, ajutorul se acordă automat pe baza unor criterii obiective și nediscriminatorii și fără exercitarea altei puteri discreționare de către statul membru. În plus, schemele sunt versiunile ulterioare ale schemelor fiscale existente, astfel încât activitatea a fost deja acoperită de schemele anterioare. Prin urmare, cerințele prevăzute la punctul 31 din OACME sunt îndeplinite.

(203)

Astfel, Comisia concluzionează că ajutorul acordat în cadrul schemelor are un efect stimulativ.

(204)

Ajutorul de stat nu poate fi declarat compatibil cu piața internă dacă activitatea care beneficiază de sprijin, măsura de ajutor sau condițiile asociate acesteia presupun o încălcare a dreptului relevant al Uniunii (75).

(205)

În cazul de față, Comisia a evaluat, în special, dacă schemele contravin legislației relevante a Uniunii în sectorul energetic. Comisia constată că ajutoarele din cadrul schemelor de sprijinire a produselor relevante vor fi acordate în conformitate cu criteriile de durabilitate și de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră prevăzute în RED II (a se vedea considerentul 25).

(206)

Întrucât măsura se referă la reduceri și scutiri de accize pentru produsele energetice, Comisia trebuie, de asemenea, să evalueze conformitatea acesteia cu Directiva privind impozitarea energiei.

(207)

Articolul 16 alineatul (1) din Directiva privind impozitarea energiei permite statelor membre să aplice biocarburanților o scutire sau o rată redusă a impozitării. Articolul 16 alineatul (2) limitează scutirea sau reducerea impozitării la partea de produs care provine efectiv din biomasă, situație valabilă în cadrul schemei (a se vedea considerentul 27).

(208)

În plus, măsura respectă, de asemenea, articolul 16 alineatul (3) din Directiva privind impozitarea energiei, care prevede că scutirea sau reducerea impozitării aplicate de statele membre se modifică pentru a ține cont de evoluția prețurilor materiilor prime, pentru a evita supracompensarea costurilor adiționale legate de fabricarea produselor. Comisia constată că Suedia monitorizează anual prețurile produselor relevante și, dacă este necesar, ajustează nivelurile ajutoarelor pentru a evita riscul de supracompensare în viitor (a se vedea considerentul 43).

(209)

În ceea ce privește observația părților terțe cu privire la metodologia contabilă aplicată obiectivelor privind SRE (a se vedea considerentul 90), Comisia consideră că astfel de chestiuni metodologice nici nu afectează obiectul măsurii de ajutor, și anume promovarea biogazului sau a biopropanului ca atare, nici nu se referă la modalitățile unei măsuri de ajutor atât de indisolubil legate de obiectul ajutorului încât este imposibil să fie evaluate separat. Prin urmare, Comisia nu evaluează acest aspect în contextul prezentei decizii privind ajutorul de stat.

(210)

Având în vedere cele de mai sus, Comisia nu are niciun indiciu că nici schemele, nici condițiile asociate acestora nu presupun o încălcare nedisociabilă a dreptului relevant al Uniunii. Prin urmare, Comisia concluzionează că cerințele prevăzute la punctul 33 din OACME sunt îndeplinite.

(211)

Comisia concluzionează că schemele îndeplinesc prima condiție (cea pozitivă) a evaluării compatibilității, și anume faptul că ajutorul facilitează dezvoltarea unei activități economice în conformitate cu cerințele prevăzute în secțiunea 3.1 din OACME.

(212)

Punctul 89 din OACME prevede că statul membru trebuie să identifice măsurile de politică deja în vigoare pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră. Pentru a demonstra necesitatea ajutorului, punctele 38 și 90 din OACME explică faptul că statul membru trebuie să demonstreze că proiectul nu ar fi realizat în absența ajutorului, ținând seama de situația contrafactuală, precum și de costurile și veniturile relevante, inclusiv cele legate de măsurile identificate la punctul 89 din OACME. Pentru a se asigura că ajutorul este în continuare necesar pentru fiecare categorie eligibilă de beneficiari, statele membre trebuie să își actualizeze analiza costurilor și veniturilor relevante cel puțin la fiecare trei ani în cazul schemelor care durează mai mult decât atât, astfel cum se prevede la punctul 92 din OACME.

(213)

Suedia a confirmat că biogazul și biopropanul care beneficiază de sprijin în cadrul schemelor nu fac obiectul unui sistem de cote, al unor obligații de încorporare sau al altor sisteme cu efect similar (a se vedea considerentul 16).

(214)

Fără intervenția statului, biogazul și biopropanul ar fi supuse acelorași rate de impozitare ca și echivalenții lor fosili, gazele naturale și, respectiv, GPL. Astfel cum se arată în tabelele 1-3, fără intervenția statului, biogazul și biopropanul utilizat drept carburant sau combustibil pentru încălzire ar fi mai scumpe decât echivalentul lor fosil. Prin urmare, Comisia consideră că acestea nu ar fi vândute în măsura necesară pentru a contribui la obiectivele de mediu care constituie obiectivul schemelor.

(215)

Pe durata prelungirii schemelor, Suedia a confirmat că își va actualiza anual analiza costurilor și va trimite Comisiei un raport anual de monitorizare, cuprinzând calcule actualizate ale costurilor. În conformitate cu angajamentele sale anterioare, Suedia a confirmat că, în cazul supracompensării, nivelurile ajutorului ar fi adaptate pentru a se evita orice supracompensare în viitor (a se vedea considerentul 43).

(216)

Pe această bază, Comisia concluzionează că ajutorul este necesar.

(217)

În conformitate cu punctul 93 din OACME, Comisia consideră că ajutorul are un caracter adecvat pentru atingerea obiectivelor de decarbonizare, cu condiția ca toate celelalte condiții de compatibilitate să fie îndeplinite. În continuare, prevede că, având în vedere amploarea și caracterul urgent al provocării pe care o reprezintă decarbonizarea, pot fi utilizate mai multe instrumente diferite.

(218)

Comisia ia act de faptul că scutirile fiscale încurajează consumul de biogaz și de biopropan durabil și, prin urmare, stimulează producția acestora.

(219)

Comisia consideră că ajutorul sub forma unei reduceri de taxe este, în principiu, un instrument adecvat pentru stimularea consumului de energie din surse regenerabile, cu condiția ca toate celelalte condiții de compatibilitate să fie întrunite.

(220)

Punctul 95 din OACME explică faptul că este posibil ca măsurile de decarbonizare care vizează unele activități specifice care concurează cu alte activități nesubvenționate să conducă la denaturări mai mari ale concurenței, în comparație cu măsurile deschise tuturor activităților concurente. Ca atare, statele membre ar trebui să motiveze măsurile care nu includ toate tehnologiile și proiectele aflate în concurență. În plus, statele membre trebuie să reexamineze în mod periodic normele privind eligibilitatea și orice norme conexe pentru a se asigura că motivarea furnizată pentru a justifica o eligibilitate mai limitată continuă să se aplice pe durata de viață a fiecărei scheme, astfel cum se prevede la punctul 97 din OACME.

(221)

Comisia ia act de faptul că schemele sunt deschise biogazului și biopropanului nealimentar utilizat drept carburant sau combustibil pentru încălzire care respectă criteriile de durabilitate și de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră prevăzute în RED II (a se vedea considerentul 25).

(222)

Comisia constată, de asemenea, că schemele includ toate tehnologiile care se află în prezent în concurență (a se vedea considerentul 23).

(223)

Astfel cum s-a menționat în considerentul 24, autoritățile suedeze au confirmat că vor urmări periodic evoluția pieței și, dacă este necesar, vor revizui normele de eligibilitate și orice norme conexe pentru a se asigura că orice limitări ale eligibilității pot fi justificate și atunci când sunt dezvoltate noi tehnologii sau abordări sau când se asigură disponibilitatea unui volum mai mare de date.

(224)

Prin urmare, Comisia consideră că sunt respectate cerințele prevăzute în secțiunea 4.1.3.3 din OACME privind eligibilitatea.

(225)

În conformitate cu punctul 47 din OACME, ajutoarele de stat sunt considerate a fi proporționale în cazul în care cuantumul lor pentru fiecare beneficiar în parte se limitează la minimul necesar pentru realizarea proiectului sau a activității care beneficiază de ajutor. Punctul 103 din OACME prevede că, în general, acordarea ajutoarelor pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră ar trebui să aibă loc prin intermediul unei proceduri de ofertare concurențiale. Cu toate acestea, punctul 109 din OACME explică faptul că, în ceea ce privește schemele de sprijin care vizează decarbonizarea sub formă de reduceri ale taxelor fiscale sau parafiscale, aplicarea unei proceduri de ofertare concurențiale nu este obligatorie. Însă un astfel de ajutor trebuie acordat, în principiu, în același mod tuturor întreprinderilor eligibile care își desfășoară activitatea în același sector de activitate economică și care se află într-o situație de fapt identică sau similară în ceea ce privește scopurile sau obiectivele măsurii de ajutor. Statul membru care transmite notificarea trebuie să instituie un mecanism de monitorizare anuală prin care să verifice dacă ajutorul este în continuare necesar. Punctul 109 din OACME precizează că reducerile taxelor sau impozitelor, care reflectă costurile esențiale ale furnizării de energie sau de servicii conexe, sunt excluse din domeniul de aplicare al secțiunii 4.1 din OACME.

(226)

În conformitate cu punctul 110 din OACME, în cazul în care reducerea taxelor fiscale sau parafiscale scade costurile de exploatare recurente, cuantumul ajutorului nu trebuie să depășească diferența dintre costurile proiectului sau activității ecologice și cele ale scenariului contrafactual mai puțin ecologic. În cazul în care proiectul sau activitatea mai ecologică poate avea ca rezultat economii de costuri potențiale sau venituri suplimentare, acestea trebuie luate în considerare atunci când se stabilește proporționalitatea ajutorului.

(227)

Suedia a confirmat că ajutorul, conceput ca o reducere de taxe generală, este deschis oricărei întreprinderi care îndeplinește criteriile de eligibilitate (a se vedea considerentul 40).

(228)

Comisia constată că schemele nu acoperă reduceri ale taxelor care reflectă costurile esențiale de furnizare a energiei sau a serviciilor conexe, ci ale taxelor care se adaugă costurilor de producție sau de achiziționare a biogazului/biopropanului.

(229)

Suedia a explicat că scutirile fiscale se acordă pentru a compensa diferența dintre costurile mai ridicate ale biogazului și biopropanului durabil nealimentar și costurile gazelor naturale și, respectiv, ale GPL (a se vedea considerentul 42). Schema face obiectul unei monitorizări periodice de către autoritățile suedeze. Suedia s-a angajat să prezinte Comisiei rapoarte anuale de monitorizare și să adapteze nivelurile ajutoarelor, dacă este necesar, pentru a evita orice supracompensare în viitor (a se vedea considerentul 43). Rapoartele de monitorizare se bazează pe informații detaliate colectate de SEA de la contribuabili, atât în ceea ce privește biogazul produs pe plan intern, cât și biogazul importat (a se vedea considerentul 44).

(230)

Astfel cum se arată în considerentele 47 și 54, autoritățile suedeze au explicat că reducerile de taxe nu depășesc diferența dintre costul biogazului și al biopropanului durabil și costul gazelor naturale.

(231)

Comisia ia act de faptul că toate costurile principale sunt luate în considerare în calcul. În plus, veniturile din vânzările de subproduse sunt incluse în calcul. Cu toate acestea, Suedia a indicat că niciun sistem de garanții de origine pentru biogaz nu este instituit în Suedia (a se vedea tabelele 1, 2 și 3).

(232)

În cele din urmă, punctul 111 din OACME prevede că, atunci când concep schemele de ajutoare, statele membre trebuie să țină seama de informațiile privind sprijinul primit deja din documentația sistemului de echilibrare a masei prevăzut la articolul 30 din RED II.

(233)

Suedia a confirmat că respectă cerințele prevăzute la articolul 30 din RED II și că lucrează în prezent la introducerea în Suedia a bazei de date a Uniunii menționate în RED II și dezvoltată în continuare în RED III (a se vedea considerentul 67). Comisia ia act de faptul că acest sistem nu era disponibil nici atunci când Suedia a conceput și notificat schemele, nici atunci când Comisia a efectuat prezenta evaluare și, prin urmare, nu a fost posibilă luarea în considerare a informațiilor din documentația sistemului de echilibrare a masei. Cu toate acestea, Suedia a explicat că, atunci când baza de date a Uniunii este pe deplin operațională și informațiile pe care le conține sunt cuprinzătoare, acest fapt nu va necesita nicio modificare a modului de concepere a schemelor, întrucât sprijinul acordat producătorilor de biogaz și de biopropan din străinătate este deja luat în considerare în monitorizarea prin intermediul prețurilor de import și, prin urmare, avut în vedere în contextul evaluării supracompensării. Prin urmare, Comisia consideră că cerințele prevăzute la punctul 111 din OACME nu au niciun impact asupra evaluării schemelor.

(234)

Prin urmare, Comisia concluzionează că cerințele prevăzute în secțiunea 4.1.3.5 din OACME sunt respectate.

(235)

În conformitate cu punctul 56 din OACME, ajutoarele pot fi acordate simultan în cadrul mai multor scheme de ajutoare sau pot fi cumulate cu ajutoare ad-hoc sau de minimis în legătură cu aceleași costuri eligibile, cu condiția ca cuantumul total al ajutoarelor acordate pentru un proiect sau pentru o activitate să nu conducă la supracompensare sau să nu depășească cuantumul maxim al ajutorului permis în temeiul prezentelor orientări. În cazul în care statul membru permite cumularea ajutorului acordat în cadrul unei măsuri cu ajutorul acordat în cadrul altor măsuri, atunci acesta trebuie să specifice, pentru fiecare măsură, metoda utilizată pentru a asigura respectarea condițiilor prevăzute la prezentul punct.

(236)

Întrucât punctul privind cumulul și evaluarea în ceea ce privește eventuala supracompensare sunt comune ambelor orientări, Comisia face trimitere aici la evaluarea sa din secțiunea 5.3.2.2.3.3.2.

(237)

În mod similar concluziei sale din considerentul 177, Comisia concluzionează că schemele sunt conforme cu secțiunea 3.2.1.3.1 din OACME.

(238)

Având în vedere concluziile de la considerentele 234 și 237, Comisia concluzionează că schemele sunt proporționale.

(239)

Comisia ia act de faptul că Suedia va asigura respectarea cerințelor de transparență prevăzute la punctele 58-61 din OACME. Datele relevante ale măsurii notificate vor fi publicate pe site-ul web suedez dedicat transparenței ajutoarelor de stat (a se vedea considerentul 68).

(240)

Potrivit explicațiilor furnizate la punctul 70 din OACME, Comisia va aproba măsuri în temeiul prezentelor orientări pentru o perioadă maximă de 10 ani. Astfel cum se menționează în considerentul 58, schemele vor funcționa în temeiul OACME pentru o perioadă de nouă ani, și anume din 2022 până în 2030.

(241)

Potrivit explicațiilor furnizate la punctul 116 din OACME, ajutorul nu trebuie să se limiteze la transferarea emisiilor dintr-un sector în altul, ci trebuie să asigure reduceri globale ale emisiilor de gaze cu efect de seră. În plus, punctele 127-129 din OACME impun statelor membre să explice modul în care intenționează să evite riscul ca ajutoarele să stimuleze sau să prelungească în cele din urmă consumul de combustibili fosili și de energie.

(242)

Comisia constată că obiectivul general al schemelor este de a înlocui combustibilii fosili cu combustibili din biomasă durabili. Utilizarea biogazului și a biopropanului durabil în locul gazelor naturale sau al LGP va conduce la reduceri globale ale emisiilor de gaze cu efect de seră.

(243)

Punctul 121 din OACME explică faptul că ajutoarele care acoperă costurile legate mai mult de exploatare decât de investiții ar trebui utilizate numai în cazul în care statul membru demonstrează că acestea conduc la decizii mai ecologice în ceea ce privește exploatarea. Punctul 122 din OACME prevede că, în cazul în care ajutorul este necesar în primul rând pentru a acoperi costuri pe termen scurt care pot fi variabile, statele membre ar trebui să confirme că se vor monitoriza costurile de producție pe care se bazează cuantumul ajutorului și că acest cuantum va fi actualizat cel puțin o dată pe an. Ajutorul trebuie să fie conceput astfel încât să prevină orice denaturare nejustificată a funcționării eficiente a piețelor și să mențină stimulente eficiente pentru funcționare și semnale de preț, astfel cum se prevede la punctul 123 din OACME.

(244)

În speță, ajutorul vizează reducerea nivelului taxei aplicabile biogazului și biopropanului durabil, astfel încât acestea să devină o alternativă competitivă la echivalentul lor în combustibili fosili pentru consumatorul final (a se vedea considerentul 42). Prin urmare, scopul ajutorului este de a declanșa o decizie mai ecologică din partea consumatorilor. Autoritățile suedeze au confirmat că respectivele costuri pe care se bazează valoarea ajutorului vor fi monitorizate anual, iar nivelul ajutorului va fi actualizat, dacă este necesar (a se vedea considerentul 43).

(245)

Punctul 130 din OACME explică faptul că, în principiu, Comisia va considera că este puțin probabil ca ajutoarele de stat acordate pentru biocombustibili, biolichide, biogaz și combustibili din biomasă care depășesc plafoanele ce stabilesc că aceștia sunt eligibili pentru calcularea consumului final brut de energie din surse regenerabile în statul membru în cauză, în conformitate cu articolul 26 din RED II, să producă efecte pozitive mai mari decât efectele negative ale măsurii.

(246)

Astfel cum se detaliază în considerentul 20, în cadrul schemelor nu se acordă niciun sprijin pentru combustibilii din biomasă bazați pe culturi alimentare și furajere.

(247)

Punctul 132 din OACME prevede că, în cazul schemelor care aduc beneficii unui număr extrem de mic de beneficiari sau unui beneficiar istoric, statele membre ar trebui să demonstreze modul în care măsura propusă nu va conduce la denaturări ale concurenței, de exemplu prin creșterea puterii de piață.

(248)

Comisia constată că, întrucât ajutorul este acordat sub forma unei scutiri fiscale generale pentru biogazul și biopropanul durabil, este puțin probabil ca acesta să aducă beneficii unui număr extrem de mic de beneficiari. Comisia constată că, în 2018, 16 societăți care au beneficiat de schema privind carburanții au prezentat date pentru rapoartele de monitorizare a biogazului utilizat drept carburant (a se vedea considerentul 47).

(249)

Prin urmare, Comisia concluzionează că cerințele relevante prevăzute în secțiunea 4.1.4 din OACME sunt respectate.

(250)

În conformitate cu punctul 134 din OACME, cu condiția îndeplinirii tuturor celorlalte condiții de compatibilitate, Comisia va considera, de regulă, că echilibrul măsurilor de decarbonizare este pozitiv (cu alte cuvinte, denaturările pieței interne sunt depășite de efectele pozitive), având în vedere contribuția lor la îndeplinirea obiectivelor Uniunii în materie de energie și climă, atât timp cât nu există indicii evidente de nerespectare a principiului de „a nu provoca prejudicii semnificative”.

(251)

Comisia ia act de faptul că schemele vor contribui la îndeplinirea obiectivelor Suediei și ale UE în materie de energie și climă, iar combustibilii din biomasă care beneficiază de sprijin vor respecta criteriile de durabilitate și de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră stabilite în RED II. Comisia nu identifică niciun indiciu evident de nerespectare a principiului de „a nu provoca prejudicii semnificative”.

(252)

Pe baza celor de mai sus, Comisia concluzionează că efectele pozitive ale schemelor depășesc efectele negative asupra pieței interne.

(253)

Astfel cum se prevede în considerentul 69, Suedia a confirmat că, pentru a fi eligibili pentru ajutor, beneficiarii direcți nu pot face obiectul unui ordin de recuperare neexecutat în urma unei decizii anterioare a Comisiei prin care un ajutor este declarat ilegal și incompatibil cu piața internă și nu pot fi întreprinderi aflate în dificultate.

(254)

Pe baza celor de mai sus, Comisia concluzionează că schemele respectă punctele 14 și 15 din OACME.

(255)

Comisia concluzionează că ajutorul facilitează dezvoltarea unei activități economice și nu modifică în mod nefavorabil condițiile schimburilor comerciale într-o măsură care contravine interesului comun. Prin urmare, Comisia consideră că ajutorul este compatibil cu piața internă în temeiul articolului 107 alineatul (3) litera (c) din TFUE și al dispozițiilor relevante din OACME.

(256)

Comisia constată că Suedia a pus în aplicare în mod ilegal schemele, cu încălcarea articolului 108 alineatul (3) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene. Cu toate acestea, Comisia constată că măsura este compatibilă cu piața internă în temeiul articolului 107 alineatul (3) litera (c) din tratat, având în vedere dispozițiile relevante din OAME și din OACME,