CELEX:32025R0311: Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2025/311 al Comisiei din 14 februarie 2025 privind măsuri de eradicare și de prevenire a instalării și a răspândirii pe teritoriul Uniunii a muștelor fructelor din speciile Bactrocera dorsalis (Hendel), Bactrocera latifrons (Hendel) și Bactrocera zonata (Saunders)

Vă rugăm să vă conectați la marcaj

Informatii

Data documentului: 14/02/2025; Data adoptării
Data intrării în vigoare: 01/01/2026; Punere în aplicare Punere în aplicare parțială a se vedea articolul 11
Data încetării: No end date
Emitent: Comisia Europeană, Direcția Generală Sănătate și Siguranță Alimentară
Formă: Repertoriu EUR-Lex

Jurnalul Ofícial
al Uniunii Europene

Seria L

2025/311

17.2.2025

REGULAMENTUL DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) 2025/311 AL COMISIEI

din 14 februarie 2025

privind măsuri de eradicare și de prevenire a instalării și a răspândirii pe teritoriul Uniunii a muștelor fructelor din speciile Bactrocera dorsalis (Hendel), Bactrocera latifrons (Hendel) și Bactrocera zonata (Saunders)

COMISIA EUROPEANĂ,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Regulamentul (UE) 2016/2031 al Parlamentului European și al Consiliului din 26 octombrie 2016 privind măsurile de protecție împotriva organismelor dăunătoare plantelor, de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 228/2013, (UE) nr. 652/2014 și (UE) nr. 1143/2014 ale Parlamentului European și ale Consiliului și de abrogare a Directivelor 69/464/CEE, 74/647/CEE, 93/85/CEE, 98/57/CE, 2000/29/CE, 2006/91/CE și 2007/33/CE ale Consiliului (1), în special articolul 28 alineatul (1) literele (d), (e), (f), (g) și (i),

întrucât:

(1)

Muștele fructelor din speciile Bactrocera dorsalis (Hendel), Bactrocera latifrons (Hendel) și Bactrocera zonata (Saunders) („organismele dăunătoare specificate”) sunt menționate partea A din anexa II la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/2072 al Comisiei (2) ca organisme dăunătoare de carantină pentru Uniune.

(2)	Bactrocera dorsalis (Hendel) și Bactrocera zonata (Saunders) sunt menționate și ca organisme dăunătoare prioritare în Regulamentul delegat (UE) 2019/1702 al Comisiei (3).

(3)

Se constată frecvent prezența organismelor dăunătoare specificate în transporturi expediate din țări terțe către Uniune. Începând cu 2019, s-a constatat prezența organismelor dăunătoare specificate în Belgia, Grecia, Franța, Italia, Cipru și Austria. Statele membre respective au luat măsuri (cum ar fi campanii de amploare de eliminare cu ajutorul capcanelor, îndepărtarea fructelor infestate și a fructelor căzute la sol, interdicția de a transporta fructele infestate), iar organismele dăunătoare specificate fie au fost eradicate, fie sunt în curs de eradicare, pentru moment, în statele membre în cauză.

(4)

În scopul de a se asigura o abordare uniformă și eficientă prin care să se prevină instalarea și răspândirea organismelor dăunătoare specificate pe teritoriul Uniunii, este necesar să se adopte măsuri armonizate privind anchetele referitoare la organismele dăunătoare specificate, planurile de urgență, delimitarea zonelor, eradicarea și prevenirea instalării și a răspândirii organismelor dăunătoare specificate în afara zonelor demarcate.

(5)

Este necesar să se stabilească o listă a plantelor-gazdă, pentru organismele dăunătoare specificate, care sunt cultivate pe teritoriul Uniunii (denumite în continuare „plante-gazdă”), cu scopul ca organismele dăunătoare specificate să fie supravegheate și eradicate, iar instalarea și răspândirea lor să fie prevenite. Din același motiv, trebuie luate măsuri corespunzătoare privind fructele plantelor respective (denumite în continuare „fructele specificate”).

(6)

Organismele dăunătoare specificate pot intra pe teritoriul Uniunii prin intermediul transporturilor comerciale sau al bagajelor pasagerilor și se pot răspândi activ. Prin urmare, normele privind supravegherea se referă și la tehnicile de detectare a infestării fructelor specificate atunci când acestea se află pe plantele-gazdă, la anchete în zonele în care sunt importate și comercializate fructele specificate, la eliminarea cu ajutorul capcanelor a organismelor dăunătoare specificate și la eșantionarea posibilelor fructe infestate, pentru ca autoritățile competente să poată adapta anchetele respective la biologia organismelor dăunătoare respective.

(7)

Trebuie să se permită autorităților competente să nu stabilească o zonă demarcată în anumite cazuri atunci când, date fiind biologia particulară a organismului dăunător specificat sau caracteristicile locului, se ajunge la concluzia că organismul dăunător poate fi eliminat imediat. Acest lucru este valabil atunci când există dovezi că organismele dăunătoare specificate au fost introduse în zonă odată cu fructele pe care au fost găsite, fructele respective au fost infestate înainte de introducerea lor în zona respectivă și organismul dăunător specificat nu se poate stabili în zona respectivă, când organismul dăunător specificat este confirmat oficial într-o unitate de producție izolată fizic sau într-o unitate în care cultivarea este protejată și când nu se pot stabili în afara unității respective. Autoritățile competente trebuie să poată, în special, să țină seama de situațiile în care este de așteptat ca organismul dăunător specificat să nu supraviețuiască din cauza condițiilor de iarnă nefavorabile.

(8)

Protocoalele legate de plasarea capcanelor utilizate în anchetele din zonele demarcate trebuie să fie adaptate în mod specific la biologia organismelor dăunătoare specificate. Acest lucru este necesar pentru a se asigura o monitorizare corespunzătoare a prezenței organismului dăunător specificat și a procesului de eradicare.

(9)

Măsurile de eradicare trebuie să țină seama de biologia organismelor dăunătoare specificate ca muște ale fructelor și, prin urmare, să includă metode precum tratamente de anihilare a masculilor, tehnici de aplicare a momelilor, colectarea și eliminarea în condiții de siguranță a fructelor căzute la sol și a fructelor specificate recoltate (timpuriu), tratarea solului (de exemplu, mecanică, chimică sau microbiologică) în zonele de producție a plantelor specificate și în jurul lor, în scopul distrugerii acelor stadii ale organismului dăunător specificat care se desfășoară în sol, sau utilizarea tehnicii insectelor sterile.

(10)

Trebuie adoptate măsuri pentru a se preveni răspândirea organismelor dăunătoare specificate în afara zonelor demarcate. Respectivele măsuri trebuie să vizeze circulația plantelor-gazdă destinate plantării, a fructelor specificate și a solului dinspre zona infestată către restul teritoriului Uniunii. Ținându-se seama de faptul că aceste plante-gazdă și acest sol sunt cele mai probabile căi de răspândire a organismelor dăunătoare specificate, trebuie să se ia măsuri pentru a se asigura că acestea sunt indemne de organismelor dăunătoare specificate în oricare dintre stadiile lor.

(11)	Trebuie să se acorde autorităților competente și operatorilor profesioniști suficient timp pentru a se adapta la prezentul regulament. Prin urmare, prezentul regulament trebuie să se aplice de la 1 martie 2025.

(12)

De asemenea, trebuie să se acorde mai mult timp autorităților competente pentru a pregăti modul de concepere a fiecărei anchete și a aloca resurse suficiente pentru desfășurarea acesteia în conformitate cu metodologia de eșantionare statistică. Prin urmare, dispoziția respectivă trebuie să se aplice de la 1 ianuarie 2026.

(13)	Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului permanent pentru plante, animale, produse alimentare și hrană pentru animale,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

Obiect

Prezentul regulament stabilește măsuri de eradicare, de prevenire a stabilirii și a răspândirii pe teritoriul Uniunii a Bactrocera dorsalis (Hendel), Bactrocera latifrons (Hendel) și Bactrocera zonata (Saunders).

Articolul 2

Definiții

În sensul prezentului regulament, se aplică următoarele definiții:

1.	„organisme dăunătoare specificate” înseamnă muște ale fructelor din specia Bactrocera dorsalis (Hendel), Bactrocera latifrons (Hendel) sau Bactrocera zonata (Saunders);

2.	„plante-gazdă” înseamnă plantele care aparțin speciilor enumerate în anexa I;

3.	„fructe specificate” înseamnă fructe ale plantelor-gazdă.

Articolul 3

Anchete pe teritoriul Uniunii privind organismele dăunătoare specificate

(1) Modul de concepere și planul de eșantionare ale anchetelor bazate pe riscuri pentru organismele dăunătoare specificate permit detectarea, cu un nivel suficient de încredere, a unui grad redus de prezență a organismelor dăunătoare specificate pe fructele specificate.

Anchetele se bazează pe Orientările generale ale Autorității Europene pentru Siguranța Alimentară („autoritatea”) pentru anchete solide din punct de vedere statistic și bazate pe riscuri privind organismele dăunătoare plantelor și pe informațiile științifice și tehnice menționate în fișele de supraveghere fitosanitară ale autorității referitoare la organismul dăunător specificat (4) („fișă de supraveghere fitosanitară”).

(2) Anchetele trebuie realizate în special:

(a)	în părțile fructifere ale plantelor-gazdă, prin utilizarea unor tehnici care pot detecta prezența organismului dăunător specificat;

(b)

în aeroporturi și în porturi și în jurul acestora, în spațiile unde au loc licitații și în spații ale comercianților cu amănuntul în care se comercializează fructele specificate și în jurul acestor spații, în zonele în care sunt ambalate, prelucrate sau descărcate fructele specificate, în zonele unde sunt produse fructele specificate și în alte unități relevante, după caz;

(c)	prin eliminare cu ajutorul unor capcane corespunzătoare, după cum se precizează în Standardul internațional pentru măsuri fitosanitare (ISPM) 26 (5), precum și

(d)	în cazul oricărei suspiciuni a prezenței organismului dăunător specificat pe fructele specificate, prin colectarea de eșantioane din fructele specificate și identificarea organismului dăunător.

Articolul 4

Planuri de urgență privind organismele dăunătoare prioritare

Atunci când își elaborează planurile de urgență pentru Bactrocera dorsalis și Bactrocera zonata, statele membre includ în planurile în cauză proceduri pentru:

(a)	identificarea proprietarilor de proprietăți private în zonele în care urmează să fie aplicate măsurile prevăzute în prezentul regulament; și

(b)	asigurarea accesului autorităților competente la proprietățile menționate la litera (a).

Statele membre își reexaminează anual și, dacă este cazul, își actualizează planurile de urgență.

Articolul 5

Stabilirea zonelor demarcate

(1) Dacă prezența organismului dăunător specificat este confirmată oficial, autoritățile competente stabilesc fără întârziere o zonă demarcată.

(2) Zona demarcată constă în următoarele zone:

(a)	o zonă infestată, care este zona în care a fost confirmată prezența unui organism dăunător specificat și are o rază de cel puțin 500 m în jurul locului (locurilor) în care a fost depistat organismul dăunător specificat; precum și

(b)	o zonă-tampon cu o rază de cel puțin 7 kilometri dincolo de granița zonei infestate.

(3) Delimitarea exactă a zonei demarcate ține seama de biologia organismelor dăunătoare specificate, de nivelul de infestare, de caracteristicile atractantului și de distribuția specifică a plantelor-gazdă în zona în cauză.

(4) În cazul depistării organismului dăunător specificat în afara zonei infestate, zona demarcată stabilită în conformitate cu prezentul articol se ajustează în consecință.

(5) În interiorul zonelor demarcate, autoritățile competente se asigură că publicul larg și operatorii profesioniști cunosc delimitarea zonelor demarcate și eventualele restricții privind circulația fructelor specificate.

Articolul 6

Derogări de la stabilirea zonelor demarcate

(1) Prin derogare de la articolul 5, autoritățile competente pot alege să nu stabilească o zonă demarcată dacă este îndeplinit cel puțin unul dintre următoarele criterii:

(a)	autoritățile competente ajung la concluzia că organismul dăunător specificat nu se poate stabili în zona în care a fost observat;

(b)

există dovezi că organismul dăunător specificat a fost introdus în zonă împreună cu transportul în care a fost depistat, fructele specificate din transportul respectiv au fost infestate înainte de introducerea lor în zona în cauză și nu a avut loc nicio înmulțire a organismului dăunător specificat după introducerea respectivă;

(c)	prezența organismului dăunător specificat este confirmată oficial într-o unitate de producție izolată fizic de împrejurimile sale, ceea ce împiedică răspândirea organismului dăunător specificat în afara unității respective;

(d)

prezența organismului dăunător specificat este confirmată oficial într-o unitate de producție care este protejată astfel încât să se evite prezența în continuare a organismelor dăunătoare specificate pe plantele-gazdă și pe fructele specificate, iar autoritățile competente au ajuns la concluzia că organismele dăunătoare specificate nu se pot stabili în afara unității de producție respective din cauza condițiilor de iarnă nefavorabile.

(2) În cazul în care aplică o derogare prevăzută la alineatul (1), autoritatea competentă:

(a)	ia măsuri pentru a asigura eradicarea rapidă a organismului dăunător specificat și a exclude orice posibilitate a răspândirii sale;

(b)	efectuează o anchetă minuțioasă într-o zonă cu o rază de cel puțin 500 m în jurul locului (locurilor) în care a fost depistat organismul dăunător specificat, precum și

(c)	dacă este cazul, și în special în cazul alineatului (1) literele (c) și (d), aplică măsuri eficiente de evitare a răspândirii organismului dăunător specificat prin fructele specificate sau prin plantele-gazdă în afara unității de producție.

În cazul alineatului (1) litera (b), dacă autoritățile competente ajung la concluzia că organismul dăunător specificat nu poate supraviețui în condiții de iarnă, perioada anchetei poate fi limitată la perioada de dinainte de instalarea condițiilor de iarnă.

Articolul 7

Anchete în zonele demarcate

(1) În zonele demarcate, autoritățile competente efectuează anchete anuale, astfel cum se menționează la articolul 19 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2016/2031, ținând seama de informațiile menționate în fișa de supraveghere fitosanitară.

(2) Numărul capcanelor utilizate pe km2 în cadrul unei astfel de anchete crește treptat de la marginea zonei supravegheate către centrul său. La stabilirea numărului de capcane, a tipului de capcane, a conceperii modului de eliminare cu ajutorul capcanelor și a posibililor atractanți care urmează să fie utilizați împreună cu capcanele, statele membre țin seama de detaliile stabilite în orientările internaționale, în special în ISPM 26, precum și în fișa de supraveghere fitosanitară.

(3) Se ia în considerare eșantionarea fructelor specificate care cresc în zona care face obiectul anchetei. La stabilirea protocoalelor de eșantionare, autoritățile competente aplică fișa de supraveghere fitosanitară, precum și principiile prevăzute în protocoalele recunoscute la nivel internațional pentru controlul oficial al organismului dăunător specificat. Se utilizează un mod de concepere a anchetei și planuri de eșantionare care permit identificarea cu un grad de încredere de cel puțin 95 % a unui nivel al prezenței organismului dăunător specificat de 1 %.

(4) Rezultatele anchetelor efectuate în zonele demarcate se transmit Comisiei utilizându-se unul dintre modelele prevăzute în anexa II.

Articolul 8

Eliminarea zonelor demarcate

Zona demarcată menționată la articolul 5 poate fi eliminată dacă este îndeplinită una dintre următoarele condiții:

(a)	organismul dăunător specificat nu este detectat în zona demarcată, pe baza anchetelor menționate la articolul 7, pentru o perioadă de cel puțin 120 de zile; sau

(b)	autoritățile competente au ajuns la concluzia că organismul dăunător specificat a trecut printr-o perioadă cu temperaturi suficient de mici.

Articolul 9

Măsuri de eradicare

Autoritățile competente aplică, după caz, una sau mai multe dintre următoarele măsuri în scopul eradicării organismelor dăunătoare specificate în zona infestată:

(a)	utilizarea tratamentelor de anihilare a masculilor și/sau a tehnicilor de aplicare a momelilor, utilizându-se atractanți adecvați;

(b)

colectarea și eliminarea în condiții de siguranță a fructelor căzute la sol și a fructelor specificate recoltate într-un stadiu timpuriu de coacere, precum și tratarea solului, inclusiv mecanică, chimică sau microbiologică, în zonele de producție a plantelor specificate sau în jurul acestora, astfel încât să se distrugă stadiile organismului dăunător specificat care se desfășoară în sol;

(c)	utilizarea tehnicii insectelor sterile;

(d)	utilizarea produselor de protecție a plantelor, în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1107/2009 al Parlamentului European și al Consiliului (6);

(e)	dacă este disponibilă, eliminarea în masă cu ajutorul capcanelor a organismelor dăunătoare specificate, utilizându-se un număr suficient de capcane, inclusiv capcane instalate în conformitate cu articolul 7 alineatul (2).

Articolul 10

Măsuri de prevenire a răspândirii organismului dăunător specificat

(1) Fructele specificate cultivate sau depozitate în zona infestată pot circula dinspre zona respectivă către zona-tampon sau în afara zonei demarcate dacă sunt tratate în mod eficace împotriva organismului dăunător specificat.

Tratamentele menționate la primul paragraf includ utilizarea unor produse corespunzătoare de protecție a plantelor, suficient de eficiente, autorizate în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1107/2009, sau utilizarea unor metode alternative în conformitate cu standardele recunoscute la nivel internațional pentru măsuri fitosanitare și, în special, ISPM 28 (7), cum ar fi tratamentul termic, tratamentul la rece sau iradierea.

Fructele specificate pot circula dinspre zona infestată către zona-tampon sau în afara zonei demarcate și:

(a)	în scopul unui tratament adecvat, dacă se iau măsuri eficace pentru a se preveni răspândirea organismului dăunător specificat în cursul transportului și prin instalația de tratare;

(b)	dacă își au originea în afara zonei demarcate, circulă doar prin zona infestată și se iau măsuri eficace pentru a se preveni infestarea lor cu organismul dăunător specificat; sau

(c)

dacă fructele specificate au fost recoltate într-un sezon al anului, astfel cum este definit de autoritățile competente, în care nu este de așteptat să apară, la aceste fructe, organismul dăunător specificat în stadii care permit supraviețuirea, din cauza biologiei reproductive a organismului dăunător specificat.

(2) Plantele-gazdă destinate plantării, care circulă dinspre zona infestată către zona-tampon sau în afara zonei demarcate trebuie să fie lipsite de fructe și, dacă este atașat sol sau un alt mediu de cultură, solul respectiv trebuie să fie indemn de organismele dăunătoare specificate.

Plantele-gazdă care au fructe pot însă circula în afara zonei infestate sau prin aceasta dacă plantele respective își au originea în afara zonei demarcate și se iau măsuri eficace pentru a se preveni infestarea plantelor cu organismele dăunătoare specificate.

(3) Solul din stratul superior de 10 cm al stratului de suprafață al solului din unitățile de producție în care au fost cultivate fructe specificate poate circula dinspre zona infestată către zona-tampon sau în afara zonei demarcate dacă:

(a)	a fost supus unor măsuri adecvate de eliminare a organismului dăunător specificat; sau

(b)	este îngropat într-un depozit de deșeuri cu un material de acoperire de minimum 50 cm, sub supravegherea autorităților competente.

Orice transport al solului respectiv către locul de tratare sau de îngropare are loc în condiții care previn în mod eficace răspândirea organismului dăunător specificat.

(4) Deșeurile provenite de la fructele specificate se elimină în condiții de siguranță, astfel încât să se prevină dezvoltarea și răspândirea organismului dăunător specificat.

Articolul 11

Intrare în vigoare și aplicare

Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Se aplică de la 1 martie 2025.

Cu toate acestea, articolul 3 alineatul (1) al doilea paragraf se aplică de la 1 ianuarie 2026.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles, 14 februarie 2025.

Pentru Comisie

Președinta

Ursula VON DER LEYEN

(1)
JO L 317, 23.11.2016, p. 4, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/2016/2031/oj.

(2) Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/2072 al Comisiei din 28 noiembrie 2019 de stabilire a unor condiții uniforme pentru punerea în aplicare a Regulamentului (UE) 2016/2031 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește măsurile de protecție împotriva organismelor dăunătoare plantelor, de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 690/2008 al Comisiei și de modificare a Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2018/2019 al Comisiei (JO L 319, 10.12.2019, p. 1, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg_impl/2019/2072/oj).

(3) Regulamentul delegat (UE) 2019/1702 al Comisiei din 1 august 2019 de completare a Regulamentului (UE) 2016/2031 al Parlamentului European și al Consiliului prin stabilirea listei organismelor dăunătoare prioritare (JO L 260, 11.10.2019, p. 8, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg_del/2019/1702/oj).

(4) EFSA (Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară). Story map for surveillance of non-EU Tephritidae in the EU (Hartă ilustrativă pentru supravegherea organismului non-UE Tephritidae în UE). https://efsa.europa.eu/plants/planthealth/monitoring/surveillance/tephritidae-pestsurveycards.

(5) Standardul internațional pentru măsuri fitosanitare (ISPM) 26: Stabilirea zonelor indemne de dăunători pentru muștele fructelor (Tephritidae). https://www.ippc.int/core-activities/standards-setting/ispms.

(6) Regulamentul (CE) nr. 1107/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 21 octombrie 2009 privind introducerea pe piață a produselor fitosanitare și de abrogare a Directivelor 79/117/CEE și 91/414/CEE ale Consiliului (JO L 309, 24.11.2009, p. 1, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/2009/1107/oj).

(7) Standardul internațional pentru măsuri fitosanitare (ISPM) 28: Tratamente fitosanitare pentru organismele dăunătoare reglementate. https://www.ippc.int/core-activities/standards-setting/ispms.

ANEXA I

Lista gazdelor pentru fiecare specie a organismului dăunător specificat

Bactrocera dorsalis:

Abelmoschus spp.

Annona cherimola

Annona montana

Annona muricata

Annona reticulata

Annona senegalensis

Annona squamosa

Averrhoa carambola

Capparis spp.

Capsicum annuum

Capsicum frutescens

Carica papaya

Citrofortunella floridana

Citrofortunella macrocarpa

Citrullus colocynthis

Citrullus lanatus

Citrus amblycarpa

Citrus aurantifolia

Citrus aurantium

Citrus depressa

Citrus jambhiri

Citrus latifolia

Citrus limon

Citrus maxima

Citrus meyerii

Citrus natsudaidai

Citrus nobilis

Citrus paradisi

Citrus reticulata

Citrus sinensis

Citrus swinglei

Citrus unshiu

Coccinia grandis

Cucumis ficifolius

Cucumis melo

Cucumis prophetarum

Cucumis sativus

Cucurbita spp.

Cydonia oblonga

Diospyros dasyphylla

Diospyros decandra

Diospyros ebenaster

Diospyros lotus

Diospyros mespiliformis

Diospyros montana

Eriobotrya spp.

Ficus spp.

Fortunella spp.

Fragaria chiloensis

Fragaria vesca

Juglans nigra

Juglans regia

Lagenaria siceraria

Malus domestica

Malus sylvestris

Mangifera indica

Momordica balsamina

Momordica charantia

Momordica cochinchinensis

Morus alba

Morus nigra

Passiflora edulis

Persea americana

Physalis minima

Physalis peruviana

Prunus armeniaca

Prunus avium

Prunus bokhariensis

Prunus cerasoides

Prunus domestica

Prunus persica

Psidium cattleianum

Psidium guajava

Punica granatum

Pyrus communis

Pyrus pashia

Pyrus pyrifoli

Sambucus spp.

Solanum aculeatissimum

Solanum aethiopicum

Solanum americanum

Solanum anguivi

Solanum betaceum

Solanum capsicoides

Solanum donianum

Solanum erianthum

Solanum granuloso-leprosum

Solanum incanum

Solanum lasiocarpum

Solanum linnaeanum

Solanum lycopersicum

Solanum mauritianum

Solanum melongena

Solanum nigrum

Solanum pimpinellifolium

Solanum pseudocapsicum

Solanum seaforthianum

Solanum sessiliflorum

Solanum sodomeum

Solanum stramoniifolium

Solanum torvum

Solanum trilobatum

Vaccinium reticulatum

Vitis vinifera (including hybrids)

Ziziphus mauritiana

Ziziphus mucronata

Bactrocera latifrons:

Capsicum annuum

Capsicum baccatum

Capsicum chinense

Capsicum frutescens

Citrullus lanatus

Citrus aurantifolia

Cucumis dipsaceus

Cucumis melo

Cucumis sativus

Cucurbita spp.

Lagenaria siceraria

Momordica charantia

Momordica trifoliolata

Passiflora foetida

Persea americana

Physalis alkekengi

Physalis angulate

Physalis peruviana

Psidium guajava

Punica granatum

Solanum aculeatissimum

Solanum aethiopicum

Solanum americanum

Solanum anguivi

Solanum capsicoides

Solanum donianum

Solanum erianthum

Solanum granuloso-leprosum

Solanum incanum

Solanum indicum

Solanum lanceifolium

Solanum lasiocarpum

Solanum linnaeanum

Solanum lycopersicum

Solanum macrocarpon

Solanum mammosum

Solanum melongena

Solanum muricatum

Solanum nigrescens

Solanum nigrum

Solanum pimpinellifolium

Solanum pseudocapsicum

Solanum scabrum

Solanum seaforthianum

Solanum sisymbriifolium

Solanum stramoniifolium

Solanum torvum

Solanum trilobatum

Solanum viarum

Solanum violaceum

Solanum virginianum

Ziziphus jujuba

Ziziphus mauritiana

Ziziphus nummularia

Bactrocera zonata:

Annona reticulata

Annona squamosa

Citrullus lanatus

Citrus aurantium

Citrus limon

Citrus paradisi

Citrus reticulata

Citrus sinensis

Cucumis sativus

Cucurbita spp.

Cydonia oblonga

Diospyros kaki

Eriobotrya japonica

Ficus spp.

Lagenaria siceraria

Malus domestica

Malus sylvestris

Mangifera indica

Momordica charantia

Persea americana

Prunus armeniaca

Prunus domestica

Prunus persica

Psidium cattleianum

Psidium guajava

Punica granatum

Pyrus communis

Pyrus pyrifolia

Pyrus ussuriensis

Ziziphus mauritiana

ANEXA II

Modele pentru raportarea rezultatelor anchetelor realizate în temeiul articolului 7

PARTEA A

MODEL PENTRU RAPORTAREA REZULTATELOR ANCHETELOR ANUALE

1.	Descrierea zonei demarcate (ZD)

2.	Dimensiunea inițială a ZD (ha)

3.	Dimensiunea actualizată a ZD (ha)

4.	Abordare (eradicare)

Zona

6.	Locuri de anchetă

7.	Zone de risc identificate

8.	Zone de risc inspectate

9.	Material vegetal/marfă

10.	Lista speciilor de plante-gazdă

11.

Calendar

12.	Detalii privind ancheta

13.

Număr de eșantioane simptomatice analizate:

(i)

Total

(ii)

Pozitive

(iii)

Negative

(iv)	Nedeterminate

14.

Număr de eșantioane asimptomatice analizate:

(i)

Total

(ii)

Pozitive

(iii)

Negative

(iv)	Nedeterminate

15.	Numărul de notificare a focarelor notificate, după caz, în conformitate cu Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/1715 al Comisiei (1)

16.	Observații

A.	Numărul de examinări vizuale

B.	Numărul total de eșantioane prelevate

C.	Tipul de capcane [sau altă metodă alternativă (de exemplu, plase de capturare)]

D.	Numărul de capcane (sau altă metodă de capturare)

E.	Numărul de locuri cu capcane, dacă diferă de datele raportate la litera (D)

F.	Tipul de teste (de exemplu, identificare microscopică, PCR, ELISA etc.)

G.	Numărul total de teste

H.	Alte măsuri (de exemplu, câini-detectiv, drone, elicoptere, campanii de sensibilizare etc.)

Denumire

Data stabilirii

Descriere

Număr

I.	Numărul de alte măsuri

Număr

Data

iii

Instrucțiuni privind completarea modelului

Dacă se completează prezentul model, modelul din partea B a prezentei anexe nu se completează.

Pentru coloana 1: Indicați denumirea zonei geografice, numărul focarului sau orice informație care permite identificarea acestei zone demarcate (ZD) și data la care a fost stabilită.

Pentru coloana 2: Indicați dimensiunea ZD înainte de începerea anchetei.

Pentru coloana 3: Indicați dimensiunea ZD după anchetă.

Pentru coloana 4: Indicați abordarea: Eradicare. Vă rugăm să includeți atâtea rânduri câte sunt necesare, în funcție de numărul de ZD pentru fiecare organism dăunător.

Pentru coloana 5: Indicați zona din ZD în care a fost efectuată ancheta, incluzând atâtea rânduri câte sunt necesare: zona infestată (ZI) sau zona-tampon (ZT), utilizând rânduri separate. Dacă este cazul, indicați zona din ZI unde a fost realizată ancheta (de exemplu, adiacentă ZT, în jurul pepinierelor etc.) pe rânduri diferite.

Pentru coloana 6: Indicați numărul și descrierea locurilor de anchetă, alegând una dintre următoarele rubrici pentru descriere:

1.	În aer liber (zonă de producție): 1.1. teren (arabil, pășune); 1.2. livadă/plantație viticolă; 1.3. pepinieră; 1.4. pădure;

În aer liber (altele): 2.1. grădină privată; 2.2. locuri publice; 2.3. zonă de conservare; 2.4. plante spontane în alte zone decât zonele de conservare; 2.5. altele, cu specificarea cazului particular (de exemplu, centru de grădinărit, locuri comerciale care utilizează materiale de ambalare din lemn, industria lemnului, zone umede, rețele de irigare și de drenare etc.);

3.	Medii fizic închise: 3.1. seră; 3.2. loc privat, altul decât sera; 3.3. loc public, altul decât sera; 3.4. altele, cu specificarea cazului particular (de exemplu, centru de grădinărit, locuri comerciale care utilizează materiale de ambalare din lemn, industria lemnului).

Pentru coloana 7: Indicați zonele de risc identificate pe baza biologiei organismului dăunător (organismelor dăunătoare), a prezenței plantelor-gazdă, a condițiilor ecoclimatice și a locurilor de risc.

Pentru coloana 8: Indicați zonele de risc incluse în anchetă, dintre cele menționate în coloana 7.

Pentru coloana 9: Indicați plantele, fructele, semințele, solul, materialul de ambalare, lemnul, utilajele, vehiculele, apa, altele, menționând cazul specific.

Pentru coloana 10: Indicați lista speciilor/genurilor de plante care au făcut obiectul anchetei, utilizând un rând per specie/gen de plante.

Pentru coloana 11: Indicați lunile anului când a fost efectuată ancheta.

Pentru coloana 12: Indicați detaliile anchetei, în funcție de cerințele legale specifice pentru fiecare organism dăunător. Indicați mențiunea N/A atunci când informațiile dintr-o anumită coloană nu se aplică.

Pentru coloanele 13 și 14: Indicați rezultatele, dacă este cazul, furnizând informațiile disponibile în coloanele corespunzătoare. „Nedeterminate” sunt eșantioanele analizate pentru care nu s-a obținut niciun rezultat din cauza unor factori diverși (de exemplu, sub nivelul de detecție, eșantion neprelucrat, neidentificat, vechi).

Pentru coloana 15: Indicați notificările privind focarele din anul în care a avut loc ancheta pentru constatările din ZT. Nu este necesar să se includă numărul de notificare a focarelor atunci când autoritatea competentă a decis că o constatare se referă la unul dintre cazurile menționate la articolul 14 alineatul (2), la articolul 15 alineatul (2) sau la articolul 16 din Regulamentul (UE) 2016/2031. În acest caz, indicați, în coloana 16 („Observații”), motivul pentru care nu s-a furnizat această informație.

PARTEA B

Model pentru raportarea rezultatelor anchetelor anuale, utilizându-se abordarea bazată pe statistici

1.	Descrierea zonei demarcate (ZD)

2.	Dimensiunea inițială a ZD (ha)

3.	Dimensiunea actualizată a ZD (ha)

Abordare

Zona

6.	Locuri de anchetă

Calendar

A.	Definiția anchetei (parametri de intrare pentru RiBESS+)

B.	Efortul de eșantionare

C.	Rezultatele anchetei

25.	Observații

8.	Populația-țintă

9.	Unități epidemiologice

10.	Metode de depistare

11.	Eficacitatea eșantionării

12.	Sensibilitatea metodei

13.	Factori de risc (activități, locuri și zone)

14.	Numărul de unități epidemiologice inspectate

15.	Numărul de examinări vizuale

16.	Numărul de eșantioane

17.	Numărul de capcane

18.	Numărul de locuri cu capcane

19.	Numărul de teste

20.	Numărul altor măsuri

21.

Rezultate

22.	Numărul de notificare a focarelor notificate, după caz, în conformitate cu Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/1715

23	Nivelul de încredere obținut

24.	Prevalența estimată prin modul de concepere

Denumire

Data stabilirii

Descriere

Număr

Speciile-gazdă

Suprafață (ha sau altă unitate mai relevantă)

Unități de inspecție

Descriere

Unități

Examinări vizuale

Plasare de capcane

Testare

Alte metode

Factor de risc

Niveluri de risc

Numărul de locuri

Riscuri relative

Proporția populației-gazdă

Pozitive

Negative

Nedeterminate

Număr

Data

Instrucțiuni privind completarea modelului

Explicați ipotezele de bază pentru modul de concepere a anchetei pentru fiecare organism dăunător. Rezumați și justificați:

—	populația-țintă, unitatea epidemiologică și unitățile de inspecție;

—	metoda de depistare și sensibilitatea metodei;

—	factorul (factorii) de risc, indicând nivelurile de risc și riscurile relative corespunzătoare și proporțiile populației de plante-gazdă.

Pentru coloana 1: Indicați denumirea zonei geografice, numărul focarului sau orice informație care permite identificarea acestei zone demarcate (ZD) și data la care a fost stabilită.

Pentru coloana 2: Indicați dimensiunea ZD înainte de începerea anchetei.

Pentru coloana 3: Indicați dimensiunea ZD după anchetă.

Pentru coloana 4: Indicați abordarea: Eradicare sau izolare. Vă rugăm să includeți atâtea rânduri câte sunt necesare, în funcție de numărul de ZD pentru fiecare organism dăunător și metodele utilizate în aceste zone.

Pentru coloana 5: Indicați zona din ZD în care a fost efectuată ancheta, incluzând atâtea rânduri câte sunt necesare: zona infestată (ZI) sau zona-tampon (ZT), utilizând rânduri separate. Dacă este cazul, indicați zona din ZI unde a fost realizată ancheta (de exemplu, ultimii 20 km adiacenți ZT, în jurul pepinierelor) pe rânduri diferite.

Pentru coloana 6: Indicați numărul și descrierea locurilor de anchetă, alegând una dintre următoarele rubrici pentru descriere:

1.	În aer liber (zonă de producție): 1.1. teren (arabil, pășune); 1.2. livadă/plantație viticolă; 1.3. pepinieră; 1.4. pădure;

În aer liber (altele): 2.1. grădini private; 2.2. locuri publice; 2.3. zonă de conservare; 2.4. plante spontane în alte zone decât zonele de conservare; 2.5. altele, cu specificarea cazului particular (de exemplu, centru de grădinărit, locuri comerciale care utilizează materiale de ambalare din lemn, industria lemnului, zone umede, rețele de irigare și de drenare etc.);

3.	Medii fizic închise: 3.1. seră; 3.2. loc privat, altul decât sera; 3.3. loc public, altul decât sera; 3.4. altele, cu specificarea cazului particular (de exemplu, centru de grădinărit, locuri comerciale care utilizează materiale de ambalare din lemn, industria lemnului).

Pentru coloana 7: Indicați lunile anului când au fost efectuate anchetele.

Pentru coloana 8: Indicați populația-țintă selectată, furnizând în mod corespunzător lista cu speciile/genurile-gazdă și zona acoperită. Populația-țintă este definită ca ansamblul unităților de inspecție. Dimensiunea sa este definită de regulă pentru suprafețele agricole ca hectare, dar ar putea fi și loturi, câmpuri, sere etc. Vă rugăm să justificați alegerea făcută în ipotezele de bază. Indicați unitățile de inspecție care au făcut obiectul anchetei. „Unitate de inspecție” înseamnă plante, părți de plante, mărfuri, materiale, vectori ai organismului dăunător care au fost analizați pentru identificarea și depistarea organismelor dăunătoare.

Pentru coloana 9: Indicați unitățile epidemiologice care au făcut obiectul anchetei, specificând descrierea și unitatea de măsură. „Unitate epidemiologică” înseamnă o zonă omogenă unde interacțiunile dintre organismul dăunător, plantele-gazdă și factorii și condițiile abiotice și biotice ar conduce la aceeași epidemiologie dacă organismul dăunător ar fi prezent. Unitățile epidemiologice sunt o subdiviziune a populației-țintă, care sunt omogene din punctul de vedere al epidemiologiei, având cel puțin o plantă-gazdă. În anumite cazuri, întreaga populație de plante-gazdă dintr-o regiune/zonă/țară poate fi definită ca unitate epidemiologică. Acestea ar putea fi regiuni din Nomenclatorul unităților teritoriale de statistică (NUTS), zone urbane, păduri, grădini de trandafiri sau ferme ori hectare. Alegerea unităților epidemiologice trebuie justificată în ipotezele de bază.

Pentru coloana 10: Indicați metodele utilizate în timpul anchetei, inclusiv numărul de activități pentru fiecare caz, în funcție de cerințele legale specifice pentru fiecare organism dăunător. Indicați mențiunea N/A atunci când informațiile dintr-o anumită coloană nu sunt disponibile.

Pentru coloana 11: Indicați o estimare a eficacității eșantionării. Eficacitatea eșantionării înseamnă probabilitatea de a selecta părți infectate ale unei plante infectate. Pentru vectori, aceasta înseamnă eficacitatea metodei de capturare a unui vector pozitiv atunci când acesta este prezent în zona care face obiectul anchetei. Pentru sol, aceasta înseamnă eficacitatea selectării unei probe de sol care conține organismul dăunător atunci când acesta este prezent în zona care face obiectul anchetei.

Pentru coloana 12: „Sensibilitatea metodei” înseamnă probabilitatea ca o metodă să depisteze corect prezența organismului dăunător. Sensibilitatea unei metode este definită ca probabilitatea ca o plantă-gazdă real pozitivă să aibă rezultat pozitiv la testare. Această sensibilitate este multiplicarea eficacității eșantionării (adică probabilitatea de a selecta părți infectate ale unei plante infectate) cu sensibilitatea metodei de diagnostic (caracterizată prin inspecție vizuală și/sau test de laborator utilizate în procesul de identificare).

Pentru coloana 13: Specificați factorii de risc în rânduri diferite, utilizând atâtea rânduri câte sunt necesare. Pentru fiecare factor de risc, indicați nivelul de risc, riscul relativ corespunzător și proporția populației-gazdă.

Pentru coloana B: Indicați detaliile anchetei, în funcție de cerințele legale specifice pentru fiecare organism dăunător. Indicați mențiunea N/A atunci când informațiile dintr-o anumită coloană nu se aplică. Informațiile care trebuie furnizate în aceste coloane sunt legate de informațiile incluse în coloana 10 „Metode de depistare”.

Pentru coloana 18: Indicați numărul de locuri cu capcane, în cazul în care acest număr diferă de numărul de capcane (coloana 17) (de exemplu, aceeași capcană este utilizată în locuri diferite).

Pentru coloana 21: Indicați numărul de eșantioane constate a fi pozitive, negative sau nedeterminate. „Nedeterminate” sunt eșantioanele analizate pentru care nu s-a obținut niciun rezultat din cauza unor factori diverși (de exemplu, sub nivelul de detecție, eșantion neprelucrat, neidentificat, vechi).

Pentru coloana 22: Indicați notificările privind focarele din anul în care a avut loc ancheta. Nu este necesar să se includă numărul de notificare a focarelor atunci când autoritatea competentă a decis că o constatare se referă la unul dintre cazurile menționate la articolul 14 alineatul (2), la articolul 15 alineatul (2) sau la articolul 16 din Regulamentul (UE) 2016/2031. În acest caz, indicați, în coloana 25 („Observații”), motivul pentru care nu s-a furnizat această informație.

Pentru coloana 23: Indicați sensibilitatea anchetei, astfel cum este definită în Standardul internațional pentru măsuri fitosanitare (ISPM 31). Această valoare a nivelului de încredere obținut cu privire la absența organismelor dăunătoare se calculează pe baza examinărilor (și/sau a eșantioanelor) efectuate având în vedere sensibilitatea metodei și prevalența estimată prin modul de concepere.

Pentru coloana 24: Indicați prevalența estimată prin modul de concepere pe baza unei estimări anterioare anchetei privind prevalența efectivă probabilă a organismului dăunător în teren. Prevalența estimată prin modul de concepere este stabilită ca un obiectiv al anchetei și corespunde compromisului pe care managerii de risc îl fac între riscul prezenței organismului dăunător și resursele disponibile pentru anchetă. De regulă, pentru o anchetă care are ca obiectiv depistarea se stabilește o valoare de 1 %.

(1) Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/1715 al Comisiei din 30 septembrie 2019 de stabilire a normelor privind funcționarea sistemului de gestionare a informațiilor pentru controalele oficiale și a componentelor sistemice ale acestuia (Regulamentul IMSOC) (JO L 261, 14.10.2019, p. 37, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg_impl/2019/1715/oj).

ELI: http://data.europa.eu/eli/reg_impl/2025/311/oj

ISSN 1977-0782 (electronic edition)

Top

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește

	Redacția Lex24
	Publicat in Repertoriu EUR-Lex, 06/03/2025