CELEX:32025R0500: Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2025/500 al Comisiei din 13 martie 2025 de instituire a unor taxe compensatorii definitive la importurile de anumite roți din aluminiu originare din Maroc

(1)

La 16 februarie 2024, Comisia Europeană (denumită în continuare „Comisia”) a deschis o procedură antisubvenție cu privire la importurile de anumite roți din aluminiu (denumite în continuare „RA”) originare din Maroc (denumit în continuare „țara în cauză”) în temeiul articolului 10 din Regulamentul (UE) 2016/1037 al Parlamentului European și al Consiliului (denumit în continuare „regulamentul de bază”). Comisia a publicat un aviz de deschidere în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (2) (denumit în continuare „avizul de deschidere”).

(2)

Comisia a deschis investigația în urma unei plângeri depuse la 3 ianuarie 2024 de Asociația Fabricanților de Roți din Europa (denumită în continuare „reclamantul” sau „EUWA”). Plângerea a fost depusă în numele industriei producătoare de anumite roți din aluminiu din Uniune în sensul articolului 10 alineatul (6) din regulamentul de bază. Plângerea conținea elemente de probă privind existența unei subvenționări și a unui prejudiciu important cauzat de aceasta, care au fost considerate suficiente pentru a justifica inițierea investigației.

(3)

Înainte de deschiderea investigației antisubvenție, Comisia a notificat guvernului Marocului (denumit în continuare „GM”) (3) ) că primise o plângere documentată în mod corespunzător și a invitat GM să ia parte la consultări în conformitate cu articolul 10 alineatul (7) din regulamentul de bază, iar la 16 februarie 2024 Comisia a publicat un Memorandum privind suficiența elementelor de probă (4). Consultările cu GM au avut loc la 12 februarie 2024. Cu toate acestea, nu s-a putut ajunge la o soluție reciproc acceptată.

(4)

La 17 noiembrie 2021, Comisia a deschis o investigație antidumping separată privind același produs originar din Maroc (denumită în continuare „investigația antidumping separată”) (5). Comisia a concluzionat că produsul în cauză făcea obiectul unui dumping pe piața Uniunii și, la 11 ianuarie 2023, a instituit taxe antidumping definitive cuprinse între 9,0 % și 17,5 % (6).

(5)

În avizul de deschidere, Comisia a invitat părțile interesate să o contacteze pentru a participa la investigație. În plus, Comisia a informat în mod specific reclamantul, GM, guvernul Republicii Populare Chineze (denumit în continuare „GC”) (7), alți producători cunoscuți din Uniune, producătorii-exportatori cunoscuți, importatorii cunoscuți și utilizatorii în legătură cu deschiderea investigației și i-a invitat să participe.

(6)

GC a fost invitat să se prezinte și să coopereze în cadrul investigației. Cu toate acestea, GC nu a solicitat să fie considerat parte interesată și nu a cooperat.

(7)

Reclamanții au solicitat păstrarea confidențialității numelor lor, de teama represaliilor din partea clienților. Comisia a considerat că există într-adevăr un risc serios de represalii și a acceptat ca numele reclamanților să nu fie divulgate. Pentru a asigura în mod eficace anonimatul, au fost păstrate confidențiale și numele celorlalți producători din Uniune, astfel încât să se evite identificarea numelor solicitanților prin deducție.

(8)

Părțile interesate au avut ocazia de a prezenta observații cu privire la deschiderea investigației și de a solicita o audiere în fața Comisiei și/sau a consilierului-auditor pentru proceduri comerciale.

(9)

Comisia a primit observații cu privire la deschiderea investigației din partea GM, a Asociației Constructorilor Europeni de Automobile (ACEA) și a reclamantului.

(10)

Trei părți au solicitat o audiere cu serviciile Comisiei și au fost audiate: guvernul Marocului, ACEA și Grupul Renault.

(11)

În observațiile din 8 aprilie și din 16 mai 2024 (8), precum și în cadrul audierii din 17 mai 2024, GM a susținut că această procedură încalcă anumite dispoziții ale Acordului euro-mediteraneean de instituire a unei asocieri între Comunitățile Europene și statele membre ale acestora, pe de o parte, și Regatul Maroc, pe de altă parte (9) (denumit în continuare „acordul de asociere”) și ale Acordului dintre Uniunea Europeană și Regatul Maroc de instituire a unui mecanism de soluționare a litigiilor (10) (denumit în continuare „acordul de soluționare a litigiilor”). Potrivit GM, orice taxă vamală, inclusiv taxă compensatorie, ar fi interzisă în temeiul articolelor 8 și 9 din acordul de asociere. GM a susținut că excepțiile de la aceste dispoziții sunt incluse numai la articolele 24-27 din acordul de asociere, permițând măsuri antidumping sau de salvgardare în cazul în care sunt îndeplinite condițiile relevante. În schimb, Comisia nu poate invoca articolul 36 din acordul de asociere ca mijloc de apărare afirmativ pentru a justifica instituirea unor taxe compensatorii. Acest lucru ar contraveni articolului 2 alineatul (1) din acordul de soluționare a litigiilor, deoarece astfel de măsuri ar fi în afara domeniului de aplicare al acestei dispoziții și a mandatului unei instanțe de arbitraj, în timp ce numai măsurile antidumping permise în temeiul articolului 24 din acordul de asociere sunt menționate în mod specific.

(12)

Comisia nu a fost de acord. Deși articolele 8 și 9 din Acordul de asociere conțin o interdicție de a institui noi taxe vamale sau taxe cu efect echivalent în comerțul bilateral și, respectiv, dreptul ca produsele originare din Maroc să fie importate în UE fără astfel de impozite și taxe, există excepții de la aceste interdicții. Astfel de excepții sunt prevăzute nu numai la articolele 24-27 din Acordul de asociere, astfel cum afirmă GM, ci și la articolul 36 din acordul respectiv.

(13)

În special, articolul 36 alineatul (3) din acordul de asociere prevede că dispozițiile privind interpretarea și aplicarea articolului VI din Acordul General pentru Tarife și Comerț (denumit în continuare „GATT”) sunt normele aplicabile pentru a evalua compatibilitatea cu acordul de asociere a subvențiilor care denaturează sau amenință să denatureze concurența, în conformitate cu articolul 36 alineatul (1) litera (c) din acordul de asociere, în absența unor norme specifice de punere în aplicare adoptate de Consiliul de asociere în temeiul articolului 36 alineatul (3). Comisia a observat că, până în prezent, nu au fost adoptate astfel de norme de punere în aplicare. Întrucât dispozițiile relevante de punere în aplicare a articolului VI din GATT includ Acordul OMC privind subvențiile și măsurile compensatorii, precum și regulamentul de bază (care pune în aplicare aceste dispoziții în dreptul Uniunii), Comisia a concluzionat că acestea sunt într-adevăr normele legislative relevante aplicabile procedurii în curs împotriva Marocului, în deplină conformitate cu acordul de asociere.

(14)

Comisia a observat, de asemenea, că argumentul GM nu precizează normele de fond care ar fi aplicabile subvențiilor din domeniul de aplicare al procedurii în curs. GM susține pur și simplu că orice taxă la import sau taxă cu efect echivalent ar contraveni articolului 8 sau 9 din acordul de asociere, concluzionând că nicio taxă compensatorie nu ar fi în conformitate cu aceste dispoziții. Acest argument este, în mod logic, lipsit de temei, deoarece ar implica faptul că subvențiile care intră sub incidența articolului 36 alineatul (1) litera (c) din acordul de asociere nu numai că ar eluda normele regulamentului de bază și ale OMC relevante, ci ar fi pur și simplu permise din punct de vedere juridic, chiar dacă denaturează sau amenință să denatureze concurența și îndeplinesc celelalte cerințe de fond ale dispoziției respective. Cu alte cuvinte, neadoptarea de către Consiliul de asociere a normelor de punere în aplicare în conformitate cu articolul 36 alineatul (3) ar face în mod automat legale toate aceste subvenții care denaturează concurența, chiar dacă sunt contrare regulamentului de bază și normelor OMC de punere în aplicare a articolului VI din GATT. Aceasta ar fi o consecință aberantă, care nu ar fi susținută de nicio dispoziție legală din acordul de asociere și nici de istoricul legislativ al acestuia.

(15)

Argumentul GM întemeiat pe articolul 2 alineatul (1) din acordul de soluționare a litigiilor nu modifică aceste concluzii. Obiectivul și domeniul de aplicare al acestui acord sunt de a evita și de a soluționa orice litigiu care decurge numai din titlul II din acordul de asociere. Titlul II include articolele 8 și 9 din acordul de asociere, dar nu include articolul 36. Litigiile privind celelalte dispoziții ale acordului de asociere, inclusiv articolul 36, intră sub incidența articolului 86 din acordul de asociere. Comisia a observat de la bun început că aceste dispoziții se referă la normele procedurale care reglementează posibila soluționare a litigiilor privind interpretarea și aplicarea dispozițiilor de fond ale acordului de asociere. Aplicabilitatea acordului de soluționare a litigiilor sau a articolului 86 din acordul de asociere în ceea ce privește potențialele litigii privind decizia definitivă referitoare la procedura compensatorie în curs nu are un impact asupra normelor de fond subiacente aplicabile acestei proceduri. Astfel cum se explică în considerentele 12-14, Comisia a concluzionat că normele aplicabile sunt cele din regulamentul de bază și normele OMC relevante de punere în aplicare a articolului VI din GATT. Comisia a observat că nicio dispoziție din prezentul regulament nu aduce atingere dreptului GM de a alege cea mai adecvată cale jurisdicțională sau alternativă de soluționare a litigiilor, inclusiv în temeiul acordului de asociere și/sau al acordului de soluționare a litigiilor pentru posibile litigii cu privire la constatările din prezentul regulament.

(16)

GM a susținut, de asemenea, că, în general, cererea nu conține suficiente elemente de probă pentru a deschide o investigație antisubvenție, astfel cum se prevede în jurisprudența OMC. În special, GM a susținut că plângerea nu conține elemente de probă specifice care să ateste că cei doi producători-exportatori care își desfășoară activitatea în Maroc ar fi beneficiat de presupusele programe de subvenționare. El a susținut că presupusele subvenții acordate producătorilor-exportatori sunt, în cel mai bun caz, speculative și nu îndeplinesc criteriile prevăzute la articolele 11.2 și 11.3 din Acordul OMC privind subvențiile și măsurile compensatorii (Acordul OMC privind SMC).

(17)

Mai precis, GM a susținut că nu există suficiente elemente de probă care să ateste că cei doi producători-exportatori cunoscuți au primit granturi din partea GM și că plângerea nu a stabilit suficient de clar că aceste granturi au fost acordate prin intermediul organismelor publice. Același argument a fost invocat și pentru scutirile fiscale și împrumuturile preferențiale acordate de băncile marocane. În acest sens, GM a susținut că plângerea nu a inclus nicio ofertă bancară sau plăți din partea băncilor ca dovadă a împrumuturilor preferențiale acordate producătorilor-exportatori. În ceea ce privește subvențiile legate de furnizarea de terenuri, GM a afirmat că documentele furnizate în plângere se referă la informații depășite din partea Curții de Conturi a Marocului din 2016, care menționează unele finanțări care depășesc perioada examinată în cadrul investigației și care nu sunt legate de producătorii-exportatori. În ceea ce privește specificitatea, GM a susținut că în plângere nu există niciun element de probă care să ateste că cei doi producători-exportatori ar face parte din sectorul autovehiculelor susținut de GM.

(18)

În cele din urmă, GM a susținut că aplicarea de măsuri compensatorii presupusului sprijin financiar din partea Chinei atribuit Marocului este contrară normelor OMC și că Comisia nu a obținut suficiente elemente de probă înainte de deschiderea investigației pentru a atribui GM presupusa finanțare din partea Chinei.

(19)

Comisia nu a fost de acord cu aceste afirmații. În conformitate cu articolul 10 alineatul (2) din regulamentul de bază, plângerea trebuie să conțină informațiile pe care reclamantul le poate obține în mod rezonabil. Standardul juridic al elementelor de probă necesar pentru deschiderea unei investigații (denumite în continuare „elemente de probă suficiente”) este diferit de standardul necesar pentru stabilirea finală a existenței unei subvenționări, a unui prejudiciu sau a unei legături de cauzalitate. Prin urmare, elemente de probă care sunt insuficiente din punct de vedere cantitativ sau calitativ pentru a justifica o stabilire finală a existenței unei subvenționări, a unui prejudiciu sau a unei legături de cauzalitate, pot fi totuși suficiente pentru a justifica deschiderea unei investigații.

(20)

Comisia face trimitere, de asemenea, la Memorandumul privind suficiența elementelor de probă, care a analizat în detaliu schema de subvenții inclusă în plângere și a concluzionat că există suficiente elemente de probă care tind să demonstreze existența presupusei subvenționări în etapa de deschidere. În general, astfel cum a subliniat, de asemenea, reclamantul în observațiile sale privind deschiderea investigației, existența unei serii de subvenții acordate de GM producătorilor-exportatori este susținută de semnarea unui acord bilateral de investiții cu ambii producători-exportatori. Cu toate acestea, reclamantul nu dispune în mod rezonabil de conținutul exact al acestor acorduri, deoarece este confidențial între GM și producătorii-exportatori și, prin urmare, trebuie examinat în continuare după deschiderea investigației. În mod similar, ofertele bancare individuale și tranzacțiile de plată cu băncile nu fac parte, în mod normal, din domeniul public și, prin urmare, reclamantul nu a avut acces în mod rezonabil la acestea.

(21)

În ceea ce privește furnizarea de terenuri contra unei remunerații mai mici decât cea adecvată, Comisia a observat că achizițiile de terenuri au avut loc în momentul înființării producătorilor-exportatori, și anume în 2018. Prin urmare, un raport din 2016 nu ar trebui să fie considerat depășit. În orice caz, plângerea nu s-a bazat exclusiv pe acest raport, ci și pe Planul de accelerare industrială, care era în mod clar în vigoare la momentul achiziționării terenului, precum și pe faptul că producătorii-exportatori sunt situați în zone economice speciale, care sunt reglementate de norme specifice.

(22)

În ceea ce privește includerea producătorilor-exportatori în sectorul autovehiculelor, din elementele de probă furnizate în plângere reiese deja în mod clar faptul că GM a împărțit sectorul autovehiculelor în opt ecosisteme, care acoperă nu numai automobilul finit, ci și piesele sale separate. Unul dintre aceste ecosisteme acoperă grupul motopropulsor și transmisia automobilelor, care include și roțile.

(23)

În cele din urmă, în ceea ce privește presupusul sprijin financiar din partea Chinei atribuit GM, Comisia observă că memorandumul privind caracterul suficient al elementelor de probă a explicat în mod clar temeiul juridic al acestei scheme de subvenții, astfel cum a fost aprobată de Tribunal. Acesta a stabilit, de asemenea, elementele relevante pentru atribuirea către GM, inclusiv faptul că șefii de stat și miniștrii de ambele părți au recunoscut și au salutat investițiile și capitalul chinez ca parte a inițiativei „O centură, un drum”. Ambele guverne s-au angajat în discuții la cel mai înalt nivel, au emis declarații comune și au încheiat în mod oficial acorduri de parteneriat pentru punerea în aplicare a inițiativei „O centură, un drum” și a schemelor sale de subvenții în Maroc. Proiectul de investiții CITIC Dicastal a fost menționat în mod expres de mai multe ori în acest cadru. Prin urmare, Comisia a concluzionat că plângerea prezintă suficiente elemente de probă privind subvențiile furnizate în contextul cooperării dintre GM și GC. Prin urmare, afirmațiile GM au fost respinse.

(24)

În plus, GM a susținut că reclamantul nu a dovedit o legătură de cauzalitate reală între importurile de RA din Maroc și presupusul prejudiciu suferit de industria roților din aluminiu din UE. El a afirmat că reclamantul nu a analizat în mod obiectiv impactul importurilor asupra industriei roților din aluminiu din UE. În plus, GM a susținut că importurile din țări terțe au fost evaluate în mod necorespunzător și că o analiză a evoluției volumului vânzărilor arată că producătorii din Uniune au pierdut cote de piață în întregime în favoarea importurilor din Turcia. GM a susținut, de asemenea, că reclamantul nu a luat în considerare alți factori, cum ar fi o scădere a cererii de RA și o creștere a costurilor aluminiului în cursul perioadei examinate.

(25)

Comisia nu a fost de acord cu afirmația și a susținut că reclamantul a stabilit, de fapt, o legătură de cauzalitate clară între importurile de RA din Maroc și prejudiciul suferit de industria roților din aluminiu din UE. Analiza reclamantului include o examinare a impactului importurilor din țări terțe, ținând seama de creșterea semnificativă a exporturilor marocane de RA către piața UE, ceea ce a condus la o blocare considerabilă a prețurilor și la denaturarea pieței. Astfel cum se arată la punctul 5.2 de mai jos, importurile din Turcia și din alte țări terțe nu au contribuit la prejudiciul suferit de industria Uniunii. În plus, reclamantul a efectuat o analiză, luând în considerare cu atenție alți factori care ar putea contribui la prejudiciu, cum ar fi scăderea cererii de RA și creșterea costurilor aluminiului. Totuși, doar acești factori nu pot explica pe deplin prejudiciul suferit de industria Uniunii, care a fost exacerbat semnificativ de creșterea bruscă a importurilor marocane.

(26)

De asemenea, GM a formulat observații cu privire la practic toți indicatorii de prejudiciu cuprinși în plângere, susținând că concluziile reclamanților privind prejudiciul nu implică o examinare obiectivă bazată pe elemente de probă pozitive și nu sunt în concordanță cu cerințele articolului 15 din Acordul OMC privind SMC. În plus, el a susținut că reclamantul nu a furnizat suficiente elemente de probă privind existența unei legături de cauzalitate între importurile de RA din Maroc și presupusul prejudiciu adus industriei Uniunii.

(27)

În această privință, Comisia a observat că afirmația GM depășește cerințele prevăzute la articolul 10 alineatul (3) din regulamentul de bază, întrucât rolul Comisiei în etapa de deschidere este de a examina exactitatea și caracterul adecvat al elementelor de probă furnizate de reclamant pentru a stabili dacă au existat elemente de probă suficiente pentru a justifica deschiderea procedurii. Întrucât această examinare a fost realizată efectiv de Comisie, afirmația GM a fost respinsă.

(28)

Având în vedere toate argumentele de mai sus, Comisia a respins afirmațiile GM.

(29)

În urma comunicării constatărilor finale, GM a observat că acordul de asociere nu include nicio dispoziție privind subvențiile echivalentă cu articolul 24 din acordul de asociere. În plus, articolul 36 din acordul de asociere nu constituie o excepție generală pentru orice încălcare a acordului și face parte din titlul IV – Plăți, capitaluri, concurență și alte dispoziții economice. În consecință, articolul 36 nu se aplică altor dispoziții, în special celor din titlul II privind libera circulație a mărfurilor.

(30)

GM a susținut că, în conformitate cu acordul de soluționare a litigiilor, litigiile privind articolul 36 din acordul de asociere intră sub incidența articolului 86 din acordul de asociere, spre deosebire de cazurile de încălcare a articolelor 8 și 9 din acordul de asociere care intră sub incidența acordului de soluționare a litigiilor. GM a observat că Comisia nu a abordat argumentul potrivit căruia articolul 36 nu poate fi invocat ca mijloc de apărare afirmativ în ceea ce privește obligațiile prevăzute la articolele 8 și 9 din acordul de asociere. În sprijinul acestei afirmații, el s-a bazat pe litigiul bilateral dintre UE și Ucraina privind interzicerea exportului de lemn și pe dispozițiile relevante ale Acordului de asociere UE-Ucraina (11).

(31)

GM a susținut, de asemenea, că nu s-a demonstrat că Comisia are dreptul de a lua măsuri în temeiul articolului 36 alineatul (6) din Acordul de asociere. În special, comunicarea nu conține nicio constatare cu privire la existența unei situații prevăzute la articolul 36 alineatul (1) litera (c) din Acordul de asociere, și anume că GM a acordat un ajutor oficial care denaturează sau amenință să denatureze concurența prin favorizarea anumitor întreprinderi sau a producției anumitor mărfuri. Potrivit GM, Comisia nu a reușit, în acest context, să demonstreze că GATT se aplică presupuselor programe de subvenționare în cauză. Mai precis, nicio dispoziție din GATT nu prevede posibilitatea de a face măsuri compensatorii pentru subvențiile transnaționale.

(32)

În plus, GM a afirmat că, chiar presupunând că există practici incompatibile cu articolul 36 alineatul (1) litera (c), articolul 36 alineatul (6) prevede că pot fi luate măsuri în temeiul GATT și că acest lucru ar trebui interpretat în concordanță cu dispozițiile titlului II privind libera circulație a mărfurilor. Întrucât titlul II privind libera circulație a mărfurilor nu prevede posibilitatea de a impune tarife vamale comerțului bilateral ca urmare a subvenționării, o trimitere, la articolul 36 alineatul (3) din acordul de asociere, la măsurile prevăzute de GATT trebuie interpretată în sensul că se recurge numai la măsurile corective prevăzute în partea III din Acordul OMC privind SMC (consultare și soluționarea litigiilor), iar nu la partea V din acest acord (și anume taxe compensatorii unilaterale).

(33)

Comisia nu a fost de acord. Contrar afirmațiilor GM, Comisia și-a bazat concluziile pe motivele juridice specifice prezentate în considerentele 12-15. Argumentele invocate de GM se bazează pe citate selective ale motivelor cuprinse în acestea, extrase din întregul context juridic și din întregul raționament.

(34)

În ceea ce privește argumentul potrivit căruia articolul 36 din acordul de asociere nu poate fi utilizat ca mijloc de apărare afirmativ nici pe baza litigiului bilateral dintre UE și Ucraina privind interzicerea exportului de lemn, Comisia a observat că GM a fost de acord cu interpretarea sa din considerentul 15 potrivit căreia litigiile care decurg din articolul 36 sunt reglementate de articolul 86 din acordul de asociere, spre deosebire de articolele 8 și 9 care sunt reglementate de acordul de soluționare a litigiilor. Comisia a observat, de asemenea, că articolul 36 alineatul (6) al doilea paragraf din acordul de asociere prevede în mod explicit că practicile incompatibile cu articolul 36 alineatul (1) litera (c), care includ în mod incontestabil subvențiile vizate de prezenta procedură, pot face obiectul unor măsuri adecvate corespunzătoare adoptate în conformitate cu GATT și cu celelalte instrumente relevante ale acestuia. Astfel cum s-a precizat în considerentul 13, dispozițiile relevante aplicabile subvențiilor care fac obiectul prezentei proceduri sunt articolul VI din GATT și Acordul OMC privind SMC care le pune în aplicare, astfel cum au fost transpuse în regulamentul de bază al UE. Invocarea de către GM a litigiului bilateral dintre UE și Ucraina este irelevantă din punct de vedere juridic nu numai din perspectiva acestor considerente, ci și pentru că se referă la un acord bilateral diferit între UE și Ucraina, care este mult mai recent și nu conține o dispoziție precum articolul 36, deoarece are un capitol 2 separat privind măsurile comerciale. Acest acord UE-Ucraina conține norme specifice privind procedurile de soluționare a litigiilor bilaterale, care se aplică numai între aceste părți. În plus, chiar dacă normele de fond și de procedură reale dintre acorduri ar fi complet identice, ceea ce nu este cazul, o decizie a unei instanțe de arbitraj instituite în temeiul acordului de asociere UE-Ucraina ar fi obligatorie numai între părți în acest context. Din toate aceste motive, Comisia a respins această afirmație a GM.

(35)

În ceea ce privește afirmația GM potrivit căreia Comisia nu a demonstrat existența unei situații prevăzute la articolul 36 alineatul (1) litera (c) din acordul de asociere, Comisia și-a reiterat concluziile din considerentele 13-15. Situația care face obiectul prezentei proceduri se încadrează în mod clar la articolul 36 alineatul (1) litera (c), deoarece se referă la ajutorul de stat ca la diferite forme de subvenții pasibile de măsuri compensatorii care denaturează concurența și cauzează prejudicii industriei Uniunii și care sunt reglementate în mod clar de dispozițiile relevante ale articolului VI din GATT, ale Acordului OMC privind SMC și ale regulamentului de bază al UE, în conformitate cu articolul 36 alineatele (3) și (6) din acordul de asociere. În plus, afirmația GM potrivit căreia ceea ce acesta numește „subvenții transnaționale” nu intră sub incidența acordului de asociere deoarece nu sunt prevăzute de GATT este incorectă din punct de vedere juridic, astfel cum demonstrează concluzia de la punctul 3.5, potrivit căreia regulamentul de bază permite atribuirea de contribuții financiare unui alt membru al OMC. În consecință, această afirmație a fost respinsă.

(36)

În ceea ce privește afirmația GM potrivit căreia dispozițiile articolului 36 alineatele (3) și (6) din acordul de asociere ar trebui interpretate în coroborare cu cele din titlul II privind libera circulație a mărfurilor, Comisia a observat că aceste dispoziții sunt distincte și reglementează situații fundamentale diferite. Titlul II din acordul de asociere se referă la libera circulație a mărfurilor și conține, la articolele 8 și 9 privind circulația produselor industriale, interdicția de a impune noi taxe vamale sau taxe cu efect echivalent, astfel cum se explică și în considerentul 12. Aceste dispoziții reflectă dispozițiile articolelor I-III din GATT privind libera circulație a mărfurilor cu interdicțiile corespunzătoare, sub rezerva anumitor principii și excepții. În schimb, articolul 36 din acordul de asociere face parte din titlul IV diferit, intitulat „Plăți, capitaluri, concurență și alte dispoziții economice”, și se referă, printre altele, la denaturările concurenței create de ajutorul de stat, inclusiv subvențiile care pot face obiectul unor măsuri compensatorii. Situațiile abordate sunt cele de comerț inechitabil și de comportament economic denaturat cauzate de astfel de subvenții acordate de guvernul uneia dintre părți. Prin urmare, ele sunt reglementate de articolul VI din GATT, de Acordul OMC privind SMC și de regulamentele de bază ale UE. Aceste norme specifice sunt aplicabile acestor situații specifice, care sunt diferite și reprezintă o excepție de la libera circulație a mărfurilor. În ceea ce privește afirmația potrivit căreia articolul 36 alineatele (3) și (6) din acordul de asociere ar permite doar recurgerea la partea V din Acordul OMC privind SMC, niciuna dintre aceste dispoziții nu limitează în mod explicit sau implicit domeniul de aplicare al normelor GATT relevante și al normelor de punere în aplicare a dispozițiilor GATT, inclusiv Acordul OMC privind SMC. De asemenea, acest argument se bazează pe o interpretare și o înțelegere eronate ale unei presupuse interacțiuni între dispozițiile titlurilor II și IV din acordul de asociere, astfel cum s-a clarificat mai sus. Pe această bază, argumentele GM au fost respinse.

(37)

În observațiile prezentate după comunicarea constatărilor definitive, GM a constatat că, în documentul de informare, Comisia a respins în mod necorespunzător majoritatea argumentelor GM referitoare la deschiderea ilegală a investigației în absența unor elemente de probă suficiente privind subvenționarea prejudiciabilă, printre altele. Potrivit GM, Comisia și-a apărat poziția reiterând declarațiile din documentele aferente deschiderii investigației, în special în ceea ce privește suficiența elementelor de probă privind subvenționarea pentru deschiderea cazului, sau pur și simplu respingând argumentele juridice pe motiv că Comisia nu trebuia să efectueze evaluările solicitate de GM în etapa de deschidere. GM subliniază că mai multe dintre argumentele esențiale nu au fost abordate deloc, de exemplu în ceea ce privește faptul că, în etapa de deschidere, Comisia acceptase informații insuficiente și inexacte din partea reclamantului cu privire la existența unei subvenții sub formă de taxe la import și TVA la bunurile importate. Acest lucru arată, potrivit GM, că Comisia a deschis o investigație fără a cunoaște domeniul exact de aplicare al programelor pe care intenționa să le investigheze.

(38)

Comisia nu este de acord cu afirmația GM. Astfel cum se poate observa în considerentele 20-23 de mai sus, Comisia nu numai că a formulat declarații generale, ci a oferit, de asemenea, exemple și argumente specifice pentru a contracara afirmațiile GM. În ceea ce privește chestiunea specifică a subvențiilor sub formă de taxe la import și TVA la bunurile importate, Comisia a remarcat că observațiile inițiale ale GM au vizat doar o presupusă lipsă de specificitate. În acest sens, Comisia face trimitere la plângere și la Memorandumul privind suficiența elementelor de probă, care subliniază în mod clar că această schemă a fost considerată specifică pe baza (printre altele) a condițiilor specifice prevăzute în Legea nr. 19-94 și Dahir nr. 1-95-1 din 26 ianuarie 1995 pentru înființarea unei societăți într-o zonă economică specială. Specificitatea a fost confirmată în continuare în cursul investigației, astfel cum se poate observa la punctul 3.7 de mai jos.

(39)

GM a indicat, de asemenea, că datele din plângere erau depășite, deoarece erau mai vechi de șase luni.

(40)

Comisia a observat că perioada de investigație utilizată în scopul plângerilor este adesea diferită de cea utilizată în procedura propriu-zisă, având în vedere intervalul de timp dintre depunerea unei plângeri și deschiderea unei investigații. Regulamentul de bază nu stabilește nicio obligație legală în ceea ce privește perioada pentru datele conținute în plângere, dar prevede că aceasta ar trebui să conțină informații aflate în mod rezonabil la dispoziția reclamantului. Comisia a considerat că datele cuprinse în plângere erau suficient de recente pentru a justifica deschiderea investigației.

(41)

În cele din urmă, GM a precizat că Comisia nu s-a consultat cu GM cu privire la noile programe de subvenționare dezvăluite în cursul investigației, încălcând articolul 13.2 din Acordul OMC privind SCM. Prin urmare, GM nu a fost informat și nici nu a avut posibilitatea de a discuta intenția Comisiei de a aplica măsuri compensatorii finanțării preferențiale pe care anumite entități ar fi furnizat-o societății Dika Morocco Africa S.A (denumită în continuare „DMA”).

(42)

Presupusele noi scheme de subvenții evidențiate de GC se referă la subvențiile primite de DMA în cadrul cooperării bilaterale dintre GM și GC. Faptul că aceste subvenții ar putea lua forma unei finanțări preferențiale a fost deja evidențiat înainte de deschiderea investigației la punctul D.3 din plângere, precum și la punctul 4.2 din Memorandumul privind suficiența elementelor de probă. Prin urmare, în cursul investigației nu au fost dezvăluite noi scheme care să necesite consultări suplimentare cu GM. În orice caz, subvențiile primite în cadrul procesului de cooperare bilaterală dintre GM și GC au fost incluse în chestionare, în procesul de clarificare și în vizita de verificare la GM. Prin urmare, GM a avut numeroase posibilități de a se implica în aceste chestiuni și în cursul investigației. Prin urmare, aceste afirmații au fost respinse.

(43)

În urma comunicării constatărilor finale, DMA a susținut că Comisia a impus o sarcină excesivă grupului Dicastal prin extinderea domeniului de aplicare al programelor de subvenționare investigate, a domeniului de aplicare al societăților afiliate cărora li s-a solicitat să transmită informații, precum și prin oferirea unor termene scurte pentru transmiterea răspunsurilor la chestionar. Potrivit DMA, Comisia a încălcat articolele 12.1, 12.1.1 și 12.8 din Acordul OMC privind SMC.

(44)

Comisia a respins afirmația. Chestionarul adresat producătorilor-exportatori cooperanți a definit în mod clar societățile afiliate producătorului-exportator cărora li s-a solicitat să furnizeze un răspuns la anumite secțiuni ale chestionarului. El a vizat, printre altele, orice societate afiliată implicată în furnizarea către producătorul-exportator de active fixe, de factori de producție, de capital, de împrumuturi, de garanții sau de alte tipuri de finanțare, precum și orice societate afiliată implicată în achiziționarea sau închirierea de terenuri. Acest răspuns trebuia transmis în termen de 30 de zile de la data la care Comisia a informat părțile că a renunțat la eșantionarea producătorilor-exportatori în conformitate cu articolul 11 alineatul (2) din regulamentul de bază, care pune în aplicare articolul 12.1.1 din Acordul OMC privind SMC. În plus, în urma unei cereri justificate în mod corespunzător, grupului Dicastal i s-a acordat o prelungire generoasă. Cu toate acestea, grupul a furnizat doar răspunsuri parțiale la chestionar pentru unele dintre societățile afiliate implicate în activitățile menționate mai sus. Informațiile solicitate au fost furnizate Comisiei numai în urma mai multor runde de cereri de clarificare. Desigur, Comisia nu a acordat un termen suplimentar de 30 de zile pentru transmiterea răspunsurilor la cererile de clarificare, deoarece societăților din grupul Dicastal li s-a acordat deja suficient timp pentru a răspunde la chestionar în răspunsul lor inițial. Astfel, Comisia nu a extins domeniul de aplicare al societăților cărora li s-a solicitat să transmită un răspuns la chestionar și nici nu a acordat societăților din grup termene scurte pentru transmiterea răspunsurilor respective.

(45)

În plus, astfel cum s-a menționat în considerentul 42, Comisia a investigat schemele de subvenții care fac obiectul plângerii și al Memorandumului privind suficiența elementelor de probă. Prin urmare, Comisia a considerat că nu a impus sarcini suplimentare grupului Dicastal.

(46)

În avizul de deschidere, Comisia a afirmat că ar putea constitui un eșantion alcătuit din părțile interesate, în conformitate cu articolul 27 din regulamentul de bază.

(47)

În avizul de deschidere, Comisia a afirmat că a selectat în mod provizoriu un eșantion de producători din Uniune. Comisia a selectat eșantionul pe baza volumului producției și al vânzărilor de produs similar în Uniune în cursul perioadei de investigație. De asemenea, s-a ținut seama de distribuția geografică. Acest eșantion a fost constituit din trei producători din Uniune. Producătorii din Uniune incluși în eșantion reprezentau 27 % din volumul total estimat al producției. Comisia a invitat părțile interesate să prezinte observații în legătură cu eșantionul provizoriu.

(48)

S-au primit observații din partea reclamantului cu privire la eșantionul provizoriu. După analizarea observațiilor primite, Comisia a constatat că una dintre societățile selectate în eșantionul provizoriu nu era producător al produsului similar. În consecință, Comisia a decis să modifice eșantionul.

(49)

Comisia a selectat un eșantion definitiv, în conformitate cu articolul 27 din regulamentul de bază. Criteriul utilizat pentru selecție a fost reprezentativitatea în ceea ce privește volumul producției produsului similar în Uniune între 1 ianuarie 2023 și 31 decembrie 2023. Eșantionul definitiv de producători din Uniune a reprezentat peste 22 % din volumul total al producției de produs similar a producătorilor cunoscuți din Uniune și 24 % din valoarea totală estimată a vânzărilor produsului similar în UE, precum și o bună distribuție geografică. Eșantionul final este reprezentativ pentru industria Uniunii.

(50)

Pentru a decide dacă eșantionarea este necesară și, în caz afirmativ, pentru a selecta un eșantion, Comisia a solicitat importatorilor neafiliați să furnizeze informațiile specificate în avizul de deschidere.

(51)

Niciunul dintre importatorii neafiliați cunoscuți nu a furnizat informațiile solicitate și nu a fost de acord să fie inclus în eșantion.

(52)

Pentru a decide dacă este necesară eșantionarea și, în caz afirmativ, pentru a selecta un eșantion, Comisia a solicitat tuturor producătorilor-exportatori din Maroc să furnizeze informațiile specificate în avizul de deschidere. De asemenea, Comisia a solicitat Misiunii Regatului Maroc pe lângă Uniunea Europeană să identifice și/sau să contacteze alți producători-exportatori, dacă este cazul, care ar putea fi interesați să participe la investigație.

(53)

Doi producători-exportatori din țara în cauză au furnizat informațiile solicitate și au fost de acord să fie incluși în eșantion. Având în vedere numărul mic de răspunsuri, Comisia a decis că nu este necesară constituirea unui eșantion.

(54)

Niciun producător-exportator din Maroc nu a solicitat o examinare individuală în temeiul articolului 27 alineatul (3) din regulamentul de bază.

(55)

Comisia a transmis chestionare către cei trei producători din Uniune incluși în eșantion, reclamant, trei utilizatori cunoscuți și doi producători-exportatori. Aceleași chestionare fuseseră puse la dispoziție online (12) în ziua deschiderii investigației.

(56)

Comisia a trimis către GM un chestionar.

(57)

Chestionarul adresat GM a inclus chestionare specifice pentru (i) fondurile guvernamentale care oferă sprijin producătorilor-exportatori care fac obiectul investigației, în special Fondul Hassan II și Fondul de dezvoltare industrială și de investiții, (ii) orice instituție financiară care a acordat împrumuturi sau credite la export producătorilor-exportatori care fac obiectul investigației și (iii) zonele de accelerare industrială în care se află producătorii-exportatori care fac obiectul investigației.

(58)

GM a fost invitat să colecteze răspunsurile furnizate de aceste entități și să le transmită Comisiei.

(59)

Comisia a primit răspunsuri de la producătorii-exportatori, de la cei trei producători din Uniune incluși în eșantion, de la trei utilizatori și de la GM.

(60)

Răspunsurile la chestionar transmise de producătorii-exportatori și de GM nu au inclus toate informațiile solicitate în chestionar. Prin intermediul unor cereri de clarificare, Comisia a solicitat producătorilor-exportatori și GM informațiile lipsă.

(61)

Fără a aduce atingere aplicării articolului 28 din regulamentul de bază, Comisia a căutat și a efectuat verificări încrucișate ale tuturor informațiilor considerate necesare pentru stabilirea subvenției, a prejudiciului rezultat și a interesului Uniunii. Vizitele de verificare efectuate în temeiul articolului 26 din regulamentul de bază s-au desfășurat la sediile următoarelor societăți:

Producători-exportatori și societățile lor afiliate din Maroc și Republica Populară Chineză („RPC”)

Utilizatori

(62)

Investigația privind subvenționarea și prejudiciul a acoperit perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2023 și 31 decembrie 2023 (denumită în continuare „perioada de investigație” sau „PI”). Examinarea tendințelor relevante pentru evaluarea prejudiciului a acoperit perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2020 și sfârșitul perioadei de investigație (denumită în continuare „perioada examinată”).

(63)

La 18 octombrie 2024, în conformitate cu articolul 12 din regulamentul de bază, Comisia a informat părțile interesate cu privire la intenția sa de a nu institui măsuri provizorii și de a continua investigația.

(64)

Comisia a continuat să caute și să verifice toate informațiile pe care le-a considerat necesare pentru constatările sale definitive.

(65)

Ca răspuns la decizia Comisiei privind neinstituirea de măsuri provizorii, EUWA a informat Comisia cu privire la regretul său referitor la decizia de a nu institui măsuri compensatorii provizorii (13). În observațiile sale, EUWA a solicitat Comisiei să instituie retroactiv taxe compensatorii în temeiul articolului 16 din regulamentul de bază, desigur cu condiția ca investigația Comisiei să concluzioneze că taxele compensatorii sunt justificate.

(66)

Comisia a luat act de cerere, dar a respins această afirmație din cauza faptului că nu au fost îndeplinite condițiile prevăzute la articolul 16 din regulamentul de bază pentru instituirea retroactivă, în special deoarece înregistrarea nu a avut loc în acest caz și nu au fost instituite taxe provizorii.

(67)

La 23 ianuarie 2025, Comisia a comunicat tuturor părților faptele și considerațiile esențiale pe baza cărora intenționa să instituie o taxă antisubvenție definitivă la importurile de produs în cauză (denumită în continuare „comunicarea constatărilor finale”). Tuturor părților li s-a acordat un termen în care să poată formula observații cu privire la acestea. Părțile interesate au avut ocazia de a prezenta observații cu privire la deschiderea investigației și de a solicita o audiere în fața Comisiei și/sau a consilierului-auditor pentru proceduri comerciale.

(68)

La 29 ianuarie 2025, GM a solicitat o intervenție din partea consilierului-auditor cu privire la anumite informații pretins confidențiale care provin de la acesta, dar care nu au fost prezentate în mod oficial pentru dosarul cauzei în formă scrisă, în special planul de punere în aplicare a inițiativei „Construirea în comun a inițiativei «O centură, un drum»” între guvernul Regatului Maroc și Guvernul Republicii Populare Chineze (denumit în continuare „planul de punere în aplicare a inițiativei «O centură, un drum»”). Cu toate că documentul a fost pus la dispoziția serviciilor IAC în timpul vizitei lor de verificare la fața locului, deși într-un mod informal, GM a susținut că documentul a fost pus la dispoziție numai pentru a fi consultat la fața locului, nu pentru a fi luat și dus la Bruxelles, întrucât acest lucru ar încălca caracterul confidențial al informațiilor în cauză.

(69)

Pe această bază, consilierul-auditor a recomandat următoarele acțiuni: „Serviciile IAC ar trebui să elimine orice trimitere la informațiile în cauză din documentul de informare generală (General Disclosure Document – „GDD”) pus la dispoziția tuturor părților interesate, prin retragerea actualului GDD și înlocuirea acestuia cu o nouă versiune, cu respectarea drepturilor la confidențialitate ale guvernului Marocului, precum și prin solicitarea adresată tuturor părților interesate de procedură de a elimina versiunea anterioară a GDD. Serviciile IAC ar trebui, de asemenea, să distrugă extrasele din planul de punere în aplicare a inițiativei „O centură, un drum” cuprinse în anexa 12a din raportul de verificare și să nu le ia în considerare ca parte a dosarului investigației”.

(70)

În ceea ce privește presupusa natură confidențială a planului de punere în aplicare a inițiativei „O centură, un drum”, Comisia a reamintit că, în conformitate cu articolul 29 din regulamentul de bază, informațiile furnizate cu titlu confidențial sunt, în cazul în care se oferă motive întemeiate, tratate ca atare. Potrivit observațiilor Comisiei, consilierul-auditor a considerat că un astfel de motiv întemeiat a fost oferit și că, prin urmare, GDD ar trebui să fie exclus de la orice informație căreia ar trebui să i se acorde un tratament confidențial. Comisia a revizuit GDD în consecință.

(71)

În ceea ce privește recomandarea de a distruge extrasele din planul de punere în aplicare a inițiativei „O centură, un drum” cuprinse în proba 12a din raportul de verificare și de a nu le lua în considerare ca parte a dosarului investigației, Comisia a observat că nu se contestă faptul că documentul respectiv a fost pus la dispoziția serviciilor Comisiei în timpul vizitei de verificare la fața locului la sediul GM. De asemenea, nu se contestă faptul că, în observațiile sale la scrisoarea în temeiul articolului 28, GM a făcut trimitere explicită la faptul că serviciile Comisiei au primit acces la acest document în vederea verificării conținutului și implicațiilor acestuia pentru investigația în cauză, astfel cum se descrie și în considerentul 94 de mai jos. Deși proba 12a din raportul de verificare ar fi protejat pe deplin confidențialitatea informațiilor obținute la fața locului, iar divulgarea informațiilor de bază numai către GM ar fi asigurat, de asemenea, protecția deplină a confidențialității, Comisia a distrus totuși proba și nu a luat-o în considerare ca parte a dosarului.

(72)

În consecință, fără a aduce atingere acțiunilor de mai sus, Comisia a observat că încercările GM de a fi eliminat din dosarul confidențial extrase dintr-un document care a fost pus la dispoziția serviciilor Comisiei în mod confidențial s-au calificat drept refuz al accesului sau nefurnizare a informațiilor necesare ori încercări de a obstrucționa investigația, în sensul articolului 28 din regulamentul de bază.

(73)

În urma comunicării constatărilor finale, producătorii-exportatori cooperanți din Maroc, GM, Asociația Constructorilor Europeni de Automobile (denumită în continuare „ACEA”) și reclamantul au prezentat observații. GM și DMA au solicitat, de asemenea, audieri cu Comisia.

(74)

În această privință, GM a susținut că Comisia nu a oferit părților interesate o posibilitate reală de a-și prezenta observațiile cu privire la comunicarea constatărilor, subliniind în special respingerea cererii GM de prelungire a termenului pentru prezentarea de observații și acordarea unei prelungiri de doar o zi, care se presupune că este incompatibilă cu articolul 12.1 din Acordul OMC privind SMC, și a împiedicat GM să prezinte Comisiei toate elementele de probă în scris pe care GM le-a considerat relevante în ceea ce privește diferitele aspecte vizate de documentul de informare.

(75)

Comisia nu a fost de acord. Comisia a reamintit că termenul pentru prezentarea observațiilor de către părți a fost stabilit în temeiul articolului 30 alineatul (5) din regulamentul de bază. Comisia a observat, de asemenea, că, în conformitate cu punctul 9 din avizul de deschidere, prelungirea termenelor poate fi acordată numai în circumstanțe excepționale și cu condiția să se prezinte motive întemeiate. În aceste cazuri, prelungirea poate fi acordată până la maximum trei zile. GM nu a demonstrat existența acestor circumstanțe excepționale. Comisia a considerat, de asemenea, că cererea a fost depusă într-un stadiu foarte avansat al procedurii și, prin urmare, dacă ar fi fost aprobată, pentru întreaga perioadă solicitată, ar fi pus în pericol finalizarea la timp a procedurii. Cu toate acestea, Comisia a fost de acord cu o prelungire a termenului de prezentare a observațiilor. În consecință, această afirmație a fost respinsă.

(76)

În urma comunicării constatărilor finale, DMA a afirmat că Comisia a încălcat articolul 12.4 din Acordul OMC privind SMC atunci când a divulgat date confidențiale privind grupul Dicastal. În acest sens, societatea a reamintit observațiile sale din 24 ianuarie 2025, în care a solicitat un tratament confidențial pentru o serie de informații incluse în documentul de informare generală.

(77)

În urma comunicării constatărilor finale, DMA a arătat Comisiei că anumite date confidențiale fuseseră incluse în documentul de informare generală. Comisia a reexaminat rapid afirmația și a modificat documentul de informare generală pentru a proteja informațiile confidențiale în conformitate cu articolul 29 din regulamentul de bază. Ulterior, Comisia a informat rapid părțile interesate că a fost emis un nou document de informare generală și a solicitat acestor părți să distrugă versiunea anterioară a documentului.

(78)

În plus, DMA a susținut că Comisia a încălcat articolul 22.5 din Acordul OMC privind SMC atunci când a utilizat următoarele informații care nu aveau niciun temei în evidența investigației: a) informații de referință pentru împrumuturi, b) ratingul de risc de țară al OCDE pentru Maroc, c) adresa proprietarului Wisdom, d) documentele la care se face referire în notele de subsol folosind linkuri web, la care DMA și societățile sale afiliate nu au putut avea acces.

(79)

Comisia nu a fost de acord. Criteriile de referință pentru împrumuturi și ratingul de risc de țară al OCDE au fost comunicate părții în cauză în cadrul comunicării constatărilor specifice societății. Adresa proprietarului Wisdom este o informație disponibilă în domeniul public și accesibilă prin intermediul Registrului comerțului din Hong Kong (14) în schimbul unei taxe reduse. Documentele la care se face referire în notele de subsol au fost puse la dispoziție în dosarul deschis al investigației la data comunicării constatărilor finale. Documentele suplimentare utilizate de Comisie pentru a răspunde observațiilor părților interesate, precum și plângerea GM privind divulgarea informațiilor confidențiale descrisă în considerentul 68 au fost puse la dispoziție în dosarul deschis în urma primirii observațiilor privind comunicarea constatărilor finale. Într-adevăr, accesul la anumite surse (linkuri web) a fost limitat din punct de vedere geografic la adresele IP din RPC. Cu toate acestea, în cazurile respective, societățile din grupul Dicastal cu sediul în RPC au putut avea acces la aceste surse de informații. În orice caz, informațiile în cauză au fost incluse în pachetul de documente comunicat la 23 ianuarie 2025.

(80)

În cele din urmă, DMA a susținut că Comisia a încălcat articolul 22.5 și prin faptul că nu a abordat a) răspunsul grupului Dicastal la prima scrisoare în temeiul articolului 28 (a se vedea considerentul 110) și b) observațiile grupului Dicastal privind sursa de finanțare a Changsha Dicastal.

(81)

Comisia nu a fost de acord. Comisia a abordat răspunsul grupului Dicastal la prima scrisoare în temeiul articolului 28 în considerentele 280-305 de mai jos, care fusese deja inclus în GDD. În observațiile privind sursele de finanțare ale Changsha Dicastal, grupul Dicastal a încercat să demonstreze că Changsha Dicastal nu a primit granturi din partea GC și nici împrumuturi din partea băncilor sau a instituțiilor financiare chineze sau din partea CITIC Dicastal care ar fi putut fi utilizate pentru a-și finanța investiția în Maroc. Comisia nu a contestat aceste afirmații. În schimb, Comisia a abordat problema finanțării Changsha Dicastal de către CITIC Dicastal în vederea mobilizării de fonduri pentru investiția din Maroc în considerentele 221, 257, 259 și 371.

(82)

În cele din urmă, în urma comunicării constatărilor finale, ACEA, DMA și GM au susținut că dreptul lor la apărare nu a fost asigurat, afirmând că, în anumite domenii limitate, răspunsurile neconfidențiale la chestionar ale producătorilor din Uniune incluși în eșantion nu au furnizat un rezumat relevant. Aceste părți au susținut, de asemenea, că nici versiunile neconfidențiale ale rapoartelor de verificare ale Comisiei nu le asigurau dreptul la apărare.

(83)

Comisia a observat că aceste părți nu au formulat, într-un stadiu incipient al procedurii, nicio observație cu privire la calitatea răspunsurilor neconfidențiale la chestionar ale producătorilor din Uniune incluși în eșantion. În plus, ele nu au detaliat drepturile la apărare care nu au fost asigurate de versiunile neconfidențiale ale producătorilor din Uniune incluși în eșantion și de versiunile neconfidențiale ale rapoartelor de verificare și nici modul în care nu au fost asigurate aceste drepturi la apărare. În plus, părțile respective nu au solicitat să nu se ia în considerare nicio informație transmisă cu titlu confidențial, din cauza presupusei lipse a rezumatelor neconfidențiale. Prin urmare, aceste afirmații au fost respinse.

(84)

Produsul în cauză este reprezentat de roțile din aluminiu pentru autovehicule de la pozițiile SA 8701 -8705 , cu sau fără accesoriile lor, având sau nu pneuri montate, originare din Maroc, încadrate în prezent la codurile NC ex 8708 70 10 și ex 8708 70 50 (codurile TARIC: 8708 70 10 15, 8708 70 10 50, 8708 70 50 15 și 8708 70 50 50) (denumite în continuare „produsul în cauză”).

(85)

Roțile din aluminiu sunt comercializate în mod tradițional în Uniune prin intermediul a două lanțuri de distribuție: către piața producătorilor de echipamente originale (original equipment manufacturer – OEM), care înseamnă în principal producători de automobile, și către piețele pieselor și echipamentelor de schimb (aftermarket – AM), care includ, de exemplu, distribuitori, comercianți cu amănuntul, ateliere de reparații etc. Produsul în cauză din Maroc a fost vândut exclusiv pe piața OEM în cursul perioadei examinate. Pe piața OEM, producătorii de automobile organizează licitații pentru RA și sunt adesea implicați în procesul de dezvoltare a unei noi roți, care este asociată cu marca acestora. Producătorii din Uniune și exportatorii marocani pot concura în cadrul acelorași licitații.

(86)

Investigația a arătat că următoarele produse au aceleași caracteristici fizice, chimice și tehnice de bază, precum și aceleași utilizări principale:

(87)

Comisia a stabilit în această etapă că produsele respective sunt, prin urmare, produse similare în sensul articolului 2 litera (c) din regulamentul de bază.

(88)

Pe baza informațiilor cuprinse în plângere, a avizului de deschidere și a răspunsurilor la chestionarele Comisiei, a fost examinată presupusa subvenționare de către GM prin intermediul următoarelor subvenții:

(89)

Comisia a investigat dacă aceste subvenții au conferit avantaje, fie financiare, fie în natură, producătorilor-exportatori în conformitate cu definiția de la articolul 4 din regulamentul de bază.

(90)

În chestionarul său, în cererea de clarificare și în timpul vizitei de verificare, Comisia a solicitat GM să furnizeze anumite informații referitoare la cooperarea bilaterală dintre China și Maroc. Aceste solicitări de informații au inclus, printre altele, întrebări privind cadrul juridic și instituțional, precum și privind existența acordurilor interguvernamentale dintre China și Maroc.

(91)

În special, în chestionar și în cererea de clarificare GM a fost invitat să furnizeze o listă de documente și acorduri privind cooperarea bilaterală dintre GM și GC. Cu toate acestea, GM nu a prezentat aceste documente. În schimb, GM a pus la dispoziție doar unul dintre aceste acorduri din 2022 pentru consultare la fața locului. În plus, Comisia nu deținea nici documentația referitoare la punerea în aplicare a acordurilor furnizate și la mecanismele de consultare instituite de GC și de GM în acest sens, inclusiv cu privire la proiectele comune din cadrul planului de punere în aplicare a inițiativei „O centură, un drum”, care includ activitățile CITIC Dicastal în Maroc.

(92)

În plus, reprezentanții Ministerului Afacerilor Externe, care este departamentul guvernamental responsabil pentru negocierea, semnarea și monitorizarea acordurilor în cauză, nu au fost disponibili pentru a discuta conținutul și contextul documentelor solicitate în timpul vizitei de verificare a GM.

(93)

În plus, în pofida faptului că s-a solicitat în chestionar, precum și în cererea de clarificare adresată GM, GM nu a furnizat acordul-cadru din 2015 pentru a sprijini și a asista operatorii din sectorul autovehiculelor. Acest acord a fost semnat între GM și reprezentanții sectorului bancar marocan, inclusiv AttijariWafa Bank, care a acordat un împrumut unuia dintre producătorii-exportatori.

(94)

În răspunsul său la scrisoarea în temeiul articolului 28, GM a furnizat acordul-cadru din 2015 încheiat cu AttijariWafa Bank. GM a subliniat că, în timpul vizitei de verificare, a furnizat, de asemenea, „Acordul de cooperare între Chinese State Export Credit Insurance și Banca Marocană de Comerț Exterior”, precum și o copie pe suport de hârtie a „Planului de punere în aplicare a inițiativei «O centură, un drum» între guvernul Regatului Maroc și guvernul Republicii Populare Chineze” („planul de punere în aplicare a inițiativei «O centură, un drum»”) din 5 ianuarie 2022 și a clarificat faptul că, întrucât acest plan a fost semnat la câțiva ani după încheierea investiției de către CITIC Dicastal, acesta nu este relevant pentru investigație. GM a susținut, de asemenea, că niciunul dintre aceste documente nu se referă la vreo cooperare între cele două guverne în ceea ce privește producția de roți din aluminiu sau DMA și, prin urmare, nu constituie informații necesare pentru investigația Comisiei.

(95)

În ceea ce privește recomandarea consilierului-auditor, Comisia observă că GM a refuzat să furnizeze planul de punere în aplicare a inițiativei „O centură, un drum” și, prin urmare, acesta nu face parte din dosarul cauzei, astfel cum se detaliază în considerentul 70.

(96)

Astfel cum s-a explicat în considerentul 72 de mai sus, GM a încercat să elimine extrasele din planul de punere în aplicare a inițiativei „O centură, un drum” din dosarul confidențial după ce au fost comunicate constatările definitive ale Comisiei. Acest din urmă comportament confirmă faptul că documentul contestat aflat în posesia GM, dacă ar fi prezentat în mod corespunzător, astfel cum s-a solicitat, ar sprijini constatările la care a ajuns Comisia.

(97)

De fapt, Comisia a constatat, pe baza informațiilor disponibile public, că planul de punere în aplicare a inițiativei „O centură, un drum” este legat de „Memorandumul de înțelegere dintre guvernul Republicii Populare Chineze și guvernul Regatului Maroc privind promovarea în comun a Centurii economice a Drumului Mătăsii și a Drumului Maritim al Mătăsii din Secolul XXI” („memorandumul de înțelegere privind inițiativa «O centură, un drum»”) din 2017 (15) și la Declarația comună de instituire a unui parteneriat strategic între Maroc și China, menționând, de asemenea, vizita de stat din mai 2016 dintre Mohammed VI, Regele Marocului, și președintele chinez Xi Jinping (16), documentele pe care GM nu le-a furnizat. Prin urmare, Comisia a considerat, pe baza datelor disponibile, că textul planului de punere în aplicare a inițiativei „O centură, un drum” conține informații relevante pentru evaluarea sa în cadrul prezentei investigații, contrar afirmației GM. Prin urmare, întrucât GM nu a furnizat memorandumul de înțelegere privind inițiativa „O centură, un drum”, planul de punere în aplicare a inițiativei „O centură, un drum” și alte câteva documente de cooperare bilaterală, Comisia a utilizat datele disponibile pentru constatările sale în temeiul articolului 28 din regulamentul de bază.

(98)

În ceea ce privește conținutul planului de punere în aplicare a inițiativei „O centură, un drum”, GM a afirmat că a prezentat acest plan pentru a dovedi că proiectul marocan al DMA nu făcea obiectul acestui document și că, în orice caz, acest document era irelevant, deoarece a fost semnat după încheierea proiectului marocan al DMA, astfel cum se explică în considerentul 94. Pe baza dispozițiilor articolului 28 și având în vedere constatările din considerentul 96, Comisia a trebuit să ajungă la o concluzie contrară. În special, Comisia a constatat, pe baza circumstanțelor în care documentul contestat a fost furnizat și apoi eliminat, că proiectul marocan al DMA făcea obiectul planului de punere în aplicare a inițiativei „O centură, un drum” și că acest plan era relevant în evaluarea proiectului DMA, deși a fost semnat ulterior, deoarece GM nu ar fi încercat să retragă din dosar acest document după evaluarea din comunicarea sa dacă nu ar fi conținut informații care să confirme aceste elemente. Elementele de probă și constatările suplimentare din considerentul 97 confirmă, de asemenea, acest lucru.

(99)

GM a susținut, de asemenea, că Comisia ar fi trebuit să își înceapă investigația prin emiterea unui chestionar adresat GC și prin verificarea ulterioară a acestuia la fața locului în China, și nu numai prin emiterea unui chestionar adresat GM. Întrucât Comisia nu a emis niciun chestionar către GC și nici nu a invitat GC să furnizeze informații utile pentru prezenta investigație, GM nu a putut divulga în mod unilateral acordurile confidențiale semnate cu GC.

(100)

Comisia nu a fost de acord cu afirmațiile GM. Astfel cum s-a subliniat în considerentul 6 de mai sus, la începutul investigației, Comisia a invitat GC să se manifeste și să coopereze în cadrul investigației. Cu toate acestea, GC nu s-a manifestat, nu a solicitat să fie considerat parte interesată și nu a decis să coopereze în cadrul investigației. Prin urmare, această afirmație a fost respinsă.

(101)

În cele din urmă, GM a susținut că nu se poate demonstra, pe baza unor surse secundare, că GM a permis DMA să beneficieze de contribuțiile financiare ale țărilor terțe rezultate din presupusa cooperare bilaterală dintre GC și GM din diverse motive. Această observație este legată mai degrabă de evaluarea constatărilor investigației de către Comisie decât de prezentarea informațiilor necesare în temeiul articolului 28 din regulamentul de bază și, prin urmare, va fi abordată în motivarea detaliată a Comisiei de la punctele 3.4 și 3.5 de mai jos.

(102)

În observațiile sale ulterioare comunicării constatărilor finale, GM a susținut că a furnizat Comisiei suficiente informații „necesare” cu privire la lipsa de cooperare între GM și GC în ceea ce privește producția de RA din Maroc. GM a susținut că niciunul dintre documentele solicitate de Comisie nu includea informații care ar fi fost relevante pentru prezenta investigație. Este important de remarcat faptul că GM nu a invocat niciodată inițiativa „O centură, un drum” ca fiind condiția sau motivul investiției CITIC Dicastal în Maroc. De asemenea, nu a existat niciun document întocmit de GM care să indice că GM a solicitat subvenții chineze acordate în cadrul inițiativei „O centură, un drum” pentru investiția CITIC Dicastal în Maroc. Astfel, în absența luării în considerare a inițiativei „O centură, un drum” de către GM pentru investiția CITIC Dicastal în Maroc, GM nu a fost obligat să divulge Comisiei nicio informație strict confidențială referitoare la alte forme de cooperare între GM și GC. Întrucât astfel de informații nu intră în domeniul de aplicare al prezentei investigații, GM consideră că informațiile solicitate nu erau „necesare” pentru investigație și, prin urmare, nefurnizarea acestor informații nu a condus la indisponibilitatea elementelor de probă.

(103)

În plus, GM a susținut că Comisia nu putea aplica articolul 28 din regulamentul de bază în cazul GM, deoarece nu a trimis chestionarul către GC. Potrivit GM, simpla invitație de a coopera în ziua deschiderii investigației nu este echivalentă cu o solicitare de informații necesare. GM consideră că, în cazul în care o parte interesată nu a fost informată cu privire la informațiile pe care trebuie să le prezinte, nu se poate susține că a refuzat accesul la informațiile necesare, că nu a divulgat informațiile necesare sau că a obstrucționat în mod semnificativ investigația. Comisia nu a formulat instrucțiuni clare cu privire la tipul de informații pe care le-a solicitat de la GC și, prin urmare, Comisia nu are libertatea de a utiliza datele disponibile (17). GM a observat că, în toate investigațiile anterioare privind sprijinul financiar transfrontalier și vizând doar guvernul Egiptului și pe cel al Indoneziei, Comisia a adresat GC o cerere de informații.

(104)

Comisia nu a fost de acord cu afirmația GM. În primul rând, astfel cum s-a demonstrat în considerentele 177-220, acordurile bilaterale pe care GM a refuzat să le furnizeze erau necesare pentru a examina în mod corespunzător existența cooperării dintre GM și GC, întrucât acestea au creat un cadru în care s-a desfășurat proiectul de investiții al CITIC Dicastal. În al doilea rând, Comisia a considerat că GC a fost suficient de bine informat cu privire la deschiderea investigației și la cererea de cooperare adresată de Comisie. În acest sens, în ziua deschiderii investigației, Comisia a furnizat GC avizul de deschidere și l-a invitat să coopereze cu autoritățile din Maroc. Comisia a atras atenția GC asupra punctului 5.3 din avizul de deschidere, în care Comisia a invitat autoritățile din RPC să participe la investigație. Prin urmare, GC a fost informat în mod corespunzător cu privire la procedură, inclusiv cu privire la faptul că cooperarea sa ar fi necesară pentru investigație. Cu toate acestea, GC nu a răspuns niciodată la aceste comunicări și nici nu s-a înregistrat ca parte interesată în cadrul investigației. Comisia a explicat GM măsurile pe care le-a luat pentru a invita GC să coopereze și în cursul verificării la fața locului. În acest sens, GM a confirmat, de asemenea, că GC a refuzat să coopereze în cadrul procedurii, deoarece nu și-a dat consimțământul pentru ca GM să furnizeze Comisiei acordurile bilaterale solicitate, inclusiv, de exemplu, planul de punere în aplicare a inițiativei „O centură, un drum” din 2022. Prin urmare, spre deosebire de ceea ce susține GM, nu a existat nicio ambiguitate în ceea ce privește necesitatea cooperării din partea GC și refuzul său de a extinde cooperarea către Comisie.

(105)

Investigația a identificat tranzacții comerciale neobișnuite ale DMA și ale societăților sale afiliate cu Wisdom Integration Investment Technology Co., Limited (denumită în continuare „Wisdom”), o societate înființată în Hong Kong, în noiembrie 2019, despre care DMA a susținut că nu este afiliată cu grupul Dicastal.

(106)

În special, achizițiile efectuate de DMA de lingouri de aluminiu de la Wisdom în 2023 și parțial și în 2022 nu fuseseră plătite până la sfârșitul perioadei de investigație. În plus, aceste lingouri au fost vândute către DMA la un preț substanțial mai mic decât prețul pieței. Wisdom a acordat, de asemenea, un împrumut societății Dicastal Asia, care a fost utilizat pentru a majora aportul de capital al societății în cadrul DMA.

(107)

Comisia a constatat că, deși Wisdom a fost înființată oficial în Hong Kong, proprietarul său era un resortisant chinez cu o adresă în Qinhuangdao, același oraș cu sediul legal al CITIC Dicastal. În plus, documentele colectate în timpul verificării la fața locului la DMA au arătat că Wisdom avea aceeași adresă oficială în Hong Kong ca adresa celor două societăți ale grupului cu sediul în Hong Kong, Dicastal Asia și Dicastal HK.

(108)

În cursul verificării la fața locului la DMA, reprezentanții CITIC Dicastal au explicat că CITIC Dicastal a recomandat Wisdom ca furnizor de lingouri de aluminiu pentru DMA, pe baza cooperării pe termen lung cu proprietarul Wisdom, care ar fi fost expert în sectorul aluminiului.

(109)

Pe baza informațiilor de mai sus disponibile la dosar, precum și pe baza informațiilor furnizate în cursul verificării la fața locului la DMA, Comisia a solicitat, în cererea de clarificare din 10 septembrie 2024, ca Wisdom să furnizeze un răspuns la părțile relevante din chestionarul antisubvenție. În plus, Comisia a solicitat informații cu privire la natura relației juridice și de afaceri cu proprietarul Wisdom și la adresa la care Wisdom își desfășura efectiv activitatea. În cele din urmă, Comisia a solicitat detalii privind neîncasarea datoriei neachitate legate de achizițiile de lingouri de aluminiu. Comisia a solicitat informații cu privire la aceste elemente referitoare la Wisdom și în timpul verificării la fața locului la CITIC Dicastal.

(110)

Cu toate acestea, Wisdom a refuzat să coopereze, iar grupul Dicastal a refuzat să divulge orice informație suplimentară în afara celor menționate în considerentul 108. Prin urmare, Comisia a informat grupul Dicastal cu privire la intenția sa de a aplica articolul 28 din regulamentul de bază în ceea ce privește aspectele descrise în considerentele 105-107 („prima scrisoare în temeiul articolului 28”).

(111)

În răspunsul său la prima scrisoare în temeiul articolului 28, grupul Dicastal a susținut că (i) nu are legătură cu Wisdom și (ii) informațiile privind Wisdom nu sunt necesare. Comisia a respins aceste afirmații și și-a confirmat intenția de a aplica articolul 28 din regulamentul de bază în ceea ce privește aceste aspecte. Întrucât aceste afirmații și argumentele aferente se referă la fond și constatările privind aspectele vizate de prima scrisoare în temeiul articolului 28 și la aplicarea datelor disponibile, acestea sunt abordate în detaliu la punctul 3.5.2.1.2.

(112)

În plus, investigația a constatat că DMA și-a achiziționat echipamentele de producție de la Changsha Dicastal, care nu era producătorul utilajelor respective. În timpul verificării la fața locului la Changsha Dicastal, societatea a refuzat să furnizeze lista producătorilor inițiali ai echipamentelor. Acest refuz a împiedicat Comisia să investigheze în continuare sursa și valoarea reală a echipamentelor furnizate către DMA.

(113)

De asemenea, pentru un număr semnificativ de tranzacții, DMA nu a raportat sau a raportat coduri incorecte ale mărfurilor, sub care au fost importate echipamentele. În același timp, societatea nu a codificat nivelul taxelor la import aplicabil pentru niciuna dintre tranzacțiile raportate. Deși Comisia a adus în discuție acest aspect în cursul verificării la fața locului la DMA, societatea nu a completat informațiile lipsă în versiunea revizuită a tabelului respectiv din chestionarul antisubvenție, pe care societatea a prezentat-o la sfârșitul verificării la fața locului. Acest lucru a împiedicat Comisia să verifice taxele la import aplicabile societății și, prin urmare, amploarea subvenției sub forma unei scutiri de taxe la import pentru bunurile de capital.

(114)

Comisia a informat grupul Dicastal cu privire la intenția sa de a aplica articolul 28 din regulamentul de bază și în ceea ce privește aspectele explicate în considerentele 112 și 113 („a doua scrisoare în temeiul articolului 28”).

(115)

În răspunsul său la a doua scrisoare în temeiul articolului 28, grupul Dicastal nu a fost de acord cu evaluarea Comisiei.

(116)

În primul rând, acesta a susținut că, prin faptul că a prezentat Comisiei lista producătorilor inițiali de utilaje vândute către DMA în cursul verificării la fața locului, Changsha Dicastal a permis investigarea sursei și a valorii reale a echipamentelor în cauză.

(117)

În al doilea rând, grupul Dicastal a susținut că a completat tabelul din chestionarul antisubvenție privind importurile de utilaje în măsura posibilităților sale, deoarece nu a păstrat evidențe care să îi permită societății să furnizeze informații privind nivelurile taxelor vamale și codurile solicitate în tabel. Grupul a susținut, de asemenea, că GM a furnizat Comisiei informațiile solicitate în răspunsul la chestionarul guvernului. Grupul Dicastal a reiterat aceste argumente și în observațiile sale privind comunicarea constatărilor finale.

(118)

Comisia nu a fost de acord. Faptul că, în timpul verificării la fața locului, Comisia a putut vedea pentru scurt timp lista furnizorilor de utilaje nu a schimbat cu nimic faptul că Comisia nu a fost în măsură să investigheze în continuare societățile respective. În plus, Comisia a considerat că DMA dispunea de toate informațiile necesare pentru a determina codurile mărfurilor și taxele vamale aplicabile utilajelor importate. În special, societatea se afla în posesia declarațiilor vamale de import pentru toate utilajele importate. Pentru anumite tranzacții, evidențele societății conțineau chiar și codurile mărfurilor aplicabile în descrierea activului înregistrat în contabilitate. Taxele vamale sunt disponibile public în legislația vamală marocană și, prin urmare, erau ușor accesibile societății pentru ca aceasta să furnizeze un răspuns complet la secțiunea respectivă din chestionarul antisubvenție.

(119)

În consecință, Comisia și-a confirmat intenția de a aplica articolul 28 din regulamentul de bază în ceea ce privește aspectele prezentate în a doua scrisoare în temeiul articolului 28.

(120)

GM a selectat sectorul industrial al autovehiculelor, inclusiv furnizarea de piese și accesorii pentru automobile, cum ar fi roțile din aluminiu, ca sector-cheie care trebuie dezvoltat la nivel național pentru a îmbunătăți situația economică a țării. De-a lungul anilor, GM a pus în aplicare o serie de politici preferențiale în acest scop. Aceste politici conțineau mai multe stimulente, printre altele, pentru a atrage investiții străine, finanțare și know-how în Maroc. Creșterea economică nu putea fi realizată doar pe plan intern prin mobilizarea resurselor naționale. Planurile guvernamentale și politicile preferențiale au subliniat necesitatea de a atrage investiții străine directe („ISD”) și de a exploata accesul liber și/sau preferențial al Marocului la piețe-cheie, cum ar fi Uniunea și SUA.

(121)

Într-adevăr, în 2014, sectorul automobilelor s-a clasat pe locul al treilea în ceea ce privește producția industrială internă, după sectorul fosfatului și cel al industriei chimice, și pe locul al doilea în ceea ce privește exporturile, după industria chimică. Însă datorită eforturilor GM, în 2021, sectorul automobilelor s-a clasat pe primul loc în ceea ce privește exporturile și ISD din exterior. De fapt, două treimi din ISD în Maroc în 2021 au vizat sectorul automobilelor (18). Importanța investițiilor străine în sectorul automobilelor este ilustrată, de asemenea, de numărul de acțiuni de promovare a comerțului desfășurate pentru acest sector, calificat de Agenția Marocană pentru Dezvoltarea Investițiilor și Exporturilor („AMDIE”) ca fiind „unul dintre cele mai strategice sectoare ale economiei marocane”, și reprezentând 18 % din totalul acțiunilor întreprinse în anul respectiv (19).

(122)

În 2008, Regele Mohamed VI a solicitat guvernului să adopte o strategie de dezvoltare a sectorului industrial și a sectorului serviciilor, precum și a noilor tehnologii. O astfel de strategie trebuia să valorifice la maximum oportunitățile oferite de globalizare în ceea ce privește fluxurile de investiții. În plus, Regele Mohamed VI a subliniat necesitatea de a implica sectorul bancar în dezvoltarea națională și socială prin intermediul unui mecanism stabilit.

(123)

Aceste idei s-au tradus în Pactul național pentru situații de urgență industrială 2009-2015 (National Pact for Industrial Emergence – „NPIE”), un contract social încheiat între GM, pe de o parte, și Confederația Generală a Întreprinderilor Marocane și Gruparea Profesională a Băncilor Marocane, pe de altă parte. În cadrul NPIE, GM a identificat șase sectoare strategice ale serviciilor și industriei în care Marocul avea un avantaj competitiv clar și exploatabil, industria autovehiculelor fiind unul dintre aceste sectoare.

(124)

În ceea ce privește industria autovehiculelor, NPIE a urmărit să creeze o rețea de furnizori de piese pentru producătorii de automobile, să atragă în Maroc un al doilea mare producător de automobile străin (alături de Renault) și, de asemenea, să atragă producători de vehicule specializate, care utilizează intensiv forța de muncă datorită asamblării în serii mici.

(125)

Oferta pentru furnizorii de piese s-a axat pe trei măsuri:

(126)

NPIE a prevăzut două P2I cu un statut de zonă liberă dedicate industriei autovehiculelor, una în Tanger și una în Kenitra. Stimulentele acordate societăților situate în ZAI au fost stabilite prin Legea nr. 19-94 și Dahir nr. 1-95-1 din 26 ianuarie 1995. Aceste stimulente includ, fără a se limita la acestea, o scutire și/sau o reducere a impozitului pe profit, a impozitului profesional, precum și o scutire de taxe la import.

(127)

Pe lângă stimulentele legate de zonele libere, P2I oferă parcele deservite pentru închiriere sau vânzare, clădiri gata de utilizare pentru închiriere sau vânzare, servicii la fața locului (de exemplu, întreținerea infrastructurii, securitate, servicii de alimentație publică, servicii de sănătate, servicii bancare, agenții de voiaj), un ghișeu unic care reunește diverse servicii guvernamentale pentru investitori, o conectivitate logistică optimă etc.

(128)

Punerea în aplicare a strategiei a început cu un angajament major de investiții din partea Renault, care a început să construiască o fabrică în zona liberă din Tanger în 2008, fabrica funcționând din 2012 (20). În cadrul NPIE, mai mulți furnizori de piese, cum ar fi Yazaki, Leoni, Antolin, Delphi, Valeo, au venit în Maroc (21).

(129)

Deși Zona liberă Tanger a fost înființată încă din 1997 (22), în cadrul NPIE, Orașul orientat spre autovehicule Tanger (Tangier Automotive City) a fost adăugat în 2013 (23). Aceste două zone situate în Tanger cuprind o suprafață de 400 ha și, respectiv, 517 ha. Zona liberă atlantică din Kenitra a fost creată în 2011 pe o suprafață de 488 ha (24).

(130)

Punerea în aplicare a NPIE a condus la crearea a 110 000 de locuri de muncă între 2008 și 2011 și la o creștere cu 22 % a exporturilor industriale. Marocul s-a poziționat pe radarul liderilor industriali mondiali ca destinație atractivă și competitivă datorită dezvoltării infrastructurii în cadrul NPIE și poziției sale favorabile la intersecția dintre Europa, Africa, Orientul Mijlociu și America, precum și datorită accesului preferențial facil la numeroase piețe. În cadrul NPIE, ISD au crescut cu o rată medie anuală de 23 % începând din 2009 (25).

(131)

În 2014, NPIE a fost urmat de Planul de accelerare industrială 2014-2020 („PAI”), care a fost pe deplin în conformitate cu obiectivele NPIE și a vizat transformarea industriei în principala sursă de creștere economică.

(132)

PAI a vizat creșterea gradului de ocupare a forței de muncă în rândul tinerilor, creșterea ponderii industriei în PIB, stimularea exporturilor, îmbunătățirea ISD și îmbunătățirea productivității prin acordarea de sprijin specific actorilor industriali. O jumătate din cele 500 000 de noi locuri de muncă avute în vedere de PAI urmau să fie create prin ISD (26). Acest lucru demonstrează încă o dată dependența GM de resursele din străinătate pentru a atinge obiectivele strategiei sale industriale.

(133)

În cadrul PAI, Marocul a atras un al doilea mare producător de automobile străin. În iunie 2015, Stellantis (la acea vreme, Grupul PSA) a semnat un Memorandum de înțelegere cu Grupul CDG privind construirea unei fabrici în zona liberă pentru exporturi din Kenitra (27). Stellantis a investit 6 miliarde MAD (557 milioane EUR) iar în 2019 a pus în funcțiune o fabrică cu o capacitate anuală de 200 000 de vehicule și de 200 000 de motoare. (28).

(134)

Pe baza rezultatelor obținute în cadrul NPIE, GM a recunoscut necesitatea de a reduce fragmentarea industriei prin crearea de ecosisteme industriale. Industria autovehiculelor a rămas pe radarul GM ca una dintre industriile-cheie.

(135)

În cadrul PAI, GM a creat opt ecosisteme (29) în industria autovehiculelor, printre care cablajele automobilelor, interioarele/scaunele autovehiculelor, baterii pentru automobile, ștanțarea metalelor, aprovizionarea OEM și grup motopropulsor. GM a semnat contracte de performanță cu ecosistemele individuale, care detaliază obiectivele de performanță și angajamentele GM pentru fiecare subsector industrial parțial, precum și un contract de performanță care abordează măsuri orizontale pentru industria autovehiculelor.

(136)

Contractul de performanță pentru ecosistemul „grup motopropulsor” a fost semnat în februarie 2016 între Ministerul Economiei și Finanțelor, Ministerul Industriei, Comerțului, Investițiilor și Economiei Digitale (denumit în continuare „Ministerul Industriei și Comerțului”) și Asociația marocană pentru industria autovehiculelor și comerțul cu autovehicule (Association Marocaine pour l’Industrie et le Commerce de l’Automobile, „AMICA”). Astfel cum s-a confirmat prin acordul de investiții semnat între GM și CITIC Dicastal, precum și prin actul adițional la contractul de performanță din 2018, fabricarea roților din aluminiu face parte din ecosistemul „grup motopropulsor”.

(137)

În contractul de performanță, AMICA s-a angajat să creeze 10 000 de locuri de muncă suplimentare, vânzări suplimentare în valoare de 6,5 miliarde MAD și investiții suplimentare de aceeași valoare, precum și la o mai bună integrare a ecosistemului în economia marocană prin creșterea conținutului local. Pe de altă parte, GM a promis să ofere operatorilor din ecosistemul „grup motopropulsor” terenuri la prețuri atractive, să abordeze și să mobilizeze investitori străini, inclusiv în scopul înființării de întreprinderi comune cu societăți locale, să mobilizeze bănci de investiții pentru a sprijini investitorii străini și să ofere subvenții pentru investiții. Subvenția pentru investiții, plafonată în mod normal la 20 % din valoarea investiției, a fost majorată la 30 % pentru primele trei societăți din patru domenii de activitate (turnătorie de fontă, turnarea sub presiune a aluminiului, turnarea statică a aluminiului, rafinarea aluminiului) în cadrul ofertei de pionierat.

(138)

Pentru a oferi o sursă unică de finanțare pentru PAI, în 2015, GM a creat Fondul de dezvoltare industrială și de investiții sub forma unui cont de alocări speciale al bugetului de stat (30). Resursele totale destinate punerii în aplicare a PAI au fost stabilite la 3 miliarde MAD anual pentru perioada 2014-2020. Conform contractului de performanță, 450 de milioane MAD au fost alocate inițial ecosistemului „grup motopropulsor”. Cu toate acestea, contractul de performanță a fost modificat în octombrie 2018. Având în vedere dezvoltarea producției de roți din aluminiu în Maroc, bugetul dedicat ecosistemului „grup motopropulsor” a crescut de aproape patru ori la 1,71 miliarde MAD.

(139)

În plus, pentru a permite accesul facil la finanțare suplimentară pentru actorii din întreaga industrie a autovehiculelor, în iulie 2015, GM și AMICA au semnat un acord de parteneriat cu mai multe bănci (31), inclusiv cu AttijariWafa Bank Group. Acordul de parteneriat mandatează banca, printre altele, să furnizeze industriei autovehiculelor linii de credit în valută pentru a-și finanța nevoile de funcționare la o rată preferențială a dobânzii.

(140)

În plus, la 19 februarie 2018, GM și Hands Corporation au semnat un acord de investiții, prin care GM s-a angajat să furnizeze Hands 8 stimulente, subvenții și măsuri de asistență care vizează diferitele etape ale înființării fabricii industriale pentru fabricarea produsului care face obiectul investigației. Etapele de elaborare a planului industrial reflectă diferite tipuri de investiții și cheltuieli, în special achiziționarea terenului, construcția de clădiri industriale, achiziționarea de noi echipamente și software pentru funcționarea acestora, asistența tehnică aferentă pentru instalare și testare și formarea profesională.

(141)

În cursul vizitei de verificare, GM a clarificat faptul că carta de investiții inițială a fost valabilă în perioada 1995-2022 și a coexistat cu stimulentele prevăzute în cadrul PAI 2014-2020. Pentru a prelungi într-un mod mai eficient stimulentele oferite în cadrul acestor programe, a fost creat un nou Minister al investițiilor, cu obiectivul specific de a stabili o nouă cartă de investiții și de a unifica toate programele de stimulare anterioare. Între timp, GM a continuat să aplice vechea cartă a investițiilor și dispozițiile PAI 2014-2020. Noua Cartă a investițiilor, care combină toate programele de sprijin anterioare, a fost votată în decembrie 2022 și este în vigoare din 2023. Societățile care au încheiat acorduri de investiții înainte de noua Cartă a investițiilor pot beneficia în continuare de stimulentele acordate în temeiul normelor anterioare.

(142)

Acordurile bilaterale relevante și alte documente semnate de-a lungul anilor între GM și GC, precum și declarațiile prezentate în comun includ:

(143)

Pe lângă subvenții și alte politici preferențiale, astfel cum se detaliază în secțiunea anterioară, GM a încercat, de asemenea, să atragă investiții, finanțare preferențială și know-how din țări terțe cu mijloacele financiare și know-how-ul necesare disponibile. Un partener natural în această privință a fost China, având în vedere existența programului preferențial cuprinzător denumit „O centură, un drum”, cunoscut și sub denumirea de inițiativa „O centură, un drum”. În același timp, China avea un producător bine stabilit de roți din aluminiu, CITIC Dicastal, care aparține grupului CITIC (32).

(144)

Marocul s-a poziționat ca centru de producție mediteraneean și a atras investitori prin poziția sa geografică, infrastructura dezvoltată și accesul liber la piețele-cheie printr-o serie de acorduri de liber schimb, în special accesul la piața Uniunii pe baza Acordului euro-mediteraneean de asociere (a se vedea considerentele 11-15) (33).

(145)

Cooperarea dintre China și Maroc datează din 1995, când cele două țări au semnat, la 27 martie 1995, un „Acord privind încurajarea și protejarea reciprocă a investițiilor între guvernul Republicii Populare Chineze și guvernul Regatului Maroc”. China a încurajat întreprinderile chineze puternice și cu o bună reputație să se stabilească în Maroc. Marocul a oferit diverse forme de sprijin și facilități societăților chineze pentru a desfășura activități comerciale pe piața marocană.

(146)

În noiembrie 2014 a fost organizat la Beijing Forumul economic China-Maroc, în cadrul căruia au fost semnate cu succes o serie de acorduri și memorandumuri de înțelegere care acoperă numeroase domenii economice.

(147)

În ianuarie 2016, China a emis documentul „Mai multe avize ale Consiliului de Stat privind promovarea dezvoltării inovatoare a comerțului de prelucrare” (34) pentru a îndruma întreprinderile să realizeze cooperarea internațională în materie de capacități de producție și pentru a promova interacțiunea pozitivă dintre cooperarea internațională și transformarea și modernizarea industrială internă. În considerentul 17, acest document prevede aprofundarea cooperării industriale cu țările vizate de inițiativa „O centură, un drum”, în timp ce în considerentul 18 se solicită îmbunătățirea nivelului cooperării China-Africa în materie de industrializare, pentru a se pune accentul pe cooperarea în ceea ce privește capacitatea de producție a comerțului de prelucrare.

(148)

În mai 2016, regele Mohammed VI al Marocului a efectuat o vizită de stat în China. Cei doi șefi de stat au semnat în comun „Declarația comună privind instituirea parteneriatului strategic între cele două țări”. Ulterior, în 2016, o declarație privind stabilirea unei cooperări strategice între GC și GM a consolidat și mai mult instrumentele de cooperare între cele două guverne. Elementele principale ale acestei cooperări sunt cuprinse în partea 2 a declarației, intitulată „Economie, comerț și investiții” și pot fi rezumate după cum urmează: (i) necesitatea de a consolida parteneriatul economic și comercial dintre cele două țări și de a utiliza pe deplin rolul Comitetului mixt China-Maroc pentru comerț și cooperare economică și tehnică și, în general, de a extinde amploarea schimburilor comerciale dintre cele două țări, (ii) dezvoltarea unor parteneriate în domeniul industriei, (iii) punerea în aplicare în mod activ a conținutului acordului din 1995 și al memorandumurilor și acordurilor semnate în noiembrie 2014, (iv) încurajarea autorităților de supraveghere financiară din cele două țări să instituie un mecanism de cooperare în materie de supraveghere, (v) consolidarea cooperării în domeniul dezvoltării resurselor umane dintre cele două țări, (vi) pentru a continua să ofere asistență în cadrul capacităților Chinei pentru dezvoltarea economică a Regatului Maroc, GM a promis, la rândul său, să creeze condiții favorabile pentru societățile chineze care își desfășoară activitatea în Maroc.

(149)

Cooperarea a fost facilitată și mai mult atunci când Bank of China a deschis un birou în Maroc în 2016. În noiembrie 2017, site-ul oficial al bazei de date „O centură, un drum” a GC a raportat că ministrul de externe al GC, Wang Yi, a purtat discuții la Beijing cu ministrul afacerilor externe și cooperării internaționale al GM. În urma discuțiilor, miniștri de externe ai celor două țări au semnat împreună „Memorandumul de înțelegere dintre guvernul Republicii Populare Chineze și guvernul Regatului Maroc privind promovarea în comun a Centurii economice a Drumului Mătăsii și a Drumului Maritim al Mătăsii din Secolul XXI” (denumit în continuare „memorandumul de înțelegere privind inițiativa «O centură, un drum»”); Acest lucru a fost raportat, de asemenea, de GC pe site-ul web al portalului „O centură, un drum”. Astfel cum s-a menționat la punctul 3.2.1 de mai sus, conținutul detaliat al acestui acord nu a fost pus la dispoziția Comisiei, deoarece nu a fost furnizat în cursul investigației de către GM.

(150)

Tot în 2017, a fost creat un fond pentru a atrage societăți chineze în Maroc, conform unui articol publicat pe site-ul web chinez privind inițiativa „O centură, un drum”. Comunicarea prezintă următoarele: „Sperăm că un număr mai mare de producători chinezi vor intra în Maroc și sperăm că vor exista mai multe cooperări economice și comerciale, investiții și construcții de fabrici. Marocul are costuri scăzute ale forței de muncă, hinterland de piață semnificativ, o impozitare preferențială etc., – un funcționar economic și comercial marocan a declarat în cadrul unui interviu. În prezent, Marocul a semnat acorduri de liber schimb cu Uniunea Europeană, Statele Unite, Turcia etc., iar acordurile de liber schimb și regimul comercial preferențial acoperă 56 de țări. El deservește o piață cu o populație de peste 1 miliard de locuitori. Pentru a atrage capital chinez, Marocul nu numai că a creat un fond guvernamental de 2 miliarde USD special pentru investițiile societăților chineze, ci și a promis să ofere o „rampă de lansare” pentru ca societățile chineze să intre în Europa și în Statele Unite. În plus, el a lansat și un «Plan de accelerare industrială» pe cinci ani”
.

(151)

În martie 2018, asociațiile profesionale reprezentative din ambele țări au semnat un Memorandum de înțelegere pentru înființarea unui consiliu de afaceri pentru Drumul Mătăsii („Conseil d’affaires de la route de la soie”). Președintele asociației chineze, dl Zengwei, a declarat următoarele: „[…] Cred că Marocul nu ar trebui privit ca o piață de 35 de milioane de consumatori, ci mai degrabă ca o confluență între mai multe piețe care reprezintă în prezent 1 miliard de consumatori […]” Dl Zengwei a reafirmat hotărârea țării sale de a ajuta Marocul să își asigure dezvoltarea economică, în special prin sporirea investițiilor în diferite sectoare de activitate economică. În cadrul acestui memorandum, cele două țări au creat mecanismele necesare pentru organizarea de reuniuni periodice în vederea examinării și a evaluării cooperării dintre cele două părți (35). Această declarație afirmă în mod clar intenția GC de a extinde inițiativa „O centură, un drum” în Maroc, cu scopul de a obține acces la întreaga piață a Uniunii, precum și de a crea un mecanism de punere în aplicare pentru a monitoriza și a evalua cooperarea bilaterală în cadrul inițiativei „O centură, un drum”.

(152)

În ceea ce privește finanțarea preferențială, în 2019 a fost semnat un acord între agenția oficială chineză de creditare a exportului Sinosure și Banca Marocană de Comerț Exterior. În temeiul acestui acord, Sinosure urma să realizeze în mod activ o cooperare globală cu Banca Marocană de Comerț Exterior pentru a oferi sprijin în materie de finanțare și asigurări întreprinderilor finanțate de China pentru a intra pe piața marocană, precum și pentru a oferi asistență pentru dezvoltarea economică și comercială a Chinei și a Marocului (36).

(153)

În cele din urmă, la 5 ianuarie 2022 (37), GC și GM și-au consolidat și mai mult cooperarea prin semnarea „Planului de punere în aplicare a inițiativei «O centură, un drum» între guvernul Regatului Maroc și guvernul Republicii Populare Chineze” (denumit în continuare „planul de punere în aplicare a inițiativei «O centură, un drum»”), care se bazează pe memorandumul de înțelegere privind inițiativa „O centură, un drum” din 2017 și urmărește să îl pună în aplicare în continuare. Într-adevăr, acest acord ia în considerare în mod specific memorandumul de înțelegere privind inițiativa „O centură, un drum” și Declarația comună din 2016.

(154)

Pe baza consensului la care s-a ajuns în memorandumul de înțelegere privind inițiativa „O centură, un drum”, cele două părți identifică apoi în planul de punere în aplicare a inițiativei „O centură, un drum” sectoarele și activitățile industriale cu un interes comun și sinergii între strategia industrială a Marocului și inițiativa Chinei „O centură, un drum”. În acest context, sunt enumerate prioritățile cooperării industriale (38). De fapt, portalul chinez „O centură, un drum” subliniază chiar că „guvernul chinez se angajează, în temeiul acestui acord, să încurajeze marile întreprinderi chineze să înființeze și să investească pe teritoriul marocan”, cum ar fi industria autovehiculelor. Este interesant de observat că același portal utilizează imaginea proiectului CITIC Dicastal pentru a ilustra acest lucru (39) .

(155)

În plus, potrivit informațiilor publice, potențialii investitori vor fi sprijiniți, în temeiul acordului, de cadrul financiar disponibil în cadrul inițiativei „O centură, un drum”. De fapt, ministrul afacerilor externe al Marocului a remarcat că „această convenție urmărește să promoveze accesul la finanțarea chineză oferită prin inițiativa «O centură, un drum», pentru crearea de proiecte la scară largă în Maroc, facilitarea comerțului și a întreprinderilor comune în diferite domenii, cum ar fi industria,…” (40)

(156)

Documentele juridice relevante care prezintă detaliat proiectul de investiții al grupului Dicastal confirmă faptul că acest mediu juridic și de politică preferențial care decurge din politicile interne puse în aplicare de Maroc și apoi din cooperarea bilaterală cu China a reprezentat cadrul în care grupul Dicastal a investit în Maroc (a se vedea, printre altele, punctul 3.4.3).

(157)

Proiectul de investiții al grupului Dicastal din Maroc se încadrează în mod clar în proiectele de cooperare industrială bilaterală vizate de memorandumul de înțelegere privind inițiativa „O centură, un drum” și de planul de punere în aplicare a inițiativei „O centură, un drum”. Într-adevăr, memorandumul de înțelegere privind inițiativa „O centură, un drum” dintre cele două țări, astfel cum a fost negociat și semnat în paralel cu memorandumul de înțelegere, și acordul de investiții au fost semnate în decembrie 2017 și, respectiv, iulie 2018 între CITIC Dicastal și GM pentru a institui un proiect industrial în sectorul autovehiculelor pentru producția de roți din aluminiu.

(158)

Proiectul a implicat o investiție de 350 de milioane EUR pentru crearea a două instalații de producție cu o capacitate de 6 milioane de unități pe an, din care 90 % sunt destinate exportului. Implementarea a avut loc în două etape, prima instalație, pusă în funcțiune în iunie 2019, fiind urmată de o a doua instalație la sfârșitul anului 2019.

(159)

Acest proiect în sectorul autovehiculelor s-a încadrat în mod clar în prioritățile de cooperare industrială ale ambelor țări, și anume Planul de accelerare industrială al GM, pe de o parte, și inițiativele „O centură, un drum” și „Made in China 2025” ale GC, pe de altă parte, asupra cărora s-a ajuns la un consens în memorandumul de înțelegere privind inițiativa „O centură, un drum”, precum și în planul de punere în aplicare a inițiativei „O centură, un drum” conform datelor disponibile. Acordul de investiții confirmă faptul că GM a inițiat o politică activă de dezvoltare a sectorului industrial prin intermediul Planului de accelerare industrială și de atragere a investitorilor în sectorul autovehiculelor.

(160)

Acest obiectiv este confirmat și de declarațiile publice ale funcționarilor GM. De exemplu, în timpul ceremoniei de inaugurare a celei de a doua fabrici a grupului Dicastal din Kenitra, la 25 noiembrie 2019, ministrul marocan al comerțului și industriei, Moulay Hafid Elalamy, a declarat că această fabrică „este un exemplu al cooperării marocano-chineze de succes în domeniul industrial și face parte din punerea în aplicare a inițiativei guvernului chinez intitulate «O centură, un drum»
”, subliniind că investitorul chinez este unul dintre „cele mai mari grupuri industriale deținute de stat din China”.

(161)

Faptul că CITIC Dicastal a pus în aplicare politicile GC prin intermediul acestui proiect, inclusiv inițiativele „O centură, un drum” și „Made in China 2025”, este susținut de alte elemente din dosar. CITIC Dicastal aparține CITIC Group Corporation, o instituție națională de investiții autorizată, deținută de stat (secțiunea 1.1 din anexa 3 – Planul de afaceri al acordului de investiții). CITIC Group Corporation, o întreprindere chineză deținută de stat („IDS”), și societățile sale afiliate au un istoric dovedit de sprijinire a inițiativei „O centură, un drum” prin finanțare și investiții (41). În plus, deși acordul de investiții nu este semnat direct între GC și GM, ci între societatea CITIC Dicastal și GM, din textul acordului reiese destul de clar că CITIC Dicastal a acționat ca reprezentant al guvernului chinez în acest caz. Acest lucru arată în mod clar că CITIC Dicastal este entitatea selectată de GC pentru a pune în aplicare politicile GC privind inițiativa „O centură, un drum” în Maroc prin semnarea acordului de investiții.

(162)

În acest sens, pe baza informațiilor disponibile, Comisia a considerat că CITIC Dicastal a acționat ca o întreprindere publică în numele GC. Într-adevăr, astfel cum s-a explicat la punctul 3.5.2.1.3, CITIC Dicastal este controlată de GC și de Partidul Comunist Chinez („PCC”) și pune în aplicare obiective de politică, inclusiv în contextul extinderii în străinătate prevăzute pentru inițiativa „O centură, un drum”. Astfel cum se detaliază în special în considerentele 328 și 329, statutul CITIC Dicastal și prezența funcționarilor PCC subliniază faptul că PCC nu numai că este prezent în organele decizionale relevante ale societății, ci este, de asemenea, implicat activ în deciziile comerciale ale societății, printre altele pentru a asigura respectarea diferitelor politici economice naționale din China, care includ inițiativa „O centură, un drum” și proiectul marocan. Planul de afaceri anexat la acordul de investiții confirmă că CITIC Dicastal se ghidează după planul „Made in China 2025”. Contextul proiectului se referă la PAI pentru Maroc și la inițiativa „O centură, un drum” împreună, cu trimitere la vizita din noiembrie 2016 și la memorandumul de înțelegere detaliat la punctul 3.4.2. Aceasta confirmă că DMA a fost creată în cadrul inițiativei chineze „O centură, un drum” și este în concordanță cu Al 13-lea plan cincinal CITIC Dicastal, probabil punerea în aplicare de către societate a documentului de politică generală al GC intitulat „Al 13-lea plan cincinal” la nivel central, provincial și municipal. Inaugurarea celei de a treia fabrici a CITIC Dicastal, care produce piese turnate din aluminiu, din februarie 2022, a avut loc în prezența ministrului marocan al industriei și comerțului și a ambasadorului chinez în Maroc, care a afirmat că „proiectul este cea mai mare investiție a Chinei în Maroc, marcând o realizare majoră a cooperării «O centură, un drum” (42).

(163)

În schimb, acordul de investiții a permis DMA, societatea operațională înființată pentru a implementa proiectul referitor la CITIC Dicastal, să beneficieze de sprijinul marocan pentru investiții în cadrul IDIF și de stimulentele care decurg din stabilirea într-o zonă de accelerare industrială, astfel cum se reflectă în secțiunea „Scopul acordului de investiții”.

(164)

Aceste elemente sunt confirmate și în memorandumul de înțelegere semnat de GM și CITIC Dicastal la 11 decembrie 2017. În introducerea sa, acest document se referă la mediul de politică preferențial pus în aplicare de Maroc ca aflându-se la baza proiectului de investiții. În plus, el enumeră stimulentele specifice pentru investiții acordate de GM.

(165)

În cadrul investigațiilor privind MFS (43), AFS (44) și SSCR (45), Comisia a constatat că regulamentul de bază acoperă și situațiile în care contribuția financiară nu este furnizată direct de autoritățile publice ale țării de origine sau de export, ci de autoritățile publice ale unei țări terțe. Trebuie stabilită o legătură demonstrabilă între acțiunile întreprinse de autoritățile publice ale țării de origine sau de export și conduita și acțiunile autorităților publice ale țării terțe (cum ar fi acordarea de sprijin financiar anumitor întreprinderi, care este alocat în cele din urmă activităților de producție din țara de origine sau de export). De exemplu, atunci când autoritățile publice le solicită autorităților publice ale unei țări terțe sau le determină pe acestea să furnizeze o contribuție financiară în numele lor în beneficiul produselor fabricate în aceste autorități publice, contribuția financiară ar trebui să fie atribuită autorităților publice ale țării de origine sau de export, în conformitate cu articolul 3 alineatul (1) litera (a) din regulamentul de bază.

(166)

În cauzele conexate C-269/23 P și C-272/23 P (46), Curtea de Justiție a confirmat că noțiunea de „contribuție financiară” include situațiile în care se demonstrează că contribuția financiară care provine, în tot sau în parte, de la autoritățile publice ale unei țări terțe, alta decât țara de origine sau de export al unui anumit produs, poate fi considerată ca fiind acordată de autoritățile publice ale acestei țări de origine sau de export, având în vedere comportamentul lor propriu.

(167)

În aceste situații, trebuie să se demonstreze, având în vedere comportamentul autorităților publice din țara de origine sau de export, că se poate considera că acestea din urmă au acordat contribuția financiară respectivă. Curtea de Justiție a confirmat că o subvenție poate lua forma unei investiții străine, efectuată de autoritățile publice dintr-o anumită țară terță, în una sau în mai multe întreprinderi stabilite într-o altă țară terță, cu condiția ca comportamentul acestora din urmă să permită să se considere că acestea au acordat contribuția financiară menționată întreprinderilor respective, acordându-le în mod formal sau permițându-le în practică să beneficieze de ea (47). Situația poate fi aceasta în special atunci când punerea în aplicare a unei legislații, adoptarea unei decizii, acordarea unei autorizații sau recurgerea la orice altă măsură de către un membru al OMC este necesară pentru a permite acestei întreprinderi sau acestor întreprinderi să obțină beneficiul, pe teritoriul acestui membru, al unei contribuții financiare din partea acestui alt membru, indiferent dacă această necesitate este de ordin juridic sau decurge din faptul că celălalt membru menționat a condiționat, în practică, beneficiul acestei contribuții financiare de o astfel de legislație, decizie, autorizare sau altă măsură.

(168)

Odată ce contribuția financiară a autorităților publice ale unei țări terțe este atribuită autorităților publice ale țării de origine sau de export, autoritățile publice ale țării de origine sau de export devin „autoritatea care acordă subvenția” în sensul articolului 4 alineatul (1) din regulamentul de bază, deoarece sunt responsabile pentru comportamentul în cauză.

(169)

Prin urmare, în cadrul prezentei investigații, Comisia va examina dacă, pe baza elementelor de probă specifice disponibile, contribuțiile financiare acordate de GC pentru activitățile CITIC Dicastal în Maroc ar trebui să fie atribuite GM în conformitate cu articolul 3 alineatul (1) litera (a) din regulamentul de bază.

(170)

Toate documentele, inclusiv elementele de probă privind strategia industrială a GM detaliate la punctul 3.3 de mai sus, precum și acordurile privind cooperarea bilaterală dintre GM și GC, astfel cum sunt detaliate la punctul 3.4.2 de mai sus, arată că GM a urmărit în mod activ un mediu legislativ, de politică internă și de finanțare preferențială favorabil pentru a dezvolta o serie de sectoare specifice, inclusiv sectorul autovehiculelor. Roțile din aluminiu, ca parte a subsectorului „grup motopropulsor” care face obiectul PAI al GM, se încadrează în mod clar în acest sector și, prin urmare, beneficiază de acest mediu preferențial.

(171)

În cadrul acestor politici, GM a instituit un cadru de cooperare strânsă cu GC pentru a permite societăților stabilite în Maroc să beneficieze de finanțarea preferențială disponibilă în cadrul inițiativei chineze „O centură, un drum” și, în special, pentru a finanța proiectul specific sino-marocan care a condus la crearea și dezvoltarea activităților CITIC Dicastal în Maroc, prin intermediul societății sale afiliate DMA.

(172)

Inițiativa „O centură, un drum” este un program guvernamental strategic, un program amplu de infrastructură și de investiții de anvergură internațională. Deși planul de punere în aplicare a inițiativei „O centură, un drum” nu lasă nicio urmă de îndoială asupra faptului că inițiativa este strâns legată de strategia Chinei de internaționalizare și de a deveni un lider industrial mondial.

(173)

GC pune accentul pe sprijinirea industriei chineze în procesul de extindere în străinătate, în conformitate cu politica de creare a unui set de campioni naționali competitivi la nivel internațional și de „extindere la nivel mondial”. Textul planurilor cincinale centrale (care conține o secțiune dedicată inițiativei „O centură, un drum”) confirmă acest lucru: „Vom încuraja extinderea la nivel mondial a unui număr mai mare de echipamente, tehnologii, standarde și servicii din China prin participarea la cooperarea internațională în ceea ce privește capacitatea de producție și fabricarea de echipamente prin investiții în străinătate, contractarea de proiecte, cooperarea tehnologică, exportul de echipamente și alte mijloace, cu accent pe industrii precum oțelul, metalele neferoase, materialele de construcții, căile ferate, energia electrică, ingineria chimică, produsele textile,automobilele, comunicațiile, utilajele tehnologice, aviația și industria aerospațială, construcțiile navale și ingineria oceanelor”.

(174)

Reputația comercială și know-how-ul grupului Dicastal din China, împreună cu necesitatea extinderii în străinătate a grupului, printre altele pentru a evita taxele antidumping instituite asupra acestui produs de către Uniune, precum și nevoia de creștere organică (48) au corespuns în mod clar obiectivelor de politică ale GM în sectorul autovehiculelor. Aceste obiective, precum și obiectivul de a pune în aplicare politica „Made in China” de către CITIC Dicastal prin exportul din China în Maroc al proiectului de structură, al planului de construcție, al echipamentelor de bază, al procesului de fabricație și al modului de gestionare sunt confirmate de alte surse de presă (49). În același timp, astfel cum s-a menționat mai sus, sectorul autovehiculelor este, de asemenea, unul dintre domeniile prioritare pentru strategia de extindere la nivel mondial a Chinei în cadrul inițiativei „O centură, un drum”. Prin urmare, planul de punere în aplicare a inițiativei „O centură, un drum”, bazat pe memorandumul de înțelegere privind inițiativa „O centură, un drum”, menționează sectorul autovehiculelor ca fiind o prioritate pentru proiectele de cooperare industrială bilaterală în cadrul inițiativei „O centură, un drum”.

(175)

Prin urmare, în urma vizitei efectuate de cel mai înalt reprezentant al Marocului în 2016, astfel cum se detaliază în considerentul 148, și în urma semnării memorandumului de înțelegere privind inițiativa „O centură, un drum”, GM și-a pus în aplicare obiectivele de politică internă cu ajutorul cadrului acordurilor bilaterale. Acest lucru s-a realizat prin intermediul acordului de investiții semnat între CITIC Dicastal și GM, care a condus la dreptul CITIC Dicastal de a primi sprijin intern din partea GM pentru proiectul său din Maroc, în schimbul unui sprijin preferențial din partea GC în cadrul inițiativei „O centură, un drum”.

(176)

În special, GM a solicitat scrisori de intenție din partea băncilor chineze care să confirme finanțarea din partea Chinei ca o condiție prealabilă pentru investiția din Maroc, în contextul articolului 7.4 litera (c) din acordul de investiții. Aceasta a făcut parte din garanțiile și angajamentele CITIC Dicastal în conformitate cu articolul 7.6 litera (b) din acordul de investiții. Nerespectarea acestor angajamente de către CITIC Dicastal ar conduce la rezilierea implicită a acordului în temeiul articolului 22.1 din acordul menționat. Având în vedere importanța acestei condiții prealabile, GM a verificat în mod specific dacă această condiție a fost îndeplinită, astfel cum se arată în raportul de evaluare. În acest sens, GM a solicitat informații suplimentare cu privire la scrisorile de intenție prevăzute inițial pentru evaluare, pentru a confirma faptul că finanțarea necesară a proiectului de investiții de către GC a fost angajată. Faptul că proiectul a fost implementat în cele din urmă confirmă faptul că CITIC Dicastal și-a respectat obligațiile de a furniza finanțare chineză, astfel cum se detaliază în acordul de investiții și în anexele la acesta. Astfel, există o legătură demonstrabilă între acțiunile GM și sprijinul financiar acordat de GC pentru investiția din Maroc: dacă GC nu ar fi furnizat sprijinul financiar, GM nu ar fi autorizat investiția în Maroc. Aceste acțiuni ale GM arată fără echivoc că GM doar a permis realizarea proiectului de investiții și a furnizat autorizația necesară pentru proiectul de investiții al CITIC Dicastal numai cu sprijinul financiar necesar acordat de instituțiile financiare ale GC. În lipsa unei astfel de autorizații din partea GM, proiectul de investiții al CITIC Dicastal cu sprijinul financiar al GC nu ar fi fost posibil.

(177)

Astfel cum s-a subliniat în considerentul 97, întrucât GM nu a furnizat memorandumul de înțelegere din 2017, planul de punere în aplicare a inițiativei „O centură, un drum” și alte câteva documente de cooperare bilaterală, Comisia a utilizat o serie de elemente relevante public disponibile în sprijinul evaluării sale în temeiul articolului 28 din regulamentul de bază. Într-adevăr, Comisia a observat că planul de punere în aplicare a inițiativei „O centură, un drum” este legat de memorandumul de înțelegere privind inițiativa „O centură, un drum” din 2017, precum și de Declarația comună din 2016 de instituire a unui parteneriat strategic între Maroc și China.

(178)

În primul rând, datele disponibile privind planul de punere în aplicare a inițiativei „O centură, un drum” confirmă faptul că memorandumul de înțelegere privind inițiativa „O centură, un drum” și relația bilaterală dintre țări au fost instituite, printre altele, în contextul Planului de lansare economică și al strategiei industriale în ceea ce privește partea marocană, precum și în contextul inițiativei „O centură, un drum” în ceea ce privește partea chineză, astfel cum s-a subliniat mai sus în considerentul 154. Acest lucru arată că obiectivul GM a fost de a atrage investițiile chineze în țară în schimbul sprijinului.

(179)

În al doilea rând, datele disponibile arată că planul de punere în aplicare a inițiativei „O centură, un drum” se referă, de asemenea, în mod specific la industria automobilelor (50).

(180)

În al treilea rând, în ceea ce privește sprijinul financiar, planul de punere în aplicare a inițiativei „O centură, un drum” urmărește să ofere acces la cadrul de finanțare chinez în temeiul inițiativei „O centură, un drum”, astfel cum s-a menționat deja în considerentul 155. Acest cadru include Principiile directoare privind finanțarea dezvoltării inițiativei „O centură, un drum”
 (51). Potrivit informațiilor public disponibile, țările care aderă la aceste principii directoare ar trebui „să transmită împreună un semnal pozitiv de sprijinire și finanțare a dezvoltării inițiativei «O centură, un drum»
”. Ele „sprijină canalizarea resurselor financiare pentru a deservi economia reală a țărilor și regiunilor implicate, acordând prioritate unor domenii precum […] cooperarea în materie de capacități industriale, […]” și sunt încurajate să „își coordoneze politicile de sprijin și mecanismele de finanțare”. Țările respective „apreciază rolul de orientare al fondurilor publice în planificarea și elaborarea de proiecte majore” și „încurajează instituțiile financiare de politică și agențiile de creditare a exportului din țările implicate să continue să ofere sprijin financiar politic pentru dezvoltarea inițiativei «O centură, un drum»
”. În sfârșit, ele au în vedere „bănci comerciale, fonduri de capital, precum și societăți de asigurare, de leasing și de garantare pentru a acorda fonduri și a furniza alte servicii financiare pentru dezvoltarea inițiativei «O centură, un drum»
”. Acest lucru arată că GM a aprobat sprijinul financiar preferențial acordat de GC proiectului sino-marocan în cadrul inițiativei „O centură, un drum”.

(181)

În cele din urmă, astfel cum s-a explicat în considerentele 91 și 92 de mai sus, deși Comisia a solicitat GM mai multe informații despre mecanismele specifice de monitorizare existente, GM nu a furnizat nicio informație în acest sens.

(182)

Comisia a considerat că datele disponibile la dosar, în temeiul articolului 28 din regulamentul de bază, confirmă că cooperarea bilaterală dintre Maroc și China, sancționată în special prin memorandumul de înțelegere din 2017 privind inițiativa „O centură, un drum”, prin planul de punere în aplicare a inițiativei „O centură, un drum” și prin declarația comună semnată de liderii celor două țări cu această ocazie, a fost instituită pentru a pune în aplicare politicile industriale și de dezvoltare preferențiale ale Marocului și politicile preferențiale corespunzătoare ale Chinei, și anume puse în aplicare în cadrul inițiativei „O centură, un drum” și al strategiei „Made in China”. Sectorul autovehiculelor, inclusiv fabricarea de roți din aluminiu, a fost un beneficiar specific al acestor politici preferențiale. Datele disponibile confirmă, de asemenea, că GM a avut intenția de a atrage producători chinezi pentru proiecte industriale mari în sectorul autovehiculelor și că finanțarea preferențială atât dinspre partea marocană, cât și dinspre partea chineză va fi utilizată pentru implementarea cu succes a proiectelor comune. În conformitate cu elementele de probă colectate în cadrul investigațiilor privind MFS și SSCR, Comisia a dedus că GM și GC au instituit, de asemenea, un aparat administrativ pentru a facilita implementarea cu succes a proiectelor care intră sub incidența cooperării bilaterale prin intermediul plăților de subvenții și al facilitării comerțului, inclusiv prin investiții realizate de CITIC Dicastal. Prin urmare, GM și GC au colaborat îndeaproape pentru a institui particularități juridice și economice speciale care permiteau autorităților guvernamentale din China să acorde în mod direct toate facilitățile inerente inițiativei chineze „O centură, un drum” activităților CITIC Dicastal în zonele libere create pentru a atrage aceste proiecte de investiții.

(183)

Cadrul de cooperare bilaterală a fost apoi pus în practică de către GM prin semnarea acordului de investiții între CITIC Dicastal, acționând în numele GC, și GM. Astfel cum s-a menționat deja mai sus în considerentul 161, CITIC Dicastal a încheiat acest acord cu GM în numele guvernului chinez. În schimbul furnizării de capital de către CITIC Dicastal în cadrul inițiativei „O centură, un drum”, GM a acordat entității asociate CITIC Dicastal DMA dreptul la sprijinul marocan pentru investiții în cadrul IDIF, precum și la stimulente suplimentare. În acest context, Comisia a observat, de asemenea, că planul de afaceri al CITIC Dicastal, anexat la acordul de investiții și, prin urmare, aprobat de GM, se referă în mod clar la cadrul de cooperare bilaterală și la caracterul complementar al politicilor de sprijin marocane și chineze. Capitolul privind contextul proiectului prevede că proiectul este în concordanță cu politica națională a guvernului marocan în cadrul PAI de atragere a investițiilor străine în industria automobilelor și că, în același timp, proiectul este realizat în conformitate cu strategia națională a inițiativei chineze „O centură, un drum” și cu inițiativa „Made in China 2025”. De asemenea, se face trimitere în mod specific la Declarația comună din 2016 și la Memorandumul de înțelegere din 2017 privind inițiativa „O centură, un drum”.

(184)

Comisia s-a concentrat apoi asupra modalităților specifice de finanțare a proiectului de investiții al CITIC Dicastal, pe lângă elementele de la considerentul 176. Articolul 7.4 din acordul de investiții prevede un plan detaliat de capitalizare a noii filiale marocane, inclusiv condiții de plată, un calendar pentru majorarea capitalului social într-un anumit interval de timp și posibilitatea de a finanța restul nevoilor de investiții prin alte metode de finanțare, cum ar fi datoriile bancare. Articolul 7.6 clarifică faptul că CITIC Dicastal are obligația de a respecta articolul referitor la capitalizarea societății operaționale și condițiile de majorare și reducere a capitalului social al societății operaționale. În temeiul acelorași dispoziții, reducerile capitalului social sunt posibile numai în cazul în care GM nu formulează obiecții, având în vedere competența sa de a monitoriza „respectarea” condițiilor prevăzute în acordul de investiții [în special în temeiul articolului 7.4 litera (b) din acesta]. CITIC Dicastal s-a angajat, de asemenea, să furnizeze GM actele și documentele care justifică majorarea și plata capitalului social. Articolul 25 prevede instituirea de către GM a unui comitet director pentru a supraveghea implementarea proiectului. La data punerii în funcțiune industriale, CITIC Dicastal trebuia să îi prezinte acestui comitet un raport certificat de un auditor extern, sintetizând elementele financiare care atestă finalizarea investiției corespunzătoare în capacități. Alte obligații de raportare sunt, de asemenea, prevăzute în acord.

(185)

În plus, planul de investiții anexat la acord clarifică faptul că CITIC Dicastal va finanța proiectul printr-o combinație de împrumuturi bancare și autofinanțare. Aceste aspecte financiare au fost, de asemenea, analizate și evaluate de către GM, după cum reiese din rapoartele de evaluare și de aprobare a proiectelor furnizate de GM în vederea avizării proiectului de investiții. Astfel, GM a fost pe deplin implicat în toate etapele investiției de capital și a aprobat aspectele financiare ale investiției prezentate de CITIC Dicastal.

(186)

În acest context, GM a atras astfel GC și CITIC Dicastal să investească în Maroc, printre altele prin acordarea de subvenții interne. În schimb, GM se aștepta ca GC să furnizeze know-how tehnic și finanțare preferențială sub formă de investiții de capital care intră sub incidența finanțării în cadrul inițiativei „O centură, un drum” și a încheiat o cooperare bilaterală strânsă cu GC. Prin urmare, GM a reușit să asigure proiectul specific din sectorul autovehiculelor pentru producția de roți din aluminiu prin investiții în DMA, entitatea afiliată a CITIC Dicastal, beneficiind astfel de finanțare preferențială din partea GC, precum și de know-how-ul adus de această societate. GM a reușit să atragă această investiție și datorită obiectivului declarat al CITIC Dicastal de a evita măsurile antidumping instituite de UE asupra exportului de roți din aluminiu (52), precum și ca urmare a necesității CITIC Dicastal de a realiza o creștere organică pe piața externă (a se vedea, de asemenea, considerentul 174).

(187)

Toate elementele de mai sus arată o legătură demonstrabilă între nevoia GM de a atrage investiții și capital din China pentru a-și realiza politicile interne de dezvoltare a sectorului autovehiculelor, cu furnizarea contribuției financiare din partea GC sub formă de finanțare preferențială în schimbul acordării accesului la avantajele acestor zone economice speciale create de GM și, în cele din urmă, al posibilității de a exporta pe piața Uniunii prin evitarea taxelor antidumping deja instituite pentru roțile din aluminiu originare din RPC începând din ianuarie 2023, realizând, în același timp, o creștere în străinătate.

(188)

Pe baza tuturor acestor elemente, precum și pe baza articolului 28 din regulamentul de bază, Comisia a concluzionat că, prin acțiunile sale, GM a permis CITIC Dicastal să beneficieze de finanțare preferențială din partea GC în contextul inițiativei „O centură, un drum”. Astfel cum a arătat Curtea de Justiție, „o […] subvenție poate lua forma unei investiții străine, efectuată de autoritățile publice dintr-o anumită țară terță, în una sau în mai multe întreprinderi stabilite într-o altă țară terță, cu condiția ca comportamentul acestora din urmă să permită să se considere că acestea au acordat contribuția financiară menționată întreprinderilor respective, acordându-le în mod formal sau permițându-le în practică să beneficieze de ea” (53). Prin intermediul cadrului de cooperare stabilit între GM și GC, prin adoptarea autorizațiilor necesare pentru realizarea proiectului de investiții în Maroc, în special în ceea ce privește acordarea accesului la zonele economice specifice create de GM în acest scop, prin mecanismele instituite pentru a asigura furnizarea de sprijin financiar de către GC, prin competența de a monitoriza respectarea acordului de investiții în ceea ce privește variațiile capitalului social al CITIC Dicastal, furnizarea acestui sprijin financiar pentru activitățile CITIC Dicastal în Maroc ar trebui să îi fie atribuită GM.

(189)

Astfel cum s-a explicat în special în considerentul 176, GM a evaluat cu atenție dacă angajamentele și obligațiile CITIC Dicastal au fost respectate, inclusiv aspectul referitor la finanțare. Aprobarea comitetului mixt de evaluare al GM responsabil cu aprobarea finală a proiectului, din iulie 2018, confirmă acest lucru, întrucât raportul de evaluare menționat la considerentul 176 a fost prezentat și a constituit parte integrantă din decizia de aprobare. Printre concluzii, procesele-verbale confirmă în mod specific că proiectul ar valorifica know-how-ul industrial al grupului Dicastal și că ar exista o „contribuție dovedită la strategia națională adoptată în sectorul autovehiculelor și, mai precis, la ecosistemul «grup motopropulsor»”. Prin urmare, concluzia a confirmat că proiectul CITIC Dicastal era eligibil pentru sprijin din partea statului, inclusiv din surse ale GC, cu recunoașterea explicită a GM. GM și-a rezervat și alte drepturi de a monitoriza în mod constant dacă proiectul este implementat în mod corect pentru a-și atinge obiectivele naționale. În special, articolul 25 din acordul de investiții prevede crearea unui „comitet director” compus din reprezentanți ai GM pentru a monitoriza proiectul industrial și executarea termenilor acordului de investiții. Aceste acțiuni concrete ale GM și/sau aceste drepturi ale GM de a întreprinde acțiuni concrete pentru a se asigura că proiectul de investiții este implementat în mod corect, inclusiv faptul că finanțarea preferențială chineză este acordată pentru finanțarea dezvoltării și a proiectului, sprijină în mod clar atribuirea acestor contribuții financiare primite de CITIC Dicastal și/sau DMA pentru acest proiect către GM.

(190)

În urma comunicării constatărilor finale, GM a susținut că Acordul OMC privind SMC nu prevede posibilitatea de a aplica măsuri compensatorii subvențiilor transnaționale, deoarece pune în aplicare articolul VI:3 din GATT, care se referă la subvențiile acordate „în țara de origine sau de export”. GM a indicat, de asemenea, raportul din 1959 al Grupului de experți privind taxele antidumping și compensatorii, care menționează și „dispoziția de la articolul VI care permite instituirea de taxe compensatorii pentru a compensa efectele subvențiilor, indiferent dacă acestea sunt acordate în țara producătoare sau exportatoare” (54).

(191)

De asemenea, GM a afirmat că articolul 1.1 litera (a) punctul 1 din Acordul OMC privind SMC prevede că există o subvenție în cazul în care autoritățile publice sau orice organism public acordă o contribuție financiară pe teritoriul unui membru. Pe lângă termenii „autorități publice” și „organism public”, articolul 1.1 litera (a)(1) punctul (iv) prevede că subvențiile pot fi acordate și de organisme private care au fost însărcinate sau care au primit ordine din partea autorităților publice ale unui membru. GM a concluzionat că articolul 1.1 litera (a) punctul 1 prevede o listă exhaustivă, deoarece numai aceste trei tipuri de entități pot furniza contribuții financiare care constituie o subvenție.

(192)

În sprijinul acestei teorii, GM a susținut că articolele 2.1 și 2.2 din Acordul OMC privind SMC indică, de asemenea, că o subvenție poate fi considerată „specifică” atunci când este acordată întreprinderilor „aflate sub jurisdicția autorității care acordă subvenția”. În conformitate cu dreptul internațional, „jurisdicția” este înțeleasă, de regulă, ca având un caracter teritorial, ceea ce înseamnă că, în principiu, nu poate fi exercitată de un stat în afara teritoriului său, cu excepția cazului în care există o normă care permite expres contrariul. Prin urmare, Acordul OMC privind SMC nu acoperă subvențiile acordate de un membru în afara teritoriului său societăților aflate în afara jurisdicției sale și, în orice caz, aceasta nu este o subvenție specifică.

(193)

Comisia a observat că interpretarea sugerată de GM a fost respinsă de Curtea de Justiție în cauzele conexate C-269/23P și C-272/23P. Prin urmare, Comisia a respins aceste afirmații.

(194)

Comisia a observat, de asemenea, că GM s-a referit în mod constant la „subvenții transnaționale”. Comisia a reamintit că nu există un astfel de concept de subvenții transnaționale la care face referire în mod repetat GM. Subvențiile în cauză sunt cele prin care o autoritate publică străină, și anume GC, acordă contribuții financiare unor entități stabilite într-o altă țară în care au loc producția și exportul produsului în cauză, și anume Marocul. Sprijinul financiar acordat de GC este atribuit GM, în calitate de autoritate publică a țării de export. Un astfel de sprijin devine o contribuție financiară a GM în cazul de față. În conformitate cu considerentul 167, odată atribuite GM, aceste contribuții financiare sunt apoi evaluate în lumina celorlalte elemente relevante pentru a stabili dacă există o subvenție care poate face obiectul unor măsuri compensatorii în această țară de export și care conferă un avantaj societății producătoare pe teritoriul său. Acest termen impropriu de „subvenții transnaționale”, utilizat în mod abuziv de către GM, caracterizează în mod eronat calificarea juridică și evaluarea contribuțiilor financiare efectuate de Comisie în contextul cooperării dintre GM și GC. Acest termen și acest concept sunt incorecte, nu există și nu reflectă măsurile compensatorii instituite de Comisie în cadrul investigației. Prin urmare, orice argument al GM întemeiat pe această caracterizare eronată a conceptului juridic relevant este eronat din punct de vedere juridic și ar putea fi respins numai pe această bază. În orice caz, aceste afirmații sunt respinse pe baza concluziei din considerentul 193.

(195)

GM a susținut, de asemenea, că Comisia a stabilit o prezumție discriminatorie potrivit căreia țările implicate în inițiativa „O centură, un drum” nu pot ignora caracteristicile distinctive ale inițiativei „O centură, un drum”, cum ar fi sprijinul său financiar preferențial și alte forme de asistență. În opinia GM, Comisia consideră că orice țară care participă la inițiativa „O centură, un drum” este conștientă de faptul că această cooperare cu China va implica finanțare din partea instituțiilor chineze în alte condiții decât cele de piață. Prin urmare, Comisia consideră în mod sistematic că proiectele chineze din străinătate intră în domeniul de aplicare al teoriei sale tranzitorii, chiar dacă nu există o cooperare specifică legată de proiectul în cauză, astfel cum este cazul în ceea ce privește DMA. Acest lucru conferă, în esență, Comisiei autoritatea de a contracara orice finanțare chineză într-o țară exportatoare, cu condiția să se poată demonstra că țara exportatoare este implicată în inițiativa „O centură, un drum”.

(196)

DMA a susținut că Comisia a aplicat concluzii nefavorabile atunci când a concluzionat cu privire la existența unei cooperări între GM și GC în ceea ce privește DMA.

(197)

GM a subliniat, de asemenea, că nu a atras investițiile chineze în țară în schimbul sprijinului. În acest sens, potrivit GM, situația este foarte diferită de investigațiile anterioare ale Comisiei privind subvențiile transnaționale.

(198)

În cazul AFS din Egipt, Comisia a identificat un acord de cooperare specific între Egipt și China (denumit în continuare „Acordul privind zona de cooperare economică și comercială Suez”) care prevede în mod explicit finanțarea preferențială din partea Chinei pentru proiectul de investiții în cauză în Egipt. În cazul referitor la SSCR din Indonezia, Comisia a constatat că Indonezia a aprobat un acord de investiții și finanțare cu Fondul de cooperare China-ASEAN în materie de investiții (CAF) pentru a dezvolta proiectul de investiții în cauză în Indonezia. În cazul de față, nu a existat niciun acord de transfer direct de fonduri de la bănci sau alte instituții financiare chineze și nici nu există vreun indiciu că GM a participat la vreun transfer de fonduri către DMA sau că a fost de acord cu acesta. GM nu a invocat niciodată inițiativa „O centură, un drum” ca fiind o condiție sau un motiv pentru investiția CITIC Dicastal în Maroc. În plus, GM nu a indicat nicio intenție ca subvențiile chineze în cadrul inițiativei „O centură, un drum” să sprijine investițiile CITIC Dicastal în țară.

(199)

În ceea ce privește afirmațiile potrivit cărora instituirea de măsuri antisubvenție în legătură cu finanțarea acordată în cadrul inițiativei „O centură, un drum” este discriminatorie, deoarece standardul probatoriu relevant nu este îndeplinit, Comisia nu a fost de acord. Cerințele și standardul elementelor de probă pentru a justifica atribuirea unei contribuții financiare din partea unui guvern străin autorităților publice ale țării de origine sau de export au fost stabilite de Curtea de Justiție în cauzele conexate C-269/23P și C-272/23P, astfel cum se detaliază în considerentele 166-167. În acest scop, Curtea a considerat că o demonstrație a faptului că o contribuție financiară furnizată de un guvern străin (în acest caz, RPC) poate fi atribuită guvernului țării de origine sau de export (în acest caz, Maroc) se poate baza pe comportamentul acestei din urmă țări (55). Curtea a confirmat, de asemenea, că o subvenție poate lua forma unei investiții străine realizate de autoritățile publice dintr-o țară terță în întreprinderi stabilite într-o altă țară terță. Aceasta este situația din prezenta procedură, în care GC a direcționat fonduri în cadrul inițiativei „O centură, un drum”, direct sau indirect, pentru o investiție străină în Maroc realizată de CITIC Dicastal prin intermediul DMA. În ceea ce privește standardul probatoriu, Curtea a statuat că comportamentul autorităților publice din țara terță, și anume China, permite să se considere că, în temeiul cooperării convenite cu GM, acestea au acordat contribuții financiare întreprinderii care realizează investiția în jurisdicția străină, și anume CITIC Dicastal și DMA (56). Acest standard este îndeplinit în mod clar pe baza tuturor argumentelor și elementelor de probă detaliate la punctele 3.4 și 3.5. În acest sens, contrar afirmației DMA, Comisia nu a făcut „constatări nefavorabile”, ci s-a bazat pe toate elementele de probă din dosar și a completat lacunele rămase, inclusiv pe baza constatărilor în temeiul articolului 28 din regulamentul de bază, având în vedere lipsa de cooperare generalizată din partea GM cu privire la aceste aspecte.

(200)

Trimiterea GM la cazurile privind AFS din Egipt și SSCR din Indonezia nu este decisivă, deoarece faptele respective sunt diferite, iar condițiile cooperării dintre GC și țara de export respectivă sunt, de asemenea, diferite. Constatările Comisiei în fiecare caz se bazează pe faptele și circumstanțele specifice fiecărui caz. Astfel cum a demonstrat Comisia, faptele și elementele de probă din acest caz arată în mod clar că termenii și cadrul bilateral dintre GM și GC, precum și politicile preferențiale interne ale acestor țări au sprijinit atribuirea sprijinului financiar din partea GC pentru proiectul CITIC Dicastal din Maroc către GM, în deplină conformitate cu standardul stabilit de Curtea de Justiție în cauzele conexate C-269/23P și C-272/23P.

(201)

GM și DMA au susținut, de asemenea, că Comisia nu a reușit să demonstreze că proiectul DMA este rezultatul cooperării bilaterale dintre GM și GC. GM a subliniat faptul că, la momentul înființării și capitalizării DMA, nu exista o cooperare bilaterală între Maroc și China în industria automobilelor sau în cadrul inițiativei „O centură, un drum” și nici GC nu a extins nicio finanțare preferențială la DMA, în timp ce acordurile bilaterale menționate în considerentul 142 au un caracter general și nu mandatează în mod specific înființarea DMA. DMA a susținut că în memorandumul de înțelegere privind inițiativa „O centură, un drum”, care a fost semnat în noiembrie 2017, și anume după semnarea memorandumului de înființare a societății în septembrie 2017, și pe care societatea l-a prezentat drept anexă la observațiile sale privind comunicarea constatărilor finale, nu s-a făcut nicio referire la societatea în sine sau la proiectele privind roțile din aluminiu în general.

(202)

GM a susținut, de asemenea, prin compararea acordurilor de investiții încheiate cu CITIC Dicastal și, respectiv, Hands 8, că acestea erau în esență identice și că, de fapt, în timp ce Hands 8 beneficiase de grantul pentru investiții acordat de GM, CITIC Dicastal nu a primit acest grant prevăzut în acordul de investiții. DMA a adăugat în această privință că următoarea declarație din acordul de investiții: „Republica Populară Chineză, prin intermediul CITIC Dicastal Group, dorește să dea un nou impuls prezenței sale la nivel mondial prin implementarea unui proiect industrial în Regatul Maroc” a fost interpretată eronat. Societatea a susținut că deciziile CITIC Dicastal de a investi în Maroc au fost determinate de considerente comerciale și de obiective de afaceri strategice.

(203)

De asemenea, potrivit susținerilor GM și DMA, investigația a arătat că absolut nicio bancă chineză, nicio altă instituție financiară chineză sau niciun organism al administrației de stat chineze nu a sprijinit înființarea DMA în Maroc. Această constatare subliniază că DMA este o investiție strict privată a CITIC Dicastal, fără implicare sau sprijin din partea niciunei entități din sectorul public.

(204)

Acordul de investiții nu a făcut referire la niciun angajament financiar al GC. În acest sens, DMA a susținut că scrisorile de intenție menționate în considerentul 175 nu conțineau niciun angajament de finanțare din partea GC sau a băncilor sau instituțiilor financiare chineze. Partea a prezentat o declarație sub propria răspundere în acest sens a directorului general al DMA, care ar fi fost familiarizat cu conținutul acestor documente.

(205)

Mecanismele de finanțare specifice prevăzute în acordul de investiții, astfel cum se menționează în considerentul 183, nu au beneficiat de sprijin din partea GC. În acest sens, DMA a reiterat faptul că CITIC Dicastal a preluat proprietatea asupra DMA abia la sfârșitul anului 2023.

(206)

Finanțarea investiției de către CITIC Dicastal printr-o combinație de împrumuturi bancare și autofinanțare explicată în planul de investiții anexat la acordul de investiții se referea la bănci marocane, nu la bănci chineze.

(207)

GM și DMA au afirmat, de asemenea, că declarațiile funcționarilor, cum ar fi cele din timpul inaugurării DMA, sunt protocolare și vizează promovarea relațiilor bilaterale, nefiind o dovadă concretă a cooperării guvernamentale directe în ceea ce privește înființarea fabricii.

(208)

În plus, GM a observat că Comisia a aplicat datele disponibile într-un mod incompatibil cu articolul 12.7 din Acordul OMC privind SMC. Potrivit GM, Comisia a selectat în mod arbitrar fapte care sunt de natură punitivă și și-a întemeiat constatările doar pe ipoteze și speculații subiective.

(209)

În cele din urmă, DMA a susținut că faptul că GM nu a extins grantul pentru investiții în cadrul IDIF la DMA este contrar oricăror afirmații privind existența unei cooperări între GM și GC și că faptul că CITIC Dicastal a devenit proprietarul DMA abia la sfârșitul anului 2023 înseamnă că nu ar fi putut pune în aplicare nicio politică legată de inițiativa „O centură, un drum” în Maroc.

(210)

În ceea ce privește afirmațiile GM și ale DMA potrivit cărora nu a existat nicio dovadă că GM viza în mod specific finanțarea inițiativei „O centură, un drum” pentru acest proiect și că acordul de investiții a fost interpretat eronat și practic identic cu acordul semnat cu celălalt producător-exportator, Hands 8, Comisia nu a fost de acord. Din nou, elementele de probă detaliate la punctele 3.4 și 3.5 arată că CITIC Dicastal avea dreptul din partea GC să primească contribuții financiare în cadrul politicii legate de inițiativa „O centură, un drum” și al altor politici chineze pentru investițiile sale străine în Maroc în contextul cooperării bilaterale dintre cele două guverne, îndeplinind astfel pe deplin standardul stabilit de Curtea de Justiție în cauzele conexate C-269/23P și C-272/23P. Prin urmare, afirmația GM ar putea fi deja respinsă pe această bază.

(211)

Se observă, de asemenea, că lipsa semnificativă de cooperare din partea GM, care a refuzat să prezinte aproape toate documentele care indică detaliile cooperării bilaterale, a determinat Comisia să deducă faptul că această cooperare a împiedicat în mod clar investigația cu privire la acest aspect. Cu toate acestea, toate elementele de probă și concluziile cuprinse la punctele 3.4 și 3.5 arată, de asemenea, că această afirmație este nefondată, întrucât GM era pe deplin informat cu privire la finanțarea preferențială în cadrul inițiativei „O centură, un drum” ca mijloc esențial de finanțare a politicilor preferențiale ale GM, inclusiv în sectorul autovehiculelor, în care proiectul CITIC Dicastal a fost cea mai mare investiție chineză întreprinsă în Maroc. În orice caz, Comisia a observat că, printre documentele justificative pe care s-a bazat pentru a dovedi cooperarea dintre GC și GM, memorandumul de înțelegere privind inițiativa „O centură, un drum” și planul de punere în aplicare a inițiativei „O centură, un drum” au în titlu inițiativa „O centură, un drum”, ceea ce arată că aceasta a fost obiectul lor principal, iar finanțarea inițiativei „O centură, un drum” a fost esențială pentru ca GM să realizeze politicile sectoriale și de dezvoltare. Toate aceste constatări au fost confirmate ex post de textul efectiv al memorandumului de înțelegere privind inițiativa „O centură, un drum”, care a fost prezentat de DMA în contextul observațiilor sale în urma comunicării constatărilor finale (a se vedea, de asemenea, considerentele 212 și 215). Faptul că accesul la finanțarea chineză făcea parte integrală din acord și că GM cunoștea acest lucru este confirmat de doi miniștri marocani diferiți ai comerțului și afacerilor externe, astfel cum se detaliază în considerentele 155 și 160, acesta din urmă vizând în mod specific proiectul DMA, precum și de portalul inițiativei chineze „O centură, un drum”, astfel cum se specifică în considerentul 154.

(212)

În plus, Comisia a considerat că este destul de elocvent că DMA însăși, și nu GM, a depus în cele din urmă memorandumul de înțelegere privind inițiativa „O centură, un drum” la dosarul investigației ca elemente de probă noi în contextul observațiilor sale cu privire la comunicarea constatărilor finale. Memorandumul de înțelegere privind inițiativa „O centură, un drum” este un acord interguvernamental care detaliază cooperarea dintre GM și GC, printre altele pentru a pune în aplicare inițiativa „O centură, un drum” în Maroc. GM a refuzat în mod explicit să îl prezinte Comisiei pe motiv că acesta conține informații guvernamentale confidențiale și că are nevoie de consimțământul GC pentru a-l prezenta, care ar fi lipsit. Faptul că DMA se afla în posesia memorandumului de înțelegere privind inițiativa „O centură, un drum” și că l-a prezentat în cele din urmă dovedește încă o dată că trebuie să îl fi obținut deoarece proiectul său s-a desfășurat în contextul cooperării strânse dintre GM și GC în cadrul inițiativei „O centură, un drum”, astfel cum reiese și din trimiterea încrucișată din planul de afaceri al acordului de investiții (a se vedea, de asemenea, considerentul 215). O altă concluzie din faptul că DMA era în posesia Memorandumul de înțelegere privind inițiativa „O centură, un drum” este că CITIC Dicastal a acționat într-adevăr ca un organism public în punerea în aplicare a inițiativei „O centură, un drum” pentru proiectul marocan, deoarece l-a semnat, de asemenea, în numele GC. În cazul în care CITIC Dicastal, o societate afiliată DMA, nu ar fi fost un organism public și o expresie directă a GC, aceasta nu ar fi deținut și nu ar fi avut acces la un astfel de acord confidențial între guverne precum Memorandumul de înțelegere privind inițiativa „O centură, un drum”. Toate aceste elemente confirmă, contrar afirmațiilor GM și DMA, că proiectul marocan DMA s-a încadrat în mod clar în cooperarea dintre GC și GM și în contextul inițiativei „O centură, un drum”, precum și al politicilor GM, și că CITIC Dicastal a acționat ca un organism public pentru punerea în aplicare a proiectului prin intermediul entității sale afiliate DMA.

(213)

În ceea ce privește comparația dintre acordul de investiții DMA și cel al Hands 8, există două diferențe esențiale pe care GM și DMA nu le menționează atunci când susțin că formularea lor este în esență identică sau interpretată greșit. În primul rând, astfel cum se explică în considerentul 161, CITIC Dicastal a semnat acordul de investiții în calitate de reprezentant al GC, care se afla în mod clar în spatele acordului. Formularea specifică a acordului cu CITIC Dicastal, și anume „Republica Populară Chineză, prin intermediul CITIC Dicastal Group…” nu poate fi găsită în nicio dispoziție din acordul cu Hands 8, care a semnat acordul respectiv în nume propriu și nu în numele guvernului său.

(214)

În al doilea rând, deși este adevărat că acordul de investiții al CITIC Dicastal nu se referă la inițiativa „O centură, un drum” în corpul său principal, planul de afaceri care este anexat la acord și face astfel parte integrantă din acesta are o secțiune specifică privind punerea în aplicare a politicii „O centură, un drum” și a politicii „Made in China 2025”, spre deosebire de acordul de investiții al Hands 8 și anexele la acesta. Această anexă se referă în mod specific și la memorandumul de înțelegere privind inițiativa „O centură, un drum” din noiembrie 2017, precum și la vizita de stat din 2016 a regelui marocan și la Declarația ulterioară privind stabilirea unei cooperări strategice între GC și GM. Comisia a observat, de asemenea, că, contrar afirmațiilor DMA, există două versiuni ale memorandumului de înțelegere dintre GM și CITIC Dicastal, prima versiune semnată în septembrie 2017, iar a doua (finală) în noiembrie 2017, și anume exact în același timp cu memorandumul de înțelegere privind inițiativa „O centură, un drum”. Prin urmare, nu există nicio neconcordanță în ceea ce privește calendarul între memorandumul de înțelegere privind inițiativa „O centură, un drum” și documentele justificative privind investiția în DMA.

(215)

În al treilea rând, faptul că memorandumul de înțelegere privind inițiativa „O centură, un drum” este într-adevăr un catalizator al sprijinului financiar, iar nu doar o declarație generală privind cooperarea bilaterală, poate fi confirmat în prezent și de conținutul efectiv al documentului. Memorandumul de înțelegere privind inițiativa „O centură, un drum” a fost depus în cele din urmă la dosar de către DMA în observațiile sale privind comunicarea constatărilor finale. Într-adevăr, memorandumul de înțelegere privind inițiativa „O centură, un drum” subliniază că unul dintre obiectivele memorandumului de înțelegere este de a sprijini proiecte legate de investițiile în capacități de producție suplimentare din China în contextul inițiativei „O centură, un drum” și că instituțiile financiare din țările cooperante sunt încurajate să ofere sprijin financiar pentru astfel de proiecte. Din motive de confidențialitate, citatele specifice din textul utilizat ca bază pentru acest considerent sunt furnizate DMA și GM într-o comunicare specifică.

(216)

În al patrulea rând, constatările și elementele de probă mai detaliate care arată modul în care băncile chineze acționând în calitate de organisme publice și GC au acordat finanțare în contextul inițiativei „O centură, un drum” special pentru proiectul DMA, sunt descrise pe larg la punctele 3.4 și 3.5 și au fost dezvoltate în continuare în prezenta secțiune. În ceea ce privește în special scrisorile de intenție menționate în considerentul 176 de mai sus, Comisia observă că societatea nu a prezentat niciuna dintre scrisorile originale și că informațiile furnizate de GM se refereau în mod explicit la finanțarea din partea băncilor chineze (nu a băncilor marocane), în timp ce declarația pe propria răspundere furnizată de DMA se referă la anumite societăți implicate în majorarea capitalului DMA și, prin urmare, nu este relevantă. De asemenea, Comisia dorește să sublinieze că singurul împrumut acordat de o bancă marocană a fost acordat abia în 2023, și anume la cinci ani de la înființarea inițială a DMA.

(217)

În al cincilea rând, în ceea ce privește declarațiile funcționarilor publici, cuprinse, de asemenea, în aceleași secțiuni și în prezenta secțiune, acestea nu sunt pur și simplu protocolare și sunt considerate dovezi relevante ale poziției funcționarilor GM în calitatea lor de funcționari. Prin urmare, împreună cu celălalt set de elemente de probă luat în considerare de Comisie, ele sunt relevante pentru constatările referitoare la aceste aspecte, cu atât mai mult în temeiul articolului 28 din regulamentul de bază, în contextul lipsei totale de cooperare din partea GM cu privire la acest aspect al investigației.

(218)

În cele din urmă, în ceea ce privește afirmația potrivit căreia GM a plătit efectiv grantul pentru investiții prevăzut în acordul de investiții numai către Hands 8, nu și către CITIC Dicastal, singurul motiv este că aceasta din urmă nu a îndeplinit anumite condiții legate de obținerea acestui grant. În orice caz, această circumstanță tinde să demonstreze că CITIC Dicastal nu avea cu adevărat nevoie de grantul pentru investiții al GM, probabil deoarece finanțarea preferențială substanțială primită în China în cadrul inițiativei „O centură, un drum” era deja suficientă pentru a acoperi nevoile de investiții. Aceste elemente arată, de asemenea, că GC a fost un partener complementar pentru punerea în aplicare cu succes a politicilor industriale interne ale GM ca urmare a finanțării disponibile în cadrul inițiativei „O centură, un drum”, spre deosebire de Coreea de Sud, care nu a oferit o astfel de finanțare preferențială similară. Prin urmare, aceste afirmații au fost respinse.

(219)

GM a contestat, de asemenea, concluziile Comisiei în ceea ce privește supravegherea comună de către GM și GC a înființării și dezvoltării DMA, de exemplu prin intermediul comitetului director instituit de GM pentru a supraveghea implementarea proiectului, precum și rolul CITIC Dicastal ca reprezentant al GC și luarea în considerare a societății ca organism public.

(220)

În lipsa cooperării din partea GM, Comisia s-a bazat pe elementele de probă relevante de la dosar în temeiul articolului 28 din regulamentul de bază. Comitetul director menționat în acordul de investiții este unul dintre aceste organisme comune înființate pentru a supraveghea implementarea corectă a proiectului de investiții, ceea ce arată că cooperarea bilaterală a fost urmărită în mod proactiv și pusă în aplicare sub supravegherea guvernului. În plus, memorandumul de înțelegere privind inițiativa „O centură, un drum” se referă, de asemenea, la mecanisme de cooperare bilaterală pentru monitorizarea și coordonarea punerii în aplicare a programelor comune care intră sub incidența memorandumului de înțelegere. Acest lucru, împreună cu celelalte date disponibile invocate de Comisie, a constituit un element relevant pentru constatări în absența unei cooperări ulterioare. Prin urmare, acest argument a fost respins.

(221)

Comisia a constatat că proiectul CITIC Dicastal din Maroc a beneficiat de sprijinul GC. Elementele de probă au arătat că, între 2017 și 2023, CITIC Dicastal a obținut granturi furnizate de GC, precum și împrumuturi preferențiale acordate de instituții financiare chineze (inclusiv bănci afiliate) care acționează în calitate de organisme publice. Aceste fonduri au fost alocate (cel puțin parțial) proiectului CITIC Dicastal din Maroc. În loc să furnizeze fondurile direct DMA, dezvoltatorul convenit al proiectului marocan pentru CITIC Dicastal, Comisia a găsit dovezi concludente că CITIC Dicastal, acționând în calitate de organism public, a canalizat fondurile primite de GC prin intermediul mai multor entități afiliate. În special, CITIC Dicastal a acordat împrumuturi către Dicastal HK, care ulterior a acordat împrumuturi în valoare de 100 de milioane EUR către DMA. CITIC Dicastal a crescut, de asemenea, fluxul de numerar în perioada 2018-2020 (57) al Changsha Dicastal, partener în afaceri și, prin urmare, afiliat CITIC Dicastal, care a sprijinit în mod direct activitățile DMA prin furnizarea de echipamente sau indirect prin intermediul unei alte entități legate de CITIC Dicastal (Asia Dicastal) și proprietar al DMA, care a oferit DMA mai multe împrumuturi și injecții de capital. În plus, CITIC Dicastal a utilizat Wisdom pentru a acorda împrumuturi suplimentare și contribuții ieftine către DMA. În ianuarie 2024, odată ce proiectul marocan se derula cu succes, CITIC Dicastal a preluat proprietatea asupra Dicastal Asia, devenind astfel acționar unic al DMA. Prin urmare, Comisia a concluzionat că DMA a beneficiat de contribuții financiare furnizate de CITIC Dicastal prin intermediul entităților sale afiliate.

(222)

Astfel cum s-a explicat la punctul 3.5.1, documentele relevante privind proiectul de investiții au arătat în mod clar că CITIC Dicastal a primit finanțarea necesară pentru implementarea proiectului din Maroc sub egida inițiativei „O centură, un drum” și a altor politici preferențiale puse în aplicare de GC. În special, elementele de probă de la dosar au arătat că CITIC Dicastal a primit în perioada 2017-2023 o serie de granturi de la diferite entități ale GC, inclusiv pentru investiții și comerț exterior (58). De asemenea, elementele de probă au arătat că, în perioada 2017-2023, CITIC Dicastal a primit, direct sau indirect, împrumuturi preferențiale substanțiale la rate foarte scăzute de la bănci chineze externe și de la alte instituții financiare, precum și de la societățile afiliate CITIC Bank și CITIC Finance (59).

(223)

CITIC Dicastal a primit, direct sau indirect, împrumuturi preferențiale de la următoarele bănci neafiliate:

(224)

În plus, CITIC Dicastal a primit împrumuturi de la bănci/instituții financiare afiliate din cadrul grupului CITIC:

(225)

Aceste bănci și instituții financiare au furnizat fonduri importante pentru a acoperi de multe ori valoarea investiției din Maroc, conform angajamentului din acordul de investiții. Totalul aproximativ al acestor împrumuturi, exprimate în mai multe monede, se ridică la câteva miliarde de euro în perioada 2017-2023. Aproximativ o treime din aceste împrumuturi erau exprimate în euro. Această monedă a fost utilizată ca monedă de referință în acordul de investiții pentru proiectul de investiții din Maroc. După cum s-a demonstrat la punctele 3.4.3 și 3.5.1, prin realizarea de investiții în Maroc, CITIC Dicastal a pus în aplicare inițiativa „O centură, un drum”. Prin urmare, este rezonabil să se concluzioneze, în circumstanțele cazului de față, că CITIC Dicastal a direcționat cel puțin o parte din aceste fonduri externe substanțiale, primite de la GC și de la băncile chineze, către DMA prin intermediul entităților sale afiliate pentru a finanța construirea fabricilor și alte cheltuieli vizate de proiectul de investiții, precum și capitalul circulant pentru operațiunile marocane.

(226)

În ceea ce privește aceste împrumuturi preferențiale primite de CITIC Dicastal, Comisia a evaluat dacă băncile și instituțiile financiare chineze menționate mai sus au furnizat o contribuție financiară către CITIC Dicastal, acționând ca „organism public” în sensul articolului 3 alineatul (1) litera (a) și al articolului 2 litera (b) din regulamentul de bază, interpretate în lumina jurisprudenței relevante a OMC.

(227)

Potrivit jurisprudenței relevante a OMC (60), un organism public este o entitate care „deține, exercită sau este învestită cu autoritate guvernamentală”. O investigație efectuată de un organism public trebuie efectuată de la caz la caz, ținând seama în mod corespunzător de „caracteristicile și funcțiile esențiale ale entității în cauză”, de „relația acestei entități cu guvernul” și de „mediul juridic și economic predominant în țara în care își desfășoară activitatea entitatea investigată”. În funcție de circumstanțele specifice fiecărui caz, elementele de probă relevante pot include: (i) dovada că „o entitate exercită, de fapt, funcții guvernamentale”, în special în cazul în care astfel de elemente de probă „indică o practică susținută și sistematică”; (ii) elemente de probă privind „domeniul de aplicare și conținutul politicilor guvernamentale referitoare la sectorul în care își desfășoară activitatea entitatea care face obiectul investigației” și (iii) dovezi că un guvern exercită „un control semnificativ asupra unei entități și asupra comportamentului acesteia”. Atunci când efectuează o investigație privind un organism public, o autoritate de investigație trebuie „să evalueze și să acorde atenția cuvenită tuturor caracteristicilor relevante ale entității” și să examineze toate tipurile de elemente de probă care pot fi relevante pentru evaluarea respectivă; în acest sens, ar trebui să se evite „concentrarea exclusivă sau nejustificată asupra unei singure caracteristici, fără a acorda atenția cuvenită altora care ar putea fi relevante”.

(228)

Pentru a caracteriza în mod corespunzător o entitate drept organism public într-un anumit caz, poate fi relevant să se examineze „dacă funcțiile sau conduita [entității] sunt de tipul celor clasificate în mod obișnuit ca fiind guvernamentale în ordinea juridică a membrului în cauză”, precum și clasificarea și funcțiile entităților din cadrul membrilor OMC, în general. Astfel, pentru a stabili dacă o anumită entitate este sau nu este un organism public, poate fi relevant să se stabilească dacă funcțiile sau comportamentele sunt clasificate în mod obișnuit drept guvernamentale în ordinea juridică a membrului în cauză.

(229)

Există multe moduri diferite în care guvernul, în sensul strict al cuvântului, ar putea conferi autoritate entităților. În consecință, pentru a demonstra că o astfel de autoritate a fost conferită unei anumite entități, pot fi relevante diferite tipuri de elemente de probă. Elementele de probă care arată că o entitate exercită, de fapt, funcții guvernamentale pot dovedi că aceasta deține sau a fost învestită cu autoritate guvernamentală, în special atunci când aceste elemente de probă indică o practică susținută și sistematică.

(230)

Elementele de probă din care rezultă că un guvern exercită un control semnificativ asupra unei entități și a comportamentului acesteia pot dovedi, în anumite circumstanțe, că respectiva entitate deține autoritate guvernamentală și că ea exercită această autoritate în îndeplinirea funcțiilor publice. Într-adevăr, proprietatea statului asupra unei entități, deși nu este un criteriu decisiv, poate servi, împreună cu alte elemente, drept element de probă. Cu toate acestea, astfel cum a recunoscut și jurisprudența OMC (61), existența unor simple legături formale între o entitate și guvern în sens restrâns este „puțin probabil să fie suficientă” pentru a stabili autoritatea guvernamentală. Astfel, de exemplu, simplul fapt că un guvern este acționarul majoritar al unei entități nu demonstrează, în sine, că un guvern exercită un control semnificativ asupra comportamentului entității respective sau, cu atât mai puțin, că guvernul a conferit acesteia o autoritate guvernamentală. Cu toate acestea, în anumite cazuri, dacă elementele de probă arată că indiciile formale ale controlului guvernamental sunt multiple și dacă există totodată elemente de probă potrivit cărora acest control a fost exercitat într-un mod semnificativ, atunci respectivele elemente de probă pot permite tragerea concluziei că entitatea în cauză exercită o autoritate guvernamentală.

(231)

Obiectivul central al unei investigații efectuate de un organism public nu este acela dacă comportamentul despre care se pretinde că dă naștere unei contribuții financiare este legat în mod logic de o „funcție guvernamentală” identificată. În această privință, standardul juridic pentru determinările efectuate de organismele publice în temeiul articolului 1.1 litera (a) punctul (1) din Acordul OMC privind SMC nu prevede o legătură de un anumit grad sau de o anumită natură care trebuie să fie stabilită în mod necesar între o funcție publică identificată și contribuția financiară specifică în cauză. Mai degrabă, investigația relevantă depinde de entitatea implicată în acest comportament, de caracteristicile sale principale și de relația sa cu guvernul. Aceasta se concentrează asupra entității, spre deosebire de comportamentul despre care se presupune că generează o contribuție financiară, comportă faptul că un „guvern” (în sens restrâns) și un „organism public” au un „grad de similitudine sau suprapunere în ceea ce privește caracteristicile lor esențiale” – și anume ambele au un caracter „guvernamental”.

(232)

Natura comportamentului sau a practicilor unei entități poate constitui, cu siguranță, un element de probă relevant pentru o investigație efectuată de un organism public. Astfel, comportamentul unei entități – în special atunci când indică o „practică susținută și sistematică” – este unul dintre diferitele tipuri de elemente de probă care, în funcție de circumstanțele fiecărei investigații, pot clarifica caracteristicile esențiale ale unei entități și relația sa cu guvernul în sens restrâns. Cu toate acestea, evaluarea unor astfel de elemente de probă urmărește să răspundă la întrebarea centrală dacă entitatea însăși deține caracteristicile și funcțiile esențiale care ar putea să o califice drept organism public. De exemplu, relevante pentru evaluarea măsurii în care o entitate este un organism public în contextul băncilor comerciale deținute de stat (state-owned commercial banks, denumite în continuare „SOCB”) din China în cauza DS379 au inclus informații care arată că: (i) „directorii executivi ai sediilor centrale ale SOCB sunt numiți de guvern, iar [PCC] păstrează o influență semnificativă asupra alegerii lor” și (ii) băncile comerciale deținute de stat „nu dispun încă de competențe adecvate în materie de gestionare a riscurilor și de analiză”. Aceste elemente de probă nu s-au limitat la activitatea de creditare a SOCB, în sine, ci s-au referit mai degrabă la caracteristicile organizatorice ale acestora, la structurile de autoritate decizională și la relația generală cu GC. Astfel, organul de apel („AB”) în cauza DS379 a observat că USDOC a luat în considerare elemente de probă referitoare la comportamentul SOCB [„acordarea de împrumuturi”], dar aceasta în cadrul investigației sale privind caracteristicile esențiale ale acestor entități și relația lor cu GC. SOCB respective au exercitat funcții guvernamentale în numele guvernului chinez.

(233)

În plus, AB a acordat, de asemenea, importanță faptului că guvernul în cauză nu a cooperat în cursul investigației. Într-adevăr, în cauza DS379, AB a confirmat constatarea USDOC potrivit căreia SOCB din investigația privind CFS Paper constituiau „organisme publice” pe baza următoarelor considerații: (i) deținerea aproape completă de către stat a sectorului bancar din China; (ii) articolul 34 din Legea privind activitățile bancare comerciale, care prevede că băncile sunt obligate „să își desfășoare activitatea de împrumut în funcție de necesitățile economiei naționale și ale dezvoltării sociale și sub îndrumarea politicilor industriale de stat”; (iii) să înregistreze dovezi care să indice faptul că SOCB nu dispun încă de competențe adecvate în materie de gestionare a riscurilor și de analiză și (iv) faptul că, „în cursul investigației [respective], [USDOC] nu a primit elementele de probă necesare pentru a documenta în mod cuprinzător procesul prin care au fost solicitate, acordate și evaluate împrumuturile pentru industria hârtiei” (62).

(234)

În cele din urmă, pentru a fi considerate organisme publice, întreprinderile deținute de stat respective nu ar trebui neapărat să fie controlate de GC în fiecare vânzare de factori de producție către producătorii din aval.

(235)

Comisia a evaluat dacă băncile și instituțiile financiare chineze care au furnizat direct sau indirect finanțare către CITIC Dicastal au acționat în calitate de „organism public” pe baza normelor și a jurisprudenței relevante rezumate mai sus. Mai precis, Comisia a încercat să obțină informații despre deținerea în proprietate de către stat, precum și indicii formale ale existenței controlului guvernamental în aceste bănci. În continuare, aceasta s-a axat pe caracteristicile și funcțiile de bază ale acestor bănci și pe relația lor cu GC, inclusiv prin analizarea elementelor de probă privind controlul indirect exercitat de stat, intervenția GC pe piață pentru a atinge anumite obiective de politică, dacă GC a exercitat un control semnificativ în ceea ce privește politicile lor de creditare și evaluarea riscurilor și dacă aceste societăți au exercitat funcții guvernamentale în numele GC.

(236)

Astfel cum s-a menționat mai sus, GC a refuzat să coopereze la investigație. Prin urmare, Comisia a evaluat, pe baza informațiilor disponibile, dacă instituțiile financiare chineze relevante au acționat ca organisme publice, bazându-se pe datele disponibile. În acest scop, Comisia și-a bazat constatările pe investigațiile anterioare și pe alte elemente relevante.

(237)

Astfel cum s-a menționat la punctele 3.4.1.2-3.4.1.5 din investigația antisubvenție privind MFS, precum și la punctele 3.3.1.2-3.3.1.4 din investigația privind AFS, Comisia a enumerat în mod specific băncile și alte instituții financiare deținute de stat despre care s-a constatat că sunt organisme publice. Această listă conține majoritatea băncilor și a instituțiilor financiare enumerate în considerentele 223 și 224 care au furnizat finanțare directă sau indirectă grupului Dicastal, deoarece acestea sunt bănci chineze deținute de stat și/sau există indicii formale ale controlului exercitat de GC asupra acestor bănci. În plus, în aceleași secțiuni ale investigațiilor antisubvenție privind MFS și AFS, Comisia a concluzionat că GC a creat un cadru normativ pentru toate băncile și instituțiile financiare care își desfășoară activitatea în China, la care trebuiau să adere administratorii și supraveghetorii, numiți de GC și care răspund în fața GC. Prin urmare, GC s-a bazat pe cadrul normativ pentru a exercita controlul în mod semnificativ asupra comportamentului tuturor băncilor deținute de stat și al altor bănci și instituții financiare care își desfășoară activitatea în China.

(238)

Pe lângă cadrul juridic general prevăzut în investigațiile antisubvenție privind MFS și AFS, întregul context juridic menționat în cadrul cooperării bilaterale prevăzute la punctul 3.4, precum și contextul juridic, politic și economic specific al politicilor preferențiale adoptate de China în sectorul roților din aluminiu, astfel cum se descrie la punctul 3.5.2.1.3, s-au aplicat finanțării preferențiale acordate de aceste instituții financiare societății CITIC Dicastal.

(239)

Pe baza tuturor faptelor și elementelor de probă de mai sus, Comisia a stabilit că toate băncile chineze de sprijinire a politicilor și băncile chineze deținute de stat în cauză, precum și toate celelalte bănci și instituții financiare chineze care furnizează finanțare pentru CITIC Dicastal au pus în aplicare cadrul juridic prezentat mai sus în exercitarea funcțiilor guvernamentale în ceea ce privește sectorul roților din aluminiu. Prin urmare, acestea au fost „organisme publice” în sensul articolului 2 litera (b) din regulamentul de bază coroborat cu articolul 3 alineatul (1) litera (a) din regulamentul de bază.

(240)

Detalii suplimentare privind această finanțare externă sunt explicate la punctele 3.4.3, 3.5.1 și 3.5.2.1.3. Întrucât CITIC Dicastal și, în general, grupul CITIC implementau proiectul de investiții din Maroc în contextul inițiativei „O centură, un drum” și având în vedere cerințele de investiții substanțiale ale acestui proiect și situația specială a CITIC Dicastal, astfel cum se explică la punctul 3.5.2.1.2, este rezonabil să se concluzioneze că cel puțin o parte din această finanțare externă a fost utilizată pentru finanțarea proiectului din Maroc. CITIC Dicastal a pus în aplicare cerințele de finanțare prevăzute în acordul de investiții în mai multe etape. Mai precis, finanțarea nu a fost acordată direct DMA, ci indirect printr-o serie de societăți intermediare controlate de CITIC Dicastal, astfel cum se precizează mai jos la punctul 3.5.2.1.2.

(241)

La punerea în aplicare a acordului de investiții cu GM, CITIC Dicastal a decis să direcționeze finanțarea preferențială pentru DMA, societatea operațională înființată pentru implementarea proiectului marocan, prin intermediul următoarelor patru entități afiliate:

(242)

Din cauza situației specifice de la momentul punerii în aplicare a acordului de investiții, astfel cum se specifică în considerentele următoare, CITIC Dicastal nu a furnizat în mod direct către DMA fondurile necesare pentru proiectul marocan. În schimb, acesta a ales un acord mai complex în acest scop prin intermediul acestor entități afiliate. În același timp, CITIC Dicastal a asigurat un control strict al fluxului acestor fonduri asupra acestor entități, astfel cum se specifică și mai jos.

(243)

În urma semnării acordului de investiții în iulie 2018, CITIC Dicastal a trecut printr-o revizuire majoră a structurii acționarilor săi în 2019. Deși era inițial o filială (indirectă) deținută integral de CITIC Group Corporation, aproape 60 % din acțiunile sale au fost transferate altor acționari în 2019. Transferul de acțiuni a fost finalizat abia la sfârșitul anului 2020, astfel cum a confirmat cel mai recent raport de evaluare a capitalului CITIC Dicastal. Societatea a rămas o filială nedeținută integral de CITIC Group Corporation, iar rezultatele sale financiare continuă să fie consolidate în situația financiară a CITIC Group Corporation.

(244)

Având în vedere modificările aduse dreptului său de proprietate, CITIC Dicastal nu a realizat proiectul de investiții direct în Maroc. În schimb, aceasta a colaborat cu mai mulți parteneri de afaceri pentru a realiza proiectul în conformitate cu calendarul stabilit în acordul de investiții.

(245)

DMA, producătorul-exportator din Maroc, a fost înființată inițial de Kerry Invest Pty Ltd, societatea care a contribuit cu 99 % din capitalul propriu inițial. Acționarul unic al Kerry Invest este un fost director/secretar al CITIC Dicastal Australia Pty Ltd (dizolvată în 2018).

(246)

În același timp, CITIC Dicastal s-a adresat Changsha Dicastal, partenerul său de afaceri, astfel cum se explică în detaliu la punctul 3.5.2.1.2 litera (b), cu o propunere de cooperare în ceea ce privește proiectul de investiții din Maroc. Aceasta a devenit înțelegerea comercială cu Changsha Dicastal, astfel cum a confirmat reprezentantul CITIC Dicastal în timpul vizitei de verificare la sediul DMA. Pe această bază, DMA a devenit o filială indirectă a Changsha Dicastal prin intermediul filialei sale din Hong Kong, Dicastal Asia, înființată în noiembrie 2018 pentru a servi drept instrument pentru implementarea proiectului de investiții din Maroc.

(247)

La sfârșitul anului 2023 și ca o încheiere oficială a proiectului său inițial de investiții în Maroc, CITIC Dicastal a preluat în mod oficial proprietatea asupra Dicastal Asia (prin intermediul filialei Dicastal HK din Hong Kong), devenind astfel acționar unic al DMA (63). Pe această bază, CITIC Dicastal „a achiziționat” și datoriile neachitate ale DMA față de Changsha Dicastal pentru bunurile de capital livrate, astfel cum se explică la punctul 3.5.2.1.2 litera (b). Schimbarea dreptului de proprietate a fost înregistrată la 30 ianuarie 2024.

(248)

Elementele de probă de la dosar arată că CITIC Dicastal era afiliată DMA și era considerată investitorul și dezvoltatorul de proiect al investiției în Maroc chiar înainte să devină în cele din urmă proprietarul DMA în mod oficial, astfel cum se explică în considerentele de mai jos.

(249)

În primul rând, astfel cum s-a explicat la punctul 3.4.3, DMA a fost creată ca urmare a unui acord de investiții semnat de CITIC Dicastal, în numele GC, cu GM. Acordul de investiții identifică CITIC Dicastal drept investitor și partener principal în proiectul de investiții. Astfel cum se explică și la punctele 3.4.3 și 3.5.1, cerința de capital de la articolul 7 din acordul de investiții precizează că investitorul (CITIC Dicastal) se angajează să furnizeze întregul capital și toate drepturile de vot ale societății operaționale, că drepturile de vot și capitalul social vor fi deținute direct de CITIC Dicastal și că există o perioadă de păstrare a acțiunilor de 15 ani, cu o procedură specială supusă acordului GM pentru o posibilă cesionare anticipată.

(250)

În al doilea rând, CITIC Dicastal a fost întotdeauna percepută de părțile externe și/sau s-a prezentat ca fiind adevăratul dezvoltator de proiect. Acest lucru a fost demonstrat, printre altele, de evaluarea cererii de împrumut a DMA adresate Attijari International Bank în 2021, precum și de analiza situațiilor financiare ale CITIC Limited, care s-a referit la deschiderea, în iulie 2019, a primei etape a unei noi unități de producție în Maroc (64).

(251)

În al treilea rând, acționarul efectiv al DMA în perioada 2018-2023, Changsha Dicastal, a avut o înțelegere cu CITIC Dicastal în ceea ce privește investiția în Maroc, astfel cum se explică în considerentul 246. În plus, Changsha Dicastal a semnat un acord exclusiv de producție cu CITIC Dicastal, astfel cum se explică în detaliu în considerentele 256 și 259, devenind astfel pe deplin dependentă de CITIC Dicastal în calitate de unic client.

(252)

În sfârșit, DMA a semnat un acord exclusiv de producție cu CITIC Dicastal, în care s-a angajat să își rezerve întreaga capacitate de producție pentru produsele CITIC Dicastal. De asemenea, aceasta a primit drepturile de utilizare și de afișare a logoului CITIC Dicastal pe produse și la sediul său. Pe această bază, CITIC Dicastal a devenit singurul client direct al DMA. În același timp, în calitate de unic proprietar al roților din aluminiu produse de DMA, CITIC Dicastal era responsabilă de procesul de licitație pentru vânzarea roților către producătorii de automobile.

(253)

Pe baza acestor elemente, Comisia a constatat că DMA a fost afiliată CITIC Dicastal de la înființare, cel puțin în temeiul articolului 127 alineatul (1) litera (b) sau al articolului 127 alineatul (2) din Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2015/2447 al Comisiei din 24 noiembrie 2015 (actul de punere în aplicare a Codului vamal al Uniunii, „APA CVU”) (65). După preluarea oficială în noiembrie 2023, astfel cum se descrie mai sus, DMA a devenit, de asemenea, oficial afiliată CITIC Dicastal în temeiul articolului 127 alineatul (1) litera (e) din APA CVU.

(254)

În urma comunicării constatărilor finale, DMA a susținut că nu este afiliată CITIC Dicastal și că Comisia a utilizat o constatare nefavorabilă atunci când a concluzionat că CITIC Dicastal a furnizat contribuții financiare către DMA.

(255)

Comisia a observat că această afirmație a DMA este o simplă declarație, nesusținută de niciun element de probă. Astfel cum se arată în prezenta secțiune, constatările Comisiei nu s-au bazat pe constatări nefavorabile, ci pe o serie de fapte și elemente de probă obiective disponibile în dosar, în conformitate cu articolul 28 din regulamentul de bază. Prin urmare, Comisia a respins această afirmație.

(256)

Changsha Dicastal nu are o relație participativă cu CITIC Dicastal. Cu toate acestea, a semnat un acord exclusiv de producție cu CITIC Dicastal, pe baza căruia Changsha Dicastal își utilizează întreaga capacitate de producție pentru a produce roți din aluminiu sub marca Dicastal. În schimb, CITIC Dicastal se angajează să cumpere producția Changsha Dicastal pentru vânzarea către clienții săi finali.

(257)

În plus, astfel cum s-a menționat în considerentul 246, Changsha Dicastal a avut o înțelegere comercială cu privire la investiția în Maroc cu CITIC Dicastal. În schimbul colaborării la punerea în aplicare la timp a acordului de investiții cu GM, CITIC Dicastal s-a angajat să „își sporească sprijinul pentru Changsha Dicastal” pe piața internă chineză. Acest angajament s-a concretizat printr-o creștere a fluxului de numerar al Changsha Dicastal. Marja de vânzări a societății a crescut substanțial în perioada 2018-2020 în comparație cu marjele atinse înainte de 2017 și după 2020. Prin urmare, Changsha Dicastal a primit fonduri suplimentare pentru a finanța activitățile de investiții în Maroc. În 2018, Changsha Dicastal a înregistrat o creanță față de CITIC Dicastal la un nivel care corespunde aproximativ aportului de capital transferat prin Dicastal Asia către DMA în 2019. (66).

(258)

Prin urmare, deși nu este afiliată prin participații, Comisia a constatat că societățile erau afiliate având cel puțin calitatea juridică de asociați în temeiul articolului 127 alineatul (1) litera (b) sau al articolului 127 alineatul (2) din APA CVU.

(259)

Fiind unicul său client în temeiul acordului de producție, CITIC Dicastal a fost singura sursă de venit a Changsha Dicastal. Împreună cu înțelegerea comercială privind proiectul de investiții descris mai sus, CITIC Dicastal a fost în măsură să controleze fluxul de numerar al Changsha Dicastal și să influențeze direcția și utilizarea acestuia.

(260)

Changsha Dicastal a furnizat DMA majoritatea echipamentelor utilizate la fabricarea roților din aluminiu. Deși aceste achiziții au avut loc în perioada 2018-2022, majoritatea echipamentelor fiind livrate în 2020, la începutul PI mai mult de 90 % din valoarea de achiziție nu a fost decontată. Astfel, Changsha Dicastal a furnizat DMA o finanțare preferențială, fără dobândă, prin plata cu întârziere a facturilor pentru furnizarea de echipamente.

(261)

În plus, Changsha Dicastal a transferat, prin intermediul filialei sale din Hong Kong, Dicastal Asia, fonduri suplimentare către DMA, astfel cum se descrie mai jos.

(262)

Dicastal Asia este o filială directă, deținută integral de Changsha Dicastal, care a fost înființată exclusiv în scopul realizării investiției în Maroc. Deși este înregistrată în Hong Kong, aceasta nu are personal în Hong Kong, iar evidențele sale nu sunt stocate în acest loc. În schimb, personalul și evidențele sale se află la sediul CITIC Dicastal din Qinhuangdao (RPC), astfel cum s-a stabilit prin vizita de verificare efectuată în 2024, și anume după ce CITIC Dicastal a preluat DMA (prin Dicastal HK și Dicastal Asia). Dicastal Asia nu a desfășurat nicio altă activitate în afară de cea de instrument pentru proiectul de investiții din Maroc, al cărui investitor final a fost CITIC Dicastal. Prin urmare, s-a constatat că activitățile Dicastal Asia erau controlate de obiectivele comerciale ale CITIC Dicastal în Maroc.

(263)

Astfel, Comisia a constatat că Dicastal Asia era afiliată CITIC Dicastal, având calitatea juridică de asociat în temeiul articolului 127 alineatul (1) litera (b) din APA CVU și că CITIC Dicastal îi impunea să acorde DMA finanțare preferențială.

(264)

Dicastal Asia a acordat DMA diverse forme de finanțare preferențială care erau convertite în cele din urmă în capitaluri proprii ale acționarilor.

(265)

De la înființare, DMA a fost finanțată prin împrumuturi de la șase societăți cu capital de risc. DMA a înregistrat aceste datorii în evidențele sale contabile ca obligații de plată. În 2021, Dicastal Asia a preluat aceste datorii. Dicastal Asia a utilizat o serie de împrumuturi de la Wisdom pentru a deconta creanțele investitorilor inițiali.

(266)

Pe lângă fondurile primite de la societățile de investiții, DMA a fost, de asemenea, finanțată prin înființarea sa din șase împrumuturi acordate de Dicastal Asia. Dicastal Asia a finanțat aceste împrumuturi printr-o majorare a aportului de capital al Changsha Dicastal și printr-un împrumut acordat de Changsha Dicastal.

(267)

Atunci când, în 2021, Dicastal Asia a devenit unicul proprietar al datoriei DMA rezultate din tranzacțiile descrise în considerentele anterioare, aceasta a transformat datoria într-o majorare a aportului său de capital în cadrul DMA.

(268)

În plus, în 2021, Dicastal Asia a acordat DMA un împrumut financiar. Împrumutul era fără dobândă, iar DMA a rambursat principalul împrumutului abia la sfârșitul anului 2023. Astfel cum s-a explicat mai sus, acest împrumut a fost garantat de seria de împrumuturi pe care Dicastal Asia le-a primit de la Wisdom.

(269)

Dicastal HK este o filială deținută integral de CITIC Dicastal, înregistrată în Hong Kong. La fel ca în cazul Dicastal Asia, verificarea la fața locului a confirmat că societatea nu avea personal și nici evidențe în Hong Kong, ci în Qinhuangdao, la sediul CITIC Dicastal. Dicastal HK a fost înființată înainte ca CITIC Dicastal să decidă să investească în Maroc. Ea a fost utilizată anterior de societate pentru a investi în filialele din Europa. După lansarea proiectului marocan, societatea menționată a servit la furnizarea de finanțare preferențială către DMA, în calitate de furnizor principal de roți din aluminiu pentru producătorii europeni de automobile.

(270)

Prin urmare, Comisia a constatat că Dicastal HK era afiliată CITIC Dicastal în temeiul articolului 127 alineatul (1) litera (e) din APA CVU, că era controlată de CITIC Dicastal și că aceasta din urmă îi impunea să acorde DMA finanțare preferențială.

(271)

În 2020, Dicastal HK a acordat DMA un împrumut financiar exprimat în euro. Principalul a fost rambursat integral în mai multe tranșe pe parcursul perioadei de investigație. La rândul său, Dicastal HK a primit mai multe împrumuturi de la CITIC Dicastal, care acopereau fondurile împrumutate DMA.

(272)

DMA a achiziționat de la Wisdom majoritatea lingourilor de aluminiu, principala materie primă utilizată la fabricarea roților din aluminiu. Astfel cum s-a explicat la punctul 3.2.2, investigația a scos la iveală tranzacții comerciale neobișnuite între Wisdom și grupul Dicastal. Prin urmare, Comisia a analizat relația potențială dintre Wisdom și grup. Astfel cum s-a concluzionat mai jos, Comisia a constatat, pe baza datelor disponibile, că Wisdom era afiliată grupului Dicastal.

(273)

În ceea ce privește furnizarea de lingouri de aluminiu, Wisdom a perceput DMA un preț semnificativ mai mic decât prețul lingourilor achiziționate de la un furnizor neafiliat. În plus, în pofida unui termen de plată convenit de 90 de zile, DMA nu a plătit livrările de lingouri de aluminiu primite în cursul anului 2023. Astfel, Wisdom a acordat DMA finanțare prin prețuri preferențiale ale lingourilor de aluminiu și prin colectarea cu întârziere a plăților pentru livrările respective.

(274)

În plus, Wisdom a acordat Dicastal Asia o serie de împrumuturi în valoare totală de zeci de milioane de euro, care au fost utilizate în cele din urmă pentru a majora capitalul propriu al DMA și pentru a-i acorda un împrumut financiar, astfel cum s-a explicat mai sus în subsecțiunea (c).

(275)

Pe baza acestor tranzacții, a documentelor din dosar și a elementelor de probă colectate în timpul vizitelor de verificare a grupului Dicastal, astfel cum se explică și la punctul 3.2.2, Comisia a avut motive să creadă că Wisdom este o entitate afiliată grupului Dicastal. În evaluarea sa, Comisia a luat în considerare următoarele elemente.

(276)

Wisdom a fost înființată în Hong Kong în noiembrie 2019, având un capital social de 100 HKD (aproximativ 12,50 EUR). Societatea a fost înființată de un acționar unic, cetățean chinez.

(277)

Astfel cum se menționează la punctul 3.2.2, Comisia a constatat că resortisantul chinez care acționează în calitate de acționar unic al Wisdom a fost înregistrat în Qinhuangdao, același oraș în care CITIC Dicastal își are sediul legal. În plus, s-a dovedit că Wisdom avea aceeași adresă a sediului social în Hong Kong ca adresa celor două societăți cu sediul în Hong Kong ale grupului Dicastal, și anume Dicastal Asia și Dicastal HK.

(278)

În pofida încercărilor repetate ale Comisiei de a obține mai multe informații cu privire la activitățile Wisdom și la relația sa juridică și economică cu DMA și cu grupul Dicastal, atât de la Wisdom, cât și de la grupul Dicastal, Wisdom a refuzat să coopereze la investigație, iar grupul Dicastal nu a prezentat toate informațiile solicitate de Comisie.

(279)

Niciun argument prezentat de CITIC Dicastal nu a explicat cum și de ce o societate presupus neafiliată, cu un capital propriu mic, de 12,50 EUR, ar finanța prin plata cu întârziere a facturilor pentru lingouri de aluminiu și prin neîncasarea dobânzilor la împrumuturi în valoare totală de milioane de euro, un grup presupus neafiliat, precum și modul în care o societate mare precum CITIC Dicastal ar putea avea încredere în acest furnizor pentru astfel de livrări semnificative de lingouri. În ceea ce privește motivul pentru care CITIC Dicastal a recomandat Wisdom ca furnizor de lingouri al DMA, aceasta s-a limitat să afirme că CITIC Dicastal a cooperat pe termen lung cu proprietarul Wisdom în calitate de expert în domeniul aluminiului.

(280)

În contextul procedurii privind aplicarea articolului 28 din regulamentul de bază, care face obiectul punctului 3.2.2, CITIC Dicastal a afirmat că nu este afiliată Wisdom și că informațiile solicitate de Comisie cu privire la Wisdom nu sunt necesare.

(281)

În ceea ce privește relația, CITIC Dicastal a susținut că circumstanțele invocate de Comisie nu au stabilit o relație între grupul Dicastal și Wisdom pe baza dreptului aplicabil al Uniunii, și anume articolul 127 din APA CVU. Potrivit CITIC Dicastal, rapoartele auditate și evidențele contabile ale societăților grupului confirmă că Wisdom nu a fost inclusă în evidențele grupului ca societate afiliată.

(282)

Comisia a respins aceste afirmații. În primul rând, astfel cum a subliniat în mod corect CITIC Dicastal, temeiul juridic pentru stabilirea unei relații în scopul prezentei proceduri este articolul 127 din APA CVU. Faptul că o anumită societate nu este indicată ca entitate afiliată în rapoartele auditate și în evidențele financiare ale grupului Dicastal este irelevant, deoarece temeiul juridic pentru o astfel de raportare și pentru consolidarea în scopuri contabile îl constituie mai degrabă normele contabile și de audit din sistemele juridice din Hong Kong sau din China, decât articolul 127 din APA CVU. În plus, dacă și în ce mod sunt aceste norme contabile și de audit efectiv puse în aplicare și respectate în Hong Kong sau în China, în cazul în care o societate nu raportează o entitate ca fiind afiliată, poate juca, de asemenea, un rol în practică în ceea ce privește acest argument.

(283)

Comisia a precizat, de asemenea, că a stabilit o relație între cele două segmente ale grupului Dicastal (un segment legat printr-o relație participativă de CITIC Dicastal, celălalt de Changsha Dicastal) pe baza existenței acordului de producție dintre CITIC Dicastal și Changsha Dicastal. Tranzacțiile Changsha Dicastal cu filialele sale, pe de o parte, și cu societățile legate de CITIC Dicastal, pe de altă parte, nu au fost raportate nici în rapoartele auditate, nici în evidențele contabile ale societăților ca tranzacții cu părți afiliate.

(284)

În plus, Comisia dispune de informații doar cu privire la tranzacțiile dintre Wisdom și segmentul Changsha Dicastal al grupului Dicastal. Prin urmare, nu s-a putut exclude faptul că aceasta era legată de segmentul Dicastal CITIC al grupului Dicastal printr-o relație bazată pe legături de acționariat comun, de conducere comună sau de familie între managerii și/sau proprietarii Wisdom și segmentul Dicastal CITIC al grupului Dicastal. În lumina celor de mai sus, Comisia a respins aceste afirmații.

(285)

În ceea ce privește elementele de fapt referitoare la informațiile pe care s-a bazat Comisia pentru a presupune existența unei relații, grupul Dicastal a furnizat informații suplimentare pentru a respinge afirmațiile privind furnizarea gratuită de materii prime și împrumuturi de către Wisdom grupului Dicastal. În special, acesta a demonstrat că achizițiile de aluminiu de la Wisdom de către DMA au fost plătite parțial după perioada de investigație din 2024, și că împrumutul acordat Dicastal Asia a fost, de asemenea, rambursat după perioada de investigație în 2024. Acesta a susținut, de asemenea, că este o practică obișnuită ca mai multe societăți înregistrate în Hong Kong să aibă o adresă comună și, prin urmare, acest lucru nu a sprijinit teoria unei relații existente între grupul Dicastal și Wisdom.

(286)

Comisia a considerat că existența tranzacțiilor descrise mai sus și a unei adrese înregistrate în comun cu alte societăți constituie elemente suficiente care indică existența unei relații între Wisdom și grupul Dicastal. Astfel de elemente au justificat pe deplin solicitarea Comisiei de informații suplimentare adresate grupului Dicastal și Wisdom pentru a stabili dacă astfel de elemente ar fi confirmate de informații suplimentare, deoarece, în lipsa cooperării din partea Wisdom, acestea nu ar putea fi investigate. Pe această bază, aceste afirmații au fost respinse. Conținutul acestor afirmații este abordat mai jos în prezenta secțiune.

(287)

Grupul Dicastal a susținut, de asemenea, că a depus toate eforturile pentru a transmite chestionarul antisubvenție către Wisdom. Totuși, această societate nu a răspuns acestor eforturi. În mod similar, nicio comunicare între grupul Dicastal și Wisdom nu a putut fi divulgată din motive de confidențialitate comercială și de viață privată.

(288)

Comisia a considerat că dispunea de suficiente indicii la dosar care să susțină faptul că societățile erau afiliate. Preocupările legate de confidențialitatea comercială și de viața privată nu constituie motive valabile pentru a refuza prezentarea către Comisie a documentelor și informațiilor relevante pentru investigație, deoarece acestea sunt pe deplin protejate de confidențialitatea informațiilor în temeiul articolului 29 din regulamentul de bază. În consecință, acest argument a fost respins.

(289)

În ceea ce privește întrebarea dacă informațiile solicitate de Comisie erau necesare, grupul Dicastal a susținut că, având în vedere țara în care a fost înregistrată Wisdom, precum și țara de origine a materiei prime furnizate DMA, informațiile referitoare la Wisdom solicitate de Comisie nu erau necesare, deoarece investigația s-a limitat la presupusa cooperare între GM și GC. Prin urmare, nicio contribuție financiară potențială care depășește teritoriul Marocului sau cooperarea dintre GM și GC nu a fost inclusă în domeniul de aplicare al prezentei investigații.

(290)

Comisia nu a fost de acord. Este o practică obișnuită ca întreprinderile chineze să înființeze filiale în Hong Kong, care are un climat de afaceri favorabil comerțului sau investițiilor în străinătate, cum ar fi rate mai favorabile ale impozitului pe profit, acces la piețele de capital, monede liber convertibile. În multe cazuri, societățile înregistrate în Hong Kong își desfășoară efectiv operațiunile de la sediile societăților-mamă din China. Această practică a putut fi observată și în cadrul grupului Dicastal, unde atât CITIC Dicastal, cât și Changsha Dicastal au înființat societăți de investiții în Hong Kong. Astfel cum au confirmat verificările la fața locului, evidențele și personalul filialelor respective se aflau la sediul central al CITIC Dicastal din Qinhuangdao. În plus, CITIC Group Corporation (proprietarul final al CITIC Dicastal) a înființat ea însăși o societate, CITIC Limited, în Hong Kong și și-a injectat activele majoritare în societatea înregistrată în Hong Kong (67). În plus, deși originea materiei prime furnizate nu era nici chineză, nici marocană, Wisdom a fost cea care a finanțat DMA printr-o colectare cu o întârziere semnificativă a plăților pentru livrările de lingouri de aluminiu și printr-un preț semnificativ scăzut în comparație cu piața. Wisdom a fost înființată în China și punea în aplicare politicile preferențiale chineze în favoarea producătorilor de roți din aluminiu, astfel cum se precizează mai jos. Prin urmare, Comisia a considerat că originea lingourilor este irelevantă în această privință. Din acest motiv, Comisia a respins aceste afirmații.

(291)

Deși a negat în permanență existența unei cooperări între GM și GC în ceea ce privește DMA, GM a susținut opiniile grupului Dicastal cu privire la necesitatea de a obține informațiile solicitate în propriile observații. În acest sens, făcând trimitere la articolul 12.7 din Acordul OMC privind SMC și la articolul 28 alineatul (1) din regulamentul de bază, GM a susținut că datele disponibile pot fi aplicate numai informațiilor care au fost identificate de autoritatea de investigație ca fiind necesare. În plus, GM a susținut că, în conformitate cu raportul grupului special în cauza US – Supercalendered paper (SUA – Hârtie supercalandrată) (68) și cu hotărârea Curții de Justiție în cauza European Bicycle Manufacturers Association (EBMA)/Giant (China) Co. Ltd (69), sarcina de a dovedi că anumite informații erau necesare, înainte de a recurge la datele disponibile, îi revine Comisiei. GM a reamintit, de asemenea, că, în conformitate cu considerentul 7 din anexa II la Acordul antidumping al OMC („acordul antidumping”), aplicat prin analogie în contextul investigațiilor antisubvenție, Comisia ar trebui să acționeze cu cea mai mare prudență atunci când selectează sursele de date disponibile. În acest context, GM a subliniat că autoritatea de investigație ar trebui, atunci când este posibil, să utilizeze ca date disponibile informațiile din alte surse independente sau informațiile obținute de la alte părți interesate. GM a subliniat, de asemenea, că grupul Dicastal a furnizat o serie de răspunsuri la chestionar, a acceptat vizite de verificare și a cooperat, de asemenea, în etapa ulterioară vizitelor de verificare. În cele din urmă, GM a avertizat Comisia cu privire la utilizarea datelor negative disponibile în contextul presupusei lipse de cooperare și a reamintit Comisiei că orice schemă nouă de subvenții identificată de Comisie trebuie consultată cu GM înainte de extinderea investigației la aceste programe.

(292)

Comisia a luat pe deplin în considerare aceste argumente ale GM. Având în vedere argumentele din considerentele 286-290, Comisia a respins aceste afirmații, deoarece informațiile solicitate de la Wisdom și de la grupul Dicastal erau necesare pentru investigație în conformitate cu legislația și cu jurisprudența OMC la care face trimitere GM. Astfel cum se specifică mai jos, în constatările sale, Comisia nu s-a bazat pe datele disponibile „negative”, ci a utilizat foarte prudent datele disponibile la dosar. Prin urmare, aceste argumente ale GM au fost respinse.

(293)

Pe baza tuturor considerațiilor și elementelor de probă de mai sus, Comisia și-a confirmat intenția de a aplica articolul 28 din regulamentul de bază pentru a stabili dacă Wisdom era afiliată grupului Dicastal și, ca atare, grupului CITIC, în conformitate cu articolul 127 din APA CVU. În acest scop, Comisia s-a bazat pe o serie de date disponibile în evaluarea sa și a trebuit să tragă unele concluzii pentru a acoperi lacunele rămase, după caz.

(294)

În primul rând, Comisia a observat că Wisdom și cele două societăți cu sediul la Hong-Kong din grupul Dicastal implicate în proiectul marocan, și anume Dicastal Asia și Dicastal HK, erau înregistrate la aceeași adresă în Hong Kong.

(295)

Pe lângă argumentele și obiecțiile detaliate la punctul 3.2.2 și în considerentele anterioare, CITIC Dicastal a susținut că motivul pentru care Wisdom, Dicastal Asia și Dicastal HK aveau aceeași adresă a sediului social în Hong Kong era faptul că toate cele trei societăți utilizau același agent de înregistrare. Adresa înregistrată pentru cele trei societăți era adresa agentului de înregistrare din Hong Kong.

(296)

Acest argument nu a dovedit că societățile nu erau afiliate. În orice caz, faptul de a avea același agent de înregistrare și aceeași adresă a sediului social poate fi considerat, de asemenea, un indiciu al unei relații în contextul articolului 28 din regulamentul de bază, deoarece este o practică des întâlnită ca părțile afiliate să utilizeze același agent și aceeași adresă legală pentru a maximiza eficiența procedurilor administrative și, în același timp, pentru a reduce la minimum costurile subiacente.

(297)

În plus, investigația a arătat că Dicastal Asia și Dicastal HK nu aveau personal în Hong Kong, întrucât personalul și evidențele lor erau mai degrabă localizate la sediul CITIC Dicastal din Qinhuangdao, provincia Hebei, RPC. Prin urmare, Comisia avea motive să deducă faptul că nici Wisdom nu și-a desfășurat activitatea din Hong Kong. Ținând seama de faptul că adresa proprietarului și directorului Wisdom se afla tot în Qinhuangdao, Comisia a considerat că locul în care Wisdom își desfășura activitatea se afla, de asemenea, în Qinhuangdao, în absența cooperării din partea Wisdom sau a CITIC Dicastal cu privire la acest aspect.

(298)

Un alt element esențial care demonstrează relația, astfel cum s-a explicat și mai sus, este faptul că, în pofida capitalizării nesemnificative a Wisdom, CITIC Dicastal se baza pe aceasta pentru furnizarea unor cantități semnificative de lingouri de aluminiu, esențiale pentru continuitatea activității sale în Maroc. Comisia a considerat că este foarte puțin probabil ca părți neafiliate să fi încheiat un acord atât de important fără garanții suplimentare. Acordul de aprovizionare cu lingouri de aluminiu, încheiat între Wisdom și DMA, nu conține astfel de garanții sau penalități, de exemplu pentru nefurnizarea cantităților convenite specificate, care sunt semnificative. Prin urmare, și acest element arată în mod clar relația dintre aceste entități.

(299)

În plus, astfel cum s-a menționat mai sus și la punctul 3.2.2 și după cum se detaliază mai jos, Wisdom nu a primit nicio plată din partea DMA pentru livrările semnificative de lingouri de aluminiu până la sfârșitul perioadei de investigație și a perceput un preț substanțial mai mic decât prețul pieței pentru aceste lingouri. În plus, aceasta a acordat o finanțare semnificativă Dicastal Asia, care nu a fost rambursată până la sfârșitul perioadei de investigație.

(300)

Comisia a considerat că aceste elemente indicau în mod clar o relație între Wisdom și CITIC Dicastal cel puțin ca persoane având calitatea juridică de asociați sau persoane asociate în afaceri, în conformitate cu articolul 127 din APA CVU. Dacă relația dintre Wisdom și CITIC Dicastal ar fi fost în condiții de concurență deplină, CITIC Dicastal ar fi insistat pentru încheierea unui acord cu garanții detaliate pentru a asigura furnizarea factorilor de producție, în timp ce Wisdom ar fi încercat în mod activ să primească plata livrărilor de lingouri, penalități pentru întârzierea la plată și daune suplimentare pentru încălcarea contractului. Potrivit contractului de aprovizionare cu aluminiu încheiat între Wisdom și DMA, există un termen clar de plată. Contractul prevede, de asemenea, o clauză de soluționare a litigiilor. În plus, contractul prevede rezilierea contractului. Wisdom nu a întreprins niciuna dintre aceste acțiuni permise în temeiul acordului de aprovizionare cu DMA ca urmare a nerespectării plăților pentru livrări pentru o perioadă atât de lungă. Dacă părțile ar fi fost neafiliate, în special având în vedere cantitățile uriașe furnizate și sumele corespunzătoare vizate, Wisdom ar fi luat măsurile corective adecvate pentru a pune în aplicare acordul încercând să își recupereze plățile, reziliind, eventual, contractul și introducând acțiuni în despăgubiri împotriva DMA.

(301)

CITIC Dicastal a susținut că achizițiile de aluminiu de la Wisdom de către DMA au fost plătite parțial în 2024, după perioada de investigație, și că împrumutul acordat Dicastal Asia a fost, de asemenea, rambursat în 2024. Cu toate acestea, Comisia a considerat că aceste circumstanțe nu schimbă faptul că Wisdom și grupul Dicastal nu s-au comportat ca entități independente care tranzacționează în condiții de concurență deplină, în condiții normale de piață. O simplă rambursare după perioada de investigație, fără alte penalități și compensații solicitate și plătite, după ani de încălcare a contractului, nu schimbă în niciun fel situația de fapt descrisă în considerentul anterior, care susține în mod clar relația dintre părți.

(302)

În plus, astfel cum se arată în detaliu mai jos, prețul lingourilor de aluminiu facturate de Wisdom de la DMA a fost substanțial mai mic decât prețul perceput de furnizorii neafiliați pentru furnizarea directă de lingouri de aluminiu. În lipsa cooperării, Comisia a dedus că nu existau alte motive pentru acest comportament al Wisdom decât faptul că acesta era afiliat CITIC Dicastal. Un furnizor neafiliat ar fi încercat să maximizeze prețul și profiturile corespunzătoare din vânzările de lingouri de aluminiu. Întrucât prețul acestei materii prime este legat de prețul internațional al London Metal Exchange și este tranzacționat la nivel mondial ca marfă, nu există nicio altă explicație plauzibilă la dosar decât relația dintre aceste entități pentru astfel de diferențe de preț.

(303)

Un element suplimentar în sprijinul constatării relației este că contractul de furnizare de lingouri de aluminiu dintre Wisdom și DMA este exact același cu cel dintre CITIC Dicastal și DMA. Ambele acorduri au exact aceleași articole și termeni și condiții aproape identice (cu excepția mecanismului de stabilire a prețurilor) și chiar același format. Comisia a comparat aceste acorduri cu acordul privind lingourile de aluminiu de la un furnizor cu adevărat neafiliat la DMA, iar acest lucru a fost complet diferit în ceea ce privește termenii și condițiile, precum și formatarea. Prin urmare, și acest element a confirmat relația dintre Wisdom și CITIC Dicastal.

(304)

Pe baza tuturor acestor date disponibile la dosar, Comisia a concluzionat că Wisdom este o entitate afiliată CITIC Dicastal în conformitate cu articolul 127 din APA CVU. Wisdom este afiliată cel puțin unei persoane având calitatea juridică de asociat în temeiul articolului 127 alineatul (1) litera (b) din APA CVU și/sau de persoană asociată în afaceri în temeiul articolului 127 alineatul (2) din APA CVU. Comisia a concluzionat, de asemenea, pe baza datelor de mai sus, că există o relație juridică și în conformitate cu articolul 127 alineatul (1) litera (d), (e), (f) sau (g) din APA CVU.

(305)

Având în vedere elementele de mai sus, Comisia a concluzionat că, în calitate de entitate afiliată CITIC Dicastal, cu o implicare foarte strânsă în finalizarea cu succes a proiectului marocan, Wisdom acționa ca instrument pentru furnizarea indirectă a unei contribuții financiare în mod similar celorlalte trei entități afiliate utilizate de CITIC Dicastal pentru a direcționa finanțarea preferențială către DMA.

(306)

În urma comunicării constatărilor finale, DMA a susținut că Comisia a aplicat o constatare nefavorabilă atunci când a formulat concluzii cu privire la relația dintre CITIC Dicastal și Wisdom. De asemenea, partea și-a reiterat afirmațiile privind relația dintre CITIC Dicastal și Wisdom descrisă în considerentele 281, 285, 287 și 289. Societatea a susținut, de asemenea, că concluziile Comisiei privind existența unei tranzacții comerciale neobișnuite, relația dintre CITIC Dicastal și Wisdom și utilizarea datelor disponibile în acest sens sunt nefondate și nejustificate.

(307)

Potrivit DMA, înființarea Wisdom în noiembrie 2019 și încheierea unui contract de vânzare în martie 2020 care a făcut ca Wisdom să fie principalul furnizor de lingouri de aluminiu al DMA erau în conformitate cu practicile comerciale standard.

(308)

În ceea ce privește facturile neplătite pentru furnizarea de lingouri de aluminiu, potrivit susținerilor sale, DMA a demonstrat că acest lucru s-a întâmplat din cauza unui litigiu privind prețul lingourilor. Litigiul ar fi fost soluționat la sfârșitul anului 2023. În urma semnării unui nou contract bazat pe litigiul soluționat, DMA a eliminat, în esență, toate datoriile în 2024. În ceea ce privește stabilirea prețului lingourilor sub nivelul pieței, DMA a susținut că furnizorul său a pariat în ceea ce privește formula de stabilire a prețului. După ce a constatat că formula nu funcționează, Wisdom a solicitat renegocierea contractului de vânzare menționată mai sus. DMA a susținut că Comisia a ignorat faptele descrise în acest considerent.

(309)

DMA a reiterat faptul că adresa oficială comună cu alte două societăți din grupul Dicastal nu indică neapărat o relație, deoarece multe societăți au aceeași adresă oficială. În mod similar, DMA a susținut că faptul că proprietarul Wisdom are o adresă în același oraș cu sediul CITIC Dicastal nu implică o legătură directă între cele două societăți. În plus, partea a susținut că nu are cunoștință de adresa proprietarului, iar afirmația Comisiei nu a fost susținută de nicio informație din dosarul investigației. DMA nu a contestat faptul că adresa efectivă de la care Wisdom își desfășoară activitatea este diferită de adresa oficială.

(310)

DMA a susținut că recomandarea formulată de CITIC Dicastal ca Wisdom să acționeze în calitate de furnizor de lingouri de aluminiu către DMA, pe baza expertizei proprietarului Wisdom în domeniul aluminiului și a istoriei lor de cooperare pe termen lung, este frecventă în afaceri. Potrivit DMA, acest comportament nu a subminat independența societăților.

(311)

În cele din urmă, refuzul grupului Dicastal de a divulga informații suplimentare cu privire la Wisdom și la relația sa cu societatea și/sau cu proprietarul acesteia nu ar trebui înțeles ca o recunoaștere a oricăror nereguli. Potrivit DMA, refuzul de a coopera în ceea ce privește relațiile grupului cu Wisdom decurge din drepturile societăților de a proteja informațiile comerciale sensibile și detaliile financiare.

(312)

Comisia a respins afirmațiile prezentate în considerentele 306-311. În primul rând, Comisia nu a fost de acord cu afirmația potrivit căreia ar fi utilizat o constatare nefavorabilă. În lipsa cooperării din partea Wisdom și a grupului Dicastal cu privire la relațiile sale cu Wisdom, Comisia a analizat pur și simplu datele disponibile și a formulat concluzii pe baza acestora. Deși constatările individuale nu pot servi drept dovadă a unei relații existente între CITIC Dicastal și Wisdom atunci când sunt luate în considerare separat, ele au condus, împreună, la concluziile descrise în considerentul 304. În plus, Comisia abordase deja majoritatea afirmațiilor individuale în considerentele 275-303.

(313)

Mai precis, explicațiile nefondate cu privire la facturile neplătite pentru lingourile de aluminiu prezentate în considerentul 308 nu sunt valabile în raport cu elementele de probă din dosar. Contractul suplimentar care ar fi fost semnat pentru a soluționa litigiul privind stabilirea prețurilor se referea doar la comenzile efectuate în perioada octombrie-decembrie 2023, care corespundeau facturilor emise în noiembrie și decembrie 2023. Prin urmare, el nu a explicat motivul pentru care nici facturile emise încă din septembrie 2022 nu fuseseră plătite. În plus, afirmația potrivit căreia semnarea unui contract pentru majoritatea lingourilor necesare cu o societate care fusese înființată cu doar câteva luni înainte reprezintă o practică comercială obișnuită și afirmația potrivit căreia contractul a urmat recomandările CITIC Dicastal bazate pe cooperarea pe termen lung cu proprietarul Wisdom nu au putut fi susținute de elemente de probă substanțiale din dosar, întrucât Wisdom nu a cooperat deloc, iar grupul Dicastal a refuzat să divulge informații privind natura și durata relațiilor sale cu proprietarul Wisdom. În orice caz, dacă se poate presupune că afirmația din considerentul 310 de mai sus a fost corectă din punct de vedere faptic, aceasta nu face decât să confirme și mai mult constatările privind relația strânsă dintre Wisdom și grupul Dicastal. În cele din urmă, astfel cum s-a explicat în considerentul 79, adresa proprietarului Wisdom ținea de domeniul public și era accesibilă prin intermediul Registrului comerțului din Hong Kong.

(314)

Dovezile și elementele de mai sus arată că, începând din 2017, CITIC Dicastal a primit sprijin din partea GC în China sub formă de granturi și împrumuturi preferențiale primite de la GC și de la bănci și instituții financiare chineze care acționează în calitate de organism public. Această finanțare externă a fost acordată în contextul politicilor preferențiale ale GC, inclusiv al inițiativei „O centură, un drum”. Societatea CITIC Dicastal a semnat în 2018, în numele GC, un acord de investiții cu GM pentru a implementa proiectul de construire a unei instalații de fabricare a roților din aluminiu în contextul cooperării strânse dintre GC și GM. DMA era entitatea operațională stabilită în Maroc pentru realizarea proiectului. Având în vedere situația sa specifică la momentul implementării, societatea a acordat DMA finanțarea necesară în temeiul acordului de investiții pentru implementarea proiectului marocan prin intermediul entităților intermediare Changsha Dicastal, Dicastal Asia, Dicastal HK și Wisdom, controlând ca aceste entități să direcționeze într-adevăr fondurile către DMA. De la semnarea acordului de investiții, CITIC Dicastal a fost liderul de proiect și garantul finanțării, în pofida faptului că nu a devenit imediat proprietarul oficial al DMA prin achiziționarea acțiunilor acesteia. Comisia a decis să finanțeze proiectul prin intermediul acestor entități intermediare, utilizând cel puțin parțial finanțarea primită direct sau indirect de la băncile și instituțiile financiare chineze. Prin urmare, CITIC Dicastal a acționat în calitate de furnizor al contribuției financiare, deoarece a controlat întotdeauna, pe tot parcursul implementării proiectului, ca fondurile acordate entităților intermediare să fie transferate în cele din urmă către DMA pentru finalizarea cu succes a proiectului. Ca o ultimă etapă după aceste modalități de finanțare, CITIC Dicastal a finalizat achiziția oficială de acțiuni la DMA la începutul anului 2024, respectându-și astfel angajamentele față de GM în calitate de dezvoltator de proiect în temeiul acordului de investiții.

(315)

Deși tranzacțiile specifice care conferă finanțare preferențială sunt detaliate mai jos la punctul 3.5.2.2, investigația a trebuit să stabilească dacă CITIC Dicastal a acționat în calitate de organism public în sensul articolului 3 alineatul (1) litera (a) și al articolului 2 litera (b) din regulamentul de bază atunci când a furnizat în mod indirect (prin intermediul entităților sale afiliate) contribuțiile financiare către DMA.

(316)

În urma comunicării constatărilor finale, DMA a susținut că, în cursul investigației, grupul Dicastal a furnizat numeroase elemente de probă care atestă că orice finanțare acordată de GC entităților chineze din grupul Dicastal nu a fost și nici măcar nu ar fi putut fi destinată inițiativei „O centură, un drum”, Marocului sau DMA.

(317)

În acest sens, societatea a făcut trimitere la (a) o observație a Changsha Dicastal în care se explică faptul că aceasta și-a utilizat fondurile proprii pentru a efectua investiția în Maroc, (b) o probă de verificare colectată în timpul verificării la fața locului la sediul DMA, în care se explică acordurile dintre CITIC Dicastal și Changsha Dicastal referitoare la proiectul marocan, (c) contractele de împrumut ale Changsha Dicastal verificate la fața locului, care dovedesc că debitorul nu avea dreptul să utilizeze fondurile pentru o investiție în străinătate.

(318)

Potrivit DMA, Comisia a susținut în mod eronat că CITIC Dicastal a direcționat fondurile primite de la GC prin intermediul unei serii de entități afiliate către DMA. Societatea a susținut, în plus, că concluzia potrivit căreia CITIC Dicastal a finanțat Changsha Dicastal prin majorarea veniturilor din vânzări nu are niciun temei în evidența investigației. DMA a calificat, de asemenea, drept speculații constatările Comisiei privind furnizarea de finanțare preferențială prin intermediul împrumuturilor ieftine și al factorilor de producție furnizați de Wisdom.

(319)

Comisia a respins afirmațiile prezentate în considerentele 316-318. Astfel cum se explică în considerentul 81, Comisia a luat în considerare observațiile Changsha Dicastal privind sursele de fonduri utilizate pentru investiții în Maroc. În mod similar, Comisia a luat în considerare informațiile furnizate în documentul de verificare respectiv și contractele de împrumut ale Changsha Dicastal. În acest sens, Comisia nu a susținut niciodată că Changsha Dicastal a utilizat în mod direct oricare dintre împrumuturile primite pentru investiții în Maroc. Astfel cum se explică în considerentele 221, 257, 259 și 371, investiția a fost finanțată indirect de CITIC Dicastal prin creșterea veniturilor din vânzări. Contrar celor afirmate de DMA, astfel de concluzii au fost formulate pe baza informațiilor din rapoartele auditate ale Changsha Dicastal, precum și pe baza conturilor de datorii și a conturilor de creanțe atât ale Changsha Dicastal, cât și ale CITIC Dicastal, astfel cum se explică în considerentul 221, care oferă, de asemenea, trimiteri la documentele utilizate de Comisie.

(320)

Astfel cum s-a explicat la punctul 3.5.2.1.1, CITIC Dicastal a primit finanțare preferențială externă din partea GC și/sau a altor instituții financiare chineze. Ulterior, societatea a direcționat acest sprijin financiar către DMA prin intermediul entităților sale juridice afiliate Changsha Dicastal, Dicastal Asia, Dicastal HK și Wisdom, controlând ca fluxul de finanțare să fie utilizat pentru proiectul de investiții din Maroc. Prin urmare, în calitate de inițiator al proiectului de investiții cu GM, CITIC Dicastal a acționat în calitate de furnizor al contribuției financiare către DMA. Prin urmare, investigația a evaluat dacă CITIC Dicastal a acționat în calitate de organism public în sensul articolului 3 alineatul (1) litera (a) și al articolului 2 litera (b) din regulamentul de bază atunci când a acordat DMA finanțare pentru activitățile sale marocane prin intermediul entităților juridice afiliate. Normele și jurisprudența relevante pentru această evaluare sunt rezumate la punctul 3.5.2.1.1 litera (b).

(321)

În primul rând, Comisia a analizat proprietatea statului și alte indicii formale ale controlului guvernamental cu privire la CITIC Dicastal, precum și relația sa juridică cu DMA.

(322)

CITIC Dicastal face parte din grupul CITIC. Nivelul de control în amonte al grupului CITIC îi aparține CITIC Group Corporation, o întreprindere chineză deținută de stat, înființată cu aprobarea Consiliului de Stat și finanțată de Ministerul Finanțelor în numele Consiliului de Stat (70). Acesta este controlorul final al unui număr mare de entități afiliate (71) (denumite în continuare „grupul CITIC”). Principalul său activ este o participație de 58,13 % în cadrul CITIC Limited. De la înființarea sa în 1979, grupul CITIC a fost un pionier al reformei economice a Chinei. Grupul realizează investiții în domenii cu potențial pe termen lung, precum și în domenii aliniate la prioritățile naționale (72).

(323)

CITIC Limited deține o participație de 42 % în cadrul CITIC Dicastal prin intermediul CITIC Industrial Investment Group Corp., Ltd („CIIG”).

(324)

În plus, CITIC Dicastal este deținută în proporție de 26 % de Aluminum Alliances Limited, o societate înregistrată în HK. Conform evidențelor de la registrul comerțului din Hong Kong, administratorii acesteia sunt dl LIU Erh Fei și Asia Capital Investment Limited. Dl LIU Erh Fei este fondatorul și directorul general al Asia Investment Capital, instituția de conducere a Asia Investment Fund. Asia Investment Fund este un fond în dolari de investiții în societăți necotate, înființat în Hong Kong de Ministerul Finanțelor din China cu aprobarea Consiliului de Stat și a altor investitori instituționali naționali și străini calificați. Fondul aderă la principiile „operațiunilor orientate spre piață, internaționalizate și profesioniste, stabilite în China, orientate spre Asia și spre lume” (73).

(325)

Viziunea CITIC Group Corporation este de a construi un conglomerat remarcabil, cu o reputație de durată, „aliniindu-și misiunea la obiectivele naționale și contribuind la revigorarea națională”
 (74).

(326)

CITIC Group Corporation și diverse societăți din grup răspund în mod activ politicilor și obiectivelor naționale direct relevante pentru producția de roți din aluminiu. Funcționarii grupului au salutat călduros noile idei și obiective prezentate de secretarul general Xi Jinping în raportul său către cel de al 20-lea Congres Național al PCC, în numele celui de al 19-lea Comitet central. Aceștia au convenit că grupul ar trebui „să contribuie cu forța sa la construirea unei țări socialiste moderne într-un mod global și la promovarea marii revigorări a națiunii chineze printr-o modernizare în stil chinezesc”
, deoarece „acesta a fost întotdeauna solidar cu partidul și continuă să pună în practică marea cauză a țării”
. O sucursală din Myanmar a subliniat că „elaborarea în comun a inițiativei «O centură, un drum» a devenit un produs public internațional popular și o platformă de cooperare internațională”
. Un alt reprezentant al unei sucursale de partid într-una dintre societățile din grup a declarat că „este necesar să se integreze noile cerințe și acorduri ale celui de al 20-lea Congres Național al Partidului Comunist din China în strategia de dezvoltare a întreprinderilor, să se valorifice pe deplin rolul industriei asigurărilor ca «amortizor» economic și ca «stabilizator» social și să se demonstreze noi responsabilități și noi acțiuni menite să contribuie la prosperitatea comună”
 (75).

(327)

În cadrul investigației s-a constatat că PCC a exercitat controlul și a influențat deciziile societăților prin intermediul mai multor membri actuali sau foști membri ai consiliului de administrație în diferite societăți ale grupului CITIC, inclusiv CITIC Dicastal. Președintele CITIC Dicastal, ZHU Zhihua, a ocupat și funcția de secretar de partid în cadrul societății (76). Fostul director general adjunct, GAO Xiuying, a reprezentat Comitetul permanent al PCC în consiliul de administrație al CITIC Dicastal (77). Un alt administrator al CITIC Dicastal, ZHANG Jian, care reprezenta acționarul acesteia CIIG, a fost, de asemenea, secretar al Comitetului de partid în cadrul CIIG (78). Secretarul Comitetului de partid al CITIC Bank, FANG He Ying, a îndeplinit funcția de președinte și director executiv al băncii, precum și funcția de director general adjunct al CITIC Group Corporation (79).

(328)

Influența PCC în cadrul întreprinderilor grupului CITIC reiese, de asemenea, din statutul acestora și se traduce în operațiunile lor comerciale.

(329)

Statutul CITIC Dicastal a fost elaborat pentru a garanta respectarea de către societate, printre altele, a dispozițiilor statutului PCC. Statutul CITIC Dicastal impune înființarea unei organizații a PCC în cadrul societății pentru a consolida conducerea generală a PCC, pentru a orienta direcția și pentru a gestiona situația generală a societății. În plus, actul adițional prevede înființarea comitetului de partid în cadrul societății, ai cărui membri pot intra în consiliul de administrație, în consiliul de supraveghere și în conducerea societății. Unul dintre rolurile comitetului de partid este de a studia și de a discuta chestiuni majore legate de gestionarea afacerilor societății. Aceste cercetări și discuții servesc drept lucrări pregătitoare pentru ca consiliul de administrație și conducerea să ia decizii cu privire la chestiuni majore. Actul de asociere solicită Consiliului de administrație să asculte avizele Comitetului de partid cu privire la principalele decizii și aspecte comerciale. Administratorii își exercită drepturile conferite de întreprindere cu discreția, grija și diligența necesare pentru a se asigura că operațiunile comerciale ale întreprinderii respectă actele cu putere de lege și normele administrative naționale și diferitele politici economice naționale.

(330)

Raportul lui XI Jinping a avut, de asemenea, ecou la nivelul CITIC Dicastal: „Liu Xinghua, membru al comitetului de propagandă al filialei de partid a «Lighthouse Factory» și a Aluminium Wheel Line 6, a afirmat că [CITIC Dicastal] ar trebui să considere «Gândurile despre socialism cu caracteristici chinezești pentru o nouă eră» de Xi Jinping drept un „far de gândire”, să studieze și să aprofundeze în mod sistematic înțelegerea [sa] și să conducă «Lighthouse Factory» pentru a construi o dezvoltare de înaltă calitate. Tovarășul Dai Wenhu, secretar al filialei de partid a Biroului de departament al Aluminium Wheel Line 2, a declarat, în cadrul schimbului de opinii privind «puterea de producție și puterea de calitate», că producția este vitală pentru economia națională. [Întreprinderea] trebuie să susțină conceptul de «calitate este vitală pentru Dicastal» și să contribuie la construirea unei puteri de producție și a unei puteri de calitate prin consolidarea cercetării tehnologice esențiale în domeniul fabricării de echipamente și prin promovarea cuprinzătoare a producției inteligente.”
 (80)

(331)

Unul dintre furnizorii financiari de fonduri asociați pentru CITIC Dicastal a fost CITIC Bank. Această entitate este, de asemenea, controlată în ultimă instanță de CITIC Group Corporation via CITIC Corporation Limited, CITIC Limited și CITIC Financial Holdings, acționarul său majoritar direct, care, în 2023, deținea o participație de 64 % în CITIC Bank. (81)

(332)

În conformitate cu Actul de asociere (82), CITIC Bank înființează organizația PCC, desfășoară activitățile PCC, aderă și consolidează conducerea generală a PCC și asigură pe deplin rolul de lider al Comitetului de partid în stabilirea direcției, gestionarea situației generale și asigurarea punerii în aplicare. Administratorii băncii își exercită drepturile acordate de Bancă cu prudență, conștiinciozitate și diligență pentru a se asigura că conduita comercială a băncii respectă cerințele actelor cu putere de lege și ale normelor administrative naționale și ale diferitelor politici economice naționale, inclusiv cele privind producția de roți din aluminiu.

(333)

Elementele de probă de mai sus arată un caz convingător de indicii formale ale controlului exercitat de GC asupra CITIC Dicastal, inclusiv prin indiciile formale ale controlului strâns legate de alte entități ale grupului CITIC implicate în proiectul de investiții din Maroc. Un astfel de control este exercitat prin intermediul proprietății și al structurii și proceselor decizionale de către GC și/sau prin prezența PCC în activitățile acestor diferite societăți pentru a se asigura că politicile guvernamentale direct relevante pentru producția de roți din aluminiu sunt puse în aplicare în mod corespunzător. Din acest motiv, se poate concluziona că CITIC Dicastal pune în aplicare politicile urmărite de GC.

(334)

Pe lângă deținerea de către stat și alte indicii formale ale controlului exercitat de GC, Comisia a analizat dacă CITIC Dicastal deține, exercită sau este învestită cu autoritate guvernamentală. În acest sens, investigația s-a axat pe relația CITIC Dicastal cu GC, pe mediul juridic și economic predominant în China și pe măsura în care această entitate exercită de fapt funcții guvernamentale, având în vedere toate faptele și circumstanțele și, în special, domeniul de aplicare și conținutul politicilor GC în sectorul roților din aluminiu.

(335)

În ceea ce privește mediul juridic, politic și economic predominant din China în care își desfășoară activitatea CITIC Dicastal, Comisia a colectat elemente de probă care arată influența generalizată a GC asupra principalelor aspecte juridice și economice ale economiei sale (83). Mai precis, în ceea ce privește sectorul roților din aluminiu, Comisia a constatat că acesta face obiectul unei intervenții semnificative din partea statului prin intermediul a numeroase politici preferențiale cuprinse în planuri, orientări, directive și alte documente de politică emise la toate nivelurile de guvernare, precum și că GC menține un grad substanțial de proprietate și control asupra societăților care își desfășoară activitatea în acest sector (84).

(336)

Există trei elemente suplimentare care susțin constatarea potrivit căreia CITIC Dicastal exercită funcții guvernamentale.

(337)

Primul element este cuprins în acordul de investiții semnat cu GM la 26 iulie 2018. După cum s-a arătat deja în considerentele 159-161 și 183, acest acord face trimitere la cooperarea bilaterală dintre Maroc și China. Mai mult, la litera (D) din preambulul său se face referire la „CITIC Dicastal Group”
ca principal producător de roți din aluminiu și se afirmă în continuare că RPC a acționat prin intermediul CITIC Dicastal Group. Astfel se subliniază că CITIC Dicastal și grupul său în ansamblu, având în vedere know-how-ul său specializat în fabricarea de roți din aluminiu, sunt selectate în mod specific de GC pentru a realiza și a pune în aplicare obiectivele generale de politică guvernamentală ale inițiativei „O centură, un drum” pe care le realizează în Maroc în contextul specific al cooperării bilaterale dintre cele două țări.

(338)

Al doilea element este faptul că grupul CITIC, care include CITIC Dicastal și DMA, a fost recunoscut în mod oficial de către GC pentru a pune în aplicare inițiativa „O centură, un drum” și politicile de „investiții externe” (going out policies) și că acordul de investiții pe care l-a semnat cu GM la 26 iulie 2018, „proiectul din Maroc”, este considerat ca fiind „în conformitate” cu inițiativa „O centură, un drum”. Încă din 2017, grupul CITIC a subliniat (85) că a pus în aplicare „strategia de investiții externe” și că a realizat investiții la scară largă în cadrul inițiativei „O centură, un drum”. Grupul CITIC a declarat că va continua să participe activ la construirea inițiativei „O centură, un drum”, aducând contribuții mai mari la promovarea dezvoltării comune a Chinei și a țărilor și regiunilor de-a lungul rutei. Printre cele „șapte cercuri de colaborare” descrise pentru punerea în aplicare a inițiativei „O centură, un drum”, grupul CITIC a menționat cercul de sinergie cu mai multe ministere și comisii naționale, cu întreprinderi deținute de stat, precum și cu administrații și întreprinderi deținute de stat de la nivel local. În acest context, CITIC Bank a sprijinit încă din 2017 inițiativa „O centură, un drum” prin investiții și finanțări simultane, cu sume semnificative furnizate sub formă de sprijin financiar și prin intermediul unui fond dedicat „O centură, un drum”.

(339)

În plus, într-un articol al CITIC Dicastal publicat în iulie 2019 (a se vedea, de asemenea, în considerentul 174) (86), societatea face trimitere la politicile guvernamentale care promovează în mod activ ajustarea și modernizarea strategiei industriale, afirmând că CITIC Dicastal promovează în continuare strategia de „investiții externe” și construiește baze de producție în străinătate. Această sursă arată, de asemenea, legăturile strânse și implicarea dintre conducerea de nivel superior a CITIC Group Corporation (și anume președintele și directorul general) și dezvoltarea și activitățile CITIC Dicastal. În ceea ce privește proiectul din Maroc, liderii CITIC Group Corporation au încurajat CITIC Dicastal să își reproducă modelul de afaceri intern în Maroc, inclusiv „resursele de piață controlate pentru a stimula investițiile de capital social”. Acest model ar fi aplicat pentru prima dată în străinătate, în Maroc, pe baza angajamentului său de a deveni un proiect național „O centură, un drum”.

(340)

Al treilea element care arată că societatea CITIC Dicastal este învestită cu autoritate guvernamentală se bazează pe faptul că o serie de planuri și documente de politică chineze menționează în mod specific CITIC Dicastal ca fiind una dintre societățile selectate pentru a pune în aplicare inițiativa „O centură, un drum” și pentru a promova extinderea capacității internaționale. Printre acestea, Planul de punere în aplicare de la Qinhuangdao din 2020 menționează în mod explicit, în secțiunea 6 privind fabricarea de echipamente, în contextul inițiativei „O centură, un drum”, promovarea proiectului de investiții al CITIC Dicastal în Maroc (87).

(341)

În ceea ce privește finanțarea preferențială, pe lângă toate elementele detaliate la punctul 3.5.1, un aviz din 2018 al provinciei Hebei privind punerea în aplicare a inițiativei „O centură, un drum” și promovarea cooperării internaționale în materie de capacități, secțiunea 6 privind promovarea producției de echipamente menționează în mod specific CITIC Dicastal și Marocul ca beneficiar al promovării investițiilor (88).

(342)

În plus, în ianuarie 2020 a fost semnat un acord de cooperare strategică (89) între grupul CITIC și Sinosure, la care au participat secretarul și președintele comitetului de partid al CITIC Bank, precum și membrul comitetului de partid al Sinosure și directorul general adjunct. CITIC Bank a fost prima bancă pe acțiuni care a semnat un astfel de acord cu Sinosure, având în vedere relația lor pe termen lung. Dimensiunea finanțării a depășit 20 de miliarde USD. Acest acord a demonstrat hotărârea acestor societăți de a pune în aplicare în comun strategia națională și de a sprijini întreprinderile să se extindă la nivel mondial. Această cooperare a fost reflectată de sucursala Hebei a Sinosure, care a menționat în mod specific sprijinul acordat inițiativei „O centură, un drum” pentru proiectul CITIC Dicastal (90). De asemenea, sucursala Hebei a Băncii de Export-Import a Chinei și-a indicat în mod specific sprijinul și finanțarea pentru CITIC Dicastal (91).

(343)

În orice caz, în ceea ce privește CITIC Bank și CITIC Finance, pentru analiza organismului public, Comisia s-a bazat pe constatările referitoare la celelalte bănci și instituții financiare chineze care furnizează, direct sau indirect, finanțare către CITIC Dicastal, astfel cum se detaliază la punctul 3.5.2.1.1, întrucât acestea sunt aplicabile și în cazul CITIC Bank și CITIC Finance. Pe baza celor de mai sus, Comisia a concluzionat că CITIC Bank și CITIC Finance au acționat în calitate de organism public în sensul articolului 3 alineatul (1) litera (a) și al articolului 2 litera (b) din regulamentul de bază atunci când au acordat finanțare CITIC Dicastal.

(344)

În concluzie, pe baza elementelor de probă descrise în prezenta secțiune, Comisia a concluzionat că CITIC Dicastal a acționat în calitate de organism public în sensul articolului 3 alineatul (1) litera (a) coroborat cu articolul 2 litera (b) din regulamentul de bază atunci când a furnizat contribuțiile financiare către DMA prin intermediul entităților afiliate. Potrivit elementelor de probă relevante, existau indicii formale ale deținerii și controlului de către stat asupra CITIC Dicastal prin participarea directă sau indirectă a guvernului chinez și/sau a PCC la capitalul social și/sau în consiliul de administrație care lua deciziile comerciale relevante, iar CITIC Dicastal punea în aplicare politicile GC în proiectul din Maroc, inclusiv inițiativa „O centură, un drum”. Elementele de probă de mai sus au arătat, de asemenea, că mediul juridic, politic și economic relevant din China în care își desfășoară activitatea CITIC Dicastal, atât în general, cât și în special în sectorul roților din aluminiu, are o prezență guvernamentală semnificativă prin politici și planuri preferențiale care interferează în mod semnificativ cu forțele normale ale pieței. În plus, elementele de probă relevante au arătat în mod clar că CITIC Dicastal este învestită cu autoritate guvernamentală deoarece exercită funcții guvernamentale, întrucât CITIC Dicastal și alte entități din cadrul aceluiași grup au pus în aplicare în trecut politicile preferențiale adoptate de guvernul chinez. În ceea ce privește CITIC Dicastal și proiectul său de investiții din Maroc, este clar că aceasta este o punere în aplicare a inițiativei chineze „O centură, un drum”, a politicii „de investiții externe” și a politicii „Made in China”, precum și a celorlalte politici preferențiale chineze în sprijinul sectorului roților din aluminiu, inclusiv în contextul cooperării dintre GM și GC.

(345)

În urma comunicării constatărilor finale, deși a afirmat că nu are dreptul să prezinte observații cu privire la societăți din țări terțe și la guvernanța acestora, GM a prezentat totuși observații cu privire la constatările Comisiei. GM a afirmat pur și simplu că, pe baza experienței sale, înființarea fabricii marocane de către CITIC Dicastal a fost realizată ca o investiție privată care nu are legătură cu GC, subliniind încă o dată lipsa elementelor de probă privind cadrul de cooperare bilaterală prin semnarea acordului de investiții între CITIC Dicastal, acționând în numele GC, și GM.

(346)

Comisia a observat că această afirmație este o simplă declarație ca urmare a incapacității recunoscute a GM de a prezenta observații cu privire la o întreprindere străină. Prin urmare, Comisia nu a fost nevoită să o abordeze, având în vedere, de asemenea, obiecțiile de fond cu privire la acest punct, detaliate mai sus.

(347)

În urma comunicării constatărilor finale, DMA a susținut că constatările Comisiei nu au furnizat suficiente elemente de probă cu privire la faptul că CITIC Dicastal este un organism public.

(348)

În mod similar considerentelor 345 și 346, Comisia a observat că nu este necesar să abordeze observațiile formulate de DMA cu privire la constatările potrivit cărora CITIC Dicastal este un organism public, deoarece aceasta este o simplă declarație fără argumente de fond.

(349)

Având în vedere concluziile de mai sus potrivit cărora, în primul rând, CITIC Dicastal a primit sprijin financiar din partea GC direct și prin intermediul instituțiilor financiare chineze care au acționat în calitate de organism public și, în al doilea rând, CITIC Dicastal a acționat în calitate de organism public prin direcționarea sprijinului financiar din partea GC către proiectul din Maroc desfășurat de DMA, Comisia a examinat următoarele tranzacții specifice legate de finanțarea proiectului și furnizate DMA:

(350)

Astfel cum se descrie în considerentele 264-266, în noiembrie 2021, capitalul social al DMA a crescut substanțial. Această creștere a fost finanțată după cum urmează:

(351)

Dicastal Asia a utilizat fonduri acordate de acționarul său unic, Changsha Dicastal, sub forma unei majorări a capitalului social și a unui împrumut, precum și de societatea afiliată, Wisdom, sub forma unui împrumut, astfel cum se menționează în considerentele 261, 265, 266 și 274. Sursa chineză finală a acestei finanțări, direcționată prin Changsha Dicastal, Wisdom și Dicastal Asia, a fost CITIC Dicastal. La momentul înființării filialei marocane și în perioada ulterioară, CITIC Dicastal a primit fonduri de la entitățile financiare afiliate din grupul său, precum și de la diverse alte bănci și instituții financiare chineze deținute de stat, astfel cum se menționează în considerentele 222-226.

(352)

Pe baza constatărilor de la punctul 3.5.2.1 de mai sus, Comisia a concluzionat că CITIC Dicastal a acționat în calitate de organism public în sensul articolului 3 alineatul (1) litera (a) punctul (i) și al articolului 2 litera (b) din regulamentul de bază atunci când a furnizat contribuțiile financiare specificate mai sus, prin intermediul entităților afiliate, către DMA.

(353)

În consecință, acest program constituie o contribuție financiară sub forma unui transfer direct de fonduri, în sensul articolului 3 alineatul (1) litera (a) punctul (i), de la GC, care poate fi atribuită GM în contextul cooperării dintre GC și GM.

(354)

În urma comunicării constatărilor finale, DMA a susținut că nu a existat nicio contribuție financiară din partea GC sau a unui organism public în ceea ce privește majorarea de capital. Societatea a susținut că a transferat pur și simplu fonduri dintr-un cont în altul.

(355)

Societatea a insistat, de asemenea, asupra faptului că datele Comisiei sunt eronate, deoarece ea nu a capitalizat numai fondurile primite de la Dicastal Asia, ci și pe cele primite de la șase societăți offshore neafiliate, iar la dosar nu există elemente de probă care să ateste că aceste șase societăți au participat la inițiativa „O centură, un drum”. În plus, potrivit afirmațiilor DMA, Comisia nu a demonstrat că împrumuturile respective din partea Dicastal Asia proveneau de la GC sau de la CITIC Dicastal.

(356)

Comisia nu a fost de acord cu afirmațiile prezentate în considerentele 354 și 355. Tratamentul contabil al acestor tranzacții (reclasificare din împrumuturi/conturi creditori în capital propriu al acționarului) nu a modificat faptul că, în esență, DMA a fost eliberată de obligația sa de a achita soldul restant al conturilor creditori și de a rambursa împrumutul. În schimb, aceste datorii au fost transformate în capitalul propriu al societății.

(357)

În plus, în cazul de față nu este relevant dacă cele șase societăți offshore au participat sau nu la inițiativa „O centură, un drum”. Nu ele au renunțat la datoria DMA, ci acționarul unic direct al DMA, Dicastal Asia. Astfel cum se explică în considerentele 350 și 351, Dicastal Asia a achitat mai întâi datoria DMA către societățile offshore utilizând fonduri ale CITIC Dicastal direcționate prin Changsha Dicastal și Wisdom. După ce a devenit proprietarul acestor datorii, în loc să solicite fondurile de la DMA, societatea le-a utilizat pentru a-și majora aportul de capital la societatea marocană.

(358)

Datoriile DMA provenind din împrumuturi de la Dicastal Asia și din conturi de plătit către șase creditori au fost convertite în capitaluri proprii, dar nu au fost niciodată rambursate direct sau indirect prin dividende. Astfel, Comisia a considerat datoriile capitalizate drept o anulare a datoriilor pe care grupul CITIC i-a oferit-o DMA.

(359)

Acest program conferă un avantaj egal cu valoarea datoriei la care s-a renunțat. Cu toate acestea, întrucât datoria la care s-a renunțat a luat forma unui aport de capital, avantajul trebuie distribuit pe o perioadă mai lungă de timp. Prin urmare, Comisia a alocat perioadei de investigație o parte din avantajul total care corespunde cotei de depreciere a valorii totale a principalelor active ale societății, și anume a echipamentelor sale, în perioada de investigație.

(360)

În urma comunicării constatărilor finale, DMA s-a plâns de faptul că nu este clar sub ce formă au fost primite contribuția financiară și/sau avantajul, întrucât Comisia a făcut referire la transferul direct de fonduri în considerentul 353, la anularea datoriei în considerentul 358 și la datoria la care s-a renunțat în considerentul 359.

(361)

În ceea ce privește calcularea avantajului, societatea a susținut că nu s-a renunțat la nicio datorie, deoarece aceasta a fost capitalizată și, prin urmare, o alocare a avantajului pentru perioada de investigație pe baza amortizării echipamentelor este eronată.

(362)

Comisia a observat că, indiferent dacă tranzacțiile au fost descrise ca anulare a datoriei sau renunțare la datorie, acestea au reprezentat un transfer direct de fonduri, astfel cum a confirmat grupul special în raportul Coreea – nave comerciale (92). Astfel cum se explică în considerentul 356, s-a renunțat definitiv la datoria DMA, deoarece, prin capitalizarea sa, societatea a fost eliberată de obligația de a o rambursa. În consecință, Comisia a respins afirmațiile prezentate în considerentele 360 și 361.

(363)

Aceste contribuții sunt specifice, deoarece intră sub incidența cadrului acordului bilateral de investiții al GC și GM, astfel cum se detaliază la punctul 3.4. În special, schema este specifică în temeiul articolului 4 alineatul (2) litera (a) din regulamentul de bază, deoarece este limitată la o anumită întreprindere care face parte din sectorul autovehiculelor, în conformitate cu politicile preferențiale marocane detaliate la punctul 3.3, și este, de asemenea, specifică la nivel regional, deoarece este situată într-o ZAI, de asemenea menționată, printre altele, la punctul 3.3.

(364)

În urma comunicării constatărilor specifice, DMA a afirmat că nu există niciun element de probă care să ateste că contribuțiile financiare sunt specifice pentru DMA sau pentru sectorul autovehiculelor sau că au fost efectuate în contextul cooperării dintre GM și GC.

(365)

Comisia a observat că această afirmație este nefondată. Astfel cum se specifică în considerentul 363, Comisia a formulat constatări pe baza unor elemente de probă specifice care arată specificitatea sectorială și regională. Prin urmare, Comisia a respins aceste afirmații.

(366)

Rata subvenției stabilită în cursul perioadei de investigație în legătură cu această schemă de subvenții pentru producătorii-exportatori cooperanți este:

Majorarea de capital în cadrul cooperării dintre GM și GC

(367)

DMA a primit două împrumuturi financiare în 2020 și 2021 de la societăți afiliate, astfel cum se detaliază în considerentele 268 și 271.

(368)

În 2020, Dicastal HK a acordat DMA un împrumut, care a fost rambursat integral la sfârșitul perioadei de investigație. Dicastal HK însăși a fost finanțată prin împrumuturi de la unicul său acționar, CITIC Dicastal, astfel cum se descrie în considerentul 271. Valoarea acestor împrumuturi depășea cu mult valoarea împrumutului acordat DMA de Dicastal HK.

(369)

În 2021, Dicastal Asia a acordat DMA un împrumut care a fost rambursat integral la sfârșitul perioadei de investigație. Astfel cum se explică în considerentele 268 și 274, pentru a finanța împrumutul, Dicastal Asia a primit o serie de împrumuturi de la Wisdom, a căror valoare acoperea suma împrumutată DMA.

(370)

În plus, astfel cum se descrie în considerentul 260, DMA a primit un împrumut de facto, întrucât Changsha Dicastal a furnizat DMA echipamente de producție în valoare de peste 90 % din valoarea totală a echipamentelor achiziționate. Livrările au avut loc între 2018 și 2022. Cu toate acestea, DMA nu a rambursat aceste echipamente în timp util. La începutul perioadei de investigație, DMA avea încă o datorie neachitată din aceste tranzacții, egală cu 70 % din valoarea lor totală. Societatea a plătit o parte din echipamentele furnizate în cursul perioadei de investigație, reducând astfel valoarea neachitată la 50 % din valoarea totală a activelor achiziționate de la Changsha Dicastal la sfârșitul perioadei de investigație.

(371)

Astfel cum se descrie în considerentul 257, Changsha Dicastal a fost în măsură să își finanțeze contribuția la proiectul de investiții din Maroc prin majorarea fluxului de numerar din tranzacțiile sale cu CITIC Dicastal.

(372)

În consecință, toate aceste fluxuri financiare au putut fi urmărite până la proprietarul final chinez, CITIC Dicastal, care, la rândul său, a primit fonduri de la entitățile financiare afiliate din grupul său, precum și de la diverse alte bănci și instituții financiare chineze deținute de stat, astfel cum se arată în considerentele 222-226.

(373)

Pe baza constatărilor de la punctul 3.5.2.1 de mai sus, Comisia a concluzionat că CITIC Dicastal a acționat în calitate de organism public atunci când a furnizat contribuția financiară, prin intermediul entităților sale afiliate, către DMA. S-a constatat, de asemenea, că instituțiile financiare ale grupului CITIC și băncile și instituțiile financiare deținute de stat au acționat în calitate de organism public atunci când au acordat împrumuturi către CITIC Dicastal.

(374)

Contribuția financiară a luat forma unui transfer direct de fonduri prin acordarea de finanțare preferențială sub formă de împrumuturi și a unui împrumut de facto acordat DMA în sensul articolului 3 alineatul (1) litera (a) punctul (i).

(375)

Aceste contribuții financiare furnizate de CITIC Dicastal în calitate de organism public prin intermediul entităților sale afiliate pot fi atribuite GM în contextul cooperării sale bilaterale cu GC, în conformitate cu constatările de la punctul 3.4.

(376)

În urma comunicării constatărilor finale, DMA a susținut că noțiunea de „împrumuturi de facto” nu există nici în regulamentul de bază, nici în Acordul OMC privind SMC. În orice caz, potrivit celor afirmate de societate, Changsha Dicastal a demonstrat în cursul verificării la fața locului că DMA nu avea nicio datorie înainte de Changsha Dicastal. Changsha Dicastal a acționat însă în calitate de agent, iar soldul restant reprezenta un credit acordat de furnizorii efectivi ai echipamentelor. În acest context, societatea a reiterat faptul că nu este de acord cu aplicarea articolului 28 din regulamentul de bază, întrucât refuzul de a furniza o listă fizică a furnizorilor inițiali ai echipamentelor ca probă în cursul verificării la fața locului nu a împiedicat Comisia să verifice informațiile necesare pentru prezenta investigație (a se vedea, de asemenea, considerentele 112, 116 și 118).

(377)

În plus, DMA a susținut că nu există nicio dovadă că GC sau CITIC Dicastal ar fi acordat împrumuturi Dicastal Asia și Dicastal HK. Potrivit DMA, evidențele contabile și situațiile financiare ale CITIC Dicastal arată în mod clar că aceasta nu a acordat niciun împrumut Changsha Dicastal, Dicastal Asia sau Dicastal HK și, în plus, nu a efectuat niciun fel de plăți către Dicastal Asia.

(378)

În ceea ce privește noțiunea de „împrumuturi de facto”, Comisia a observat că a utilizat această terminologie numai în scopul diferențierii tranzacțiilor respective de împrumuturile financiare, în cazul în care, pe baza unui contract de împrumut, creditorul transferă mijloace financiare reale în contul bancar al debitorului. În cazul de față, împrumutul de facto reprezintă o situație echivalentă în care, cu toate acestea, furnizorul echipamentului prin neîncasarea sau colectarea întârziată a plăților a furnizat DMA fonduri care, în caz contrar, nu ar fi disponibile pentru societate.

(379)

În ceea ce privește creditul care nu a fost acordat de Changsha Dicastal, Comisia a reamintit că, din cauza refuzului Changsha Dicastal de a furniza lista presupușilor săi furnizori de utilaje livrate către DMA, Comisia nu a fost în măsură să examineze ce entități au suportat sarcina datoriei restante și în ce circumstanțe și condiții a fost acordat un astfel de presupus credit. Contrar informațiilor furnizate de Changsha Dicastal în cursul verificării la fața locului, acordurile de achiziție de echipamente prezentate de DMA identifică în mod clar Changsha Dicastal drept vânzător și își definesc obligațiile de proiectare, fabricare, livrare, instalare și vânzare a echipamentelor către DMA, precum și de furnizare a formării la fața locului. Changsha Dicastal, în calitate de vânzător, oferă și toate garanțiile pe baza contractelor.

(380)

În ceea ce privește furnizarea de finanțare de către GC sau CITIC Dicastal pentru Changsha Dicastal, Dicastal Asia sau Dicastal HK, Comisia a făcut referire la tranzacțiile identificate în considerentele 257, 268, 271 și 274, care au demonstrat modul în care CITIC Dicastal a direcționat fonduri către DMA, prin entitățile sale afiliate, în legătură cu tranzacțiile descrise în considerentele 367-370. În special, Comisia a observat că CITIC Dicastal a acordat împrumuturi societății Dicastal HK, contrar observațiilor privind comunicarea constatărilor finale prezentate de DMA. Această informație a fost furnizată chiar de Dicastal HK și a fost verificată la fața locului.

(381)

În consecință, Comisia a respins afirmațiile prezentate în considerentele 376 și 377.

(382)

Aceste practici conferă un avantaj care este egal cu diferența dintre dobânda pe care DMA a plătit-o pentru împrumut și suma care ar fi fost plătită pentru un împrumut comercial comparabil.

(383)

Pentru a stabili o rată a dobânzii de referință, Comisia a luat în considerare data de începere a împrumutului, durata acestuia, moneda și bonitatea societății.

(384)

Cele două împrumuturi financiare au fost exprimate în EUR. Deși facturile pentru echipamentele furnizate de Changsha Dicastal au fost emise în CNY, plățile au fost efectuate în EUR. Prin urmare, Comisia a considerat împrumutul de facto ca fiind exprimat în EUR.

(385)

Pentru a evalua bonitatea și riscul de solvabilitate pe termen lung al societății, Comisia a utilizat rata curentă și raportul între datorii și capitaluri.

(386)

Rata curentă măsoară capacitatea societății de a plăti obligații pe termen scurt și reprezintă raportul dintre activele curente și pasivele curente. În 2019, 2020 și 2023, rata curentă a DMA a rămas sub 1, ceea ce înseamnă că, în anii respectivi, societatea nu ar fi fost în măsură să își îndeplinească obligațiile pe termen scurt prin lichidarea activelor sale circulante. Situația a fost mai favorabilă în 2021 și 2022, când rata curentă a crescut peste 1. Cu toate acestea, atunci când nu s-au luat în considerare stocurile din calculul lichidității pe termen scurt (rata de lichiditate rapidă), deoarece acestea nu pot fi transformate imediat în numerar, rata a rămas sub 1 și în 2021, abia depășind 1 în 2022.

(387)

Raportul între datorii și capitaluri măsoară capacitatea societății de a-și îndeplini obligațiile pe termen lung în materie de datorii. Acest indicator a arătat o imagine dramatică. Raportul între datorii și capitaluri a atins o valoare de peste 2 000 în 2019 și 2020, și anume înainte ca o mare parte din datoria societății să fie capitalizată (a se vedea considerentele 264-266 și 350). După majorarea de capital, angajamentele financiare pe termen lung au depășit în continuare capitalul propriu al acționarului. Raportul între datorii și capitaluri a rămas peste 5 în 2021 până în 2022 și peste 3 în 2023.

(388)

Având în vedere aspectele legate de lichiditate și solvabilitate descrise în considerentele 385-387, Comisia a considerat că societatea nu avea o situație financiară solidă și că prezenta un profil de risc ridicat pentru potențialii creditori și investitori.

(389)

Pe această bază, Comisia a utilizat indicele de risc ridicat în euro ICE BofA, care urmărește performanța datoriei corporative exprimate în euro inferioare ratingului „investment grade”, emisă public pe piețele naționale sau pe piețele de euroobligațiuni în euro. Întrucât împrumuturile și împrumutul de facto au fost acordate de entități chineze pentru un proiect străin situat în Maroc, Comisia a considerat că ar trebui să fie luat în considerare și riscul de țară. Prin urmare, Comisia a ajustat rata dobânzii pe baza indicelui de risc ridicat în euro ICE BofA pentru riscul de țară, astfel cum a fost evaluat de OCDE.

(390)

Data de începere a celor două împrumuturi financiare a fost luată în considerare pentru stabilirea ratei dobânzii de referință, întrucât ambele împrumuturi aveau o rată fixă a dobânzii. Durata împrumuturilor a fost luată în considerare la calcularea primei pe baza evaluării riscului de țară.

(391)

În urma comunicării constatărilor finale, DMA a afirmat că Comisia nu a explicat în mod adecvat calculul avantajului și nu a explicat în mod clar baza de calcul a avantajului pentru împrumutul de facto.

(392)

DMA a susținut, de asemenea, că Comisia nu a luat în considerare termenele de plată convenite în contractele de achiziție a echipamentelor în cauză. În special, Comisia nu a luat în considerare faptul că s-a convenit ca plățile să fie efectuate în mai multe tranșe, o mare parte din valoarea de achiziție fiind datorată abia în termen de 270 de zile de la finalizarea instalării și a punerii în funcțiune a echipamentelor. Prin urmare, Comisia ar trebui să se asigure că au fost incluse în calculul avantajului numai echipamentele pentru care data scadenței expirase deja.

(393)

În ceea ce privește valoarea de referință, societatea a susținut că valoarea de referință utilizată de Comisie nu se referea la împrumuturi și, ca atare, nu îndeplinea cerințele prevăzute la articolul 14 litera (b) din Acordul OMC privind SMC. În plus, societatea a susținut că nu a putut să acceseze datele-sursă și, prin urmare, să confirme exactitatea acestora. DMA a susținut că Comisia ar trebui să utilizeze ratele de pe piața monetară ale FMI pentru Maroc, care se presupune că reflectă cu acuratețe ratele dobânzii ale instituțiilor comerciale din Maroc.

(394)

Societatea a afirmat, de asemenea, că constatările Comisiei privind raportul între datorii și capitaluri al DMA și riscul de țară al Marocului sunt nefondate. Societatea a susținut că nu au fost făcute publice calculele privind raportul între datorii și capitaluri și că acestea nu sunt inteligibile. Potrivit DMA, ratingul de risc de țară al OCDE este irelevant pentru împrumuturi, deoarece se referă la „Clasificările riscului de țară ale participanților la Acordul privind creditele la export care beneficiază de susținere oficială”.

(395)

În cele din urmă, societatea a susținut că avantajul care rezultă din conturile creditori restante pentru echipamente nu ar trebui să fie cheltuit doar în perioada de investigație, ci alocat pe durata medie de viață utilă a echipamentelor.

(396)

Comisia a respins afirmațiile prezentate în considerentele 391-395.

(397)

În primul rând, calculul avantajului pentru împrumutul de facto a fost explicat în termeni generali în considerentele 382-384, iar un calcul detaliat a fost comunicat DMA în anexa 2-3.3.2 la comunicarea constatărilor specifice societății.

(398)

În al doilea rând, efectul termenelor de plată era irelevant în cazul de față. Cu excepția unei singure tranzacții de import care reprezintă mai puțin de 0,9 % din soldul restant la începutul perioadei de investigație, toate utilajele au fost livrate în astfel de perioade încât data scadentă a ultimei tranșe a expirat înainte de începutul perioadei de investigație.

(399)

În al treilea rând, Comisia nu a fost de acord cu aprecierea DMA privind conformitatea valorii de referință selectate cu cerințele articolului 14 litera (b) din Acordul OMC privind SMC. Valoarea de referință a constat în randamentul datoriei corporative cu grad ridicat de risc, și anume suma câștigată de un creditor care a împrumutat bani unei societăți cu un astfel de profil de risc, exprimată în EUR, reflectând astfel moneda datoriei DMA și profilul de risc de investiții al DMA. Comisia a confirmat că linkul către sursa datelor de referință furnizat în comunicarea constatărilor specifice societății funcționa corect. Acesta conducea la pagina principală a Băncii Federale din St. Louis (93), unde societatea putea căuta valoarea de referință specifică utilizând codul prevăzut în anexa 2 [foaia „Benchmark – EUR loans” (Valoare de referință – Împrumuturi EUR)] la comunicarea constatărilor specifice societății. Comisia a examinat, de asemenea, ratele de pe piața monetară ale FMI pentru Maroc propuse de DMA ca valoare de referință mai adecvată. Comisia a constatat că rata de pe piața monetară corespunde ratei de creditare interbancare (94) și, prin urmare, nu este adecvată ca rată a dobânzii de referință.

(400)

În al patrulea rând, Comisia a observat că calculele indicatorilor de bonitate au fost comunicate DMA în anexa 2-3.2 la comunicarea constatărilor specifice societății. Foaia de calcul conține formulele de calcul pentru fiecare indicator, un tabel cu datele utilizate pentru calcul, sursele acestor date (rapoarte auditate și declarații fiscale). Rezultatele pentru fiecare indicator au fost prezentate, de asemenea, într-o formă care a permis societății să urmărească fiecare etapă a calculului. În ceea ce privește prima de risc de țară, Comisia a considerat că aceasta este adecvată, deoarece, la fel ca în cazul creditelor la export, împrumuturile au fost acordate pentru un proiect situat în străinătate.

(401)

În cele din urmă, Comisia a clarificat faptul că avantajul pentru soldul restant al conturilor creditori pentru echipamente nu a făcut obiectul unor măsuri compensatorii în ceea ce privește valoarea totală de achiziție a echipamentelor. În schimb, numai dobânda care ar fi trebuit plătită în cursul perioadei de investigație pentru un astfel de împrumut acordat sub forma unei colectări întârziate a plăților a fost considerată avantaj în cadrul acestui program. Prin urmare, avantajul a fost specific perioadei de investigație și nu a necesitat nicio alocare suplimentară pe o perioadă mai lungă.

(402)

Aceste contribuții sunt, de asemenea, specifice, deoarece intră sub incidența cadrului acordului bilateral de investiții al GC și GM, astfel cum se detaliază la punctul 3.4. În special, aceste scheme sunt specifice în temeiul articolului 4 alineatul (2) litera (a) din regulamentul de bază, deoarece împrumuturile și împrumutul de facto sunt limitate la o anumită întreprindere care face parte din sectorul autovehiculelor, în conformitate cu politicile preferențiale marocane detaliate la punctul 3.3, și sunt, de asemenea, specifice la nivel regional, deoarece sunt situate într-o ZAI, de asemenea menționată, printre altele, la punctul 3.3.

(403)

În urma comunicării constatărilor finale, DMA a susținut că analiza Comisiei privind specificitatea nu a fost suficientă.

(404)

Comisia a observat că această afirmație a fost o simplă declarație, nesusținută de niciun element de probă. Pe baza elementelor care indică specificitatea sectorială și regională, astfel cum se arată în considerentul 402, Comisia și-a confirmat constatările.

(405)

Rata subvenției stabilită în cursul perioadei de investigație în legătură cu această schemă de subvenții pentru producătorii-exportatori cooperanți este:

Împrumut de facto legat de bunuri de capital și împrumuturi în cadrul cooperării dintre GM și GC

(406)

În urma comunicării constatărilor finale, GM a sprijinit afirmațiile formulate de DMA, observând că, potrivit înțelegerii sale, DMA și filialele acesteia au demonstrat că nicio contribuție financiară acordată de GC filialelor chineze din China nu a fost destinată inițiativei „O centură, un drum”, Marocului sau DMA, astfel cum au demonstrat și observațiile Changsha Dicastal potrivit cărora societatea și-a utilizat fondurile proprii pentru a investi în capitalul DMA. În continuare, GM a susținut că Comisia a concluzionat în mod vădit eronat că CITIC Dicastal, acționând în calitate de organism public, a direcționat fonduri ale GC prin mai multe entități afiliate. În cele din urmă, GM a afirmat că nu a existat niciun element de probă la dosar care să arate că vânzările crescute către Changsha Dicastal au sprijinit DMA și că CITIC Dicastal a utilizat Wisdom pentru a acorda împrumuturi suplimentare și factori de producție ieftini pentru DMA.

(407)

Comisia a observat că aceste argumente ale GM au fost simple afirmații lipsite de orice justificare. Prin urmare, Comisia nu a fost nevoită să le abordeze. În orice caz, Comisia a abordat pe fond toate argumentele invocate de DMA cu privire la aceste aspecte și le-a respins.

(408)

DMA a achiziționat lingouri de aluminiu, principala materie primă utilizată în producția de RA, de la un număr mic de furnizori afiliați și neafiliați. Astfel cum se detaliază în considerentele 105, 106, 272 și 273, Wisdom, o societate despre care s-a constatat că este afiliată grupului Dicastal (a se vedea punctul 3.5.2.1), a fost principalul furnizor al DMA, aproximativ 75 % din totalul lingourilor de aluminiu fiind achiziționate de la societatea respectivă în cursul perioadei de investigație. DMA a semnat cu Wisdom un contract pentru respectivele cantități substanțiale de lingouri de aluminiu în martie 2020, la doar patru luni de la înființarea Wisdom.

(409)

Condițiile preferențiale în care Wisdom a furnizat DMA lingouri de aluminiu au fost duble.

(410)

În primul rând, în pofida unui termen de plată de 90 de zile clar definit în contractul dintre Wisdom și DMA, până la sfârșitul perioadei de investigație, DMA nu plătise Wisdom niciunul dintre lingourile achiziționate între decembrie 2022 și sfârșitul perioadei de investigație. În plus, Wisdom nu a luat niciodată nicio măsură în temeiul dispozițiilor privind soluționarea litigiilor pentru a obține astfel de plăți și nici nu a reziliat contractul.

(411)

În al doilea rând, prețul perceput de Wisdom de la DMA a fost în mod artificial și semnificativ mai mic decât prețul perceput direct de ceilalți furnizori neafiliați străini de lingouri de aluminiu care erau, de asemenea, producătorii materiei prime și furnizau DMA cantități semnificative. Comisia a considerat că o astfel de diferență de preț a fost în mod clar afectată de relația cu Wisdom, iar diferențele semnificative față de prețul celorlalți furnizori neafiliați nu puteau fi explicate prin alte elemente, cum ar fi durata contractului sau cantitățile implicate.

(412)

Având în vedere constatările stabilite în considerentul 305, Comisia a concluzionat că CITIC Dicastal a utilizat Wisdom ca mijloc pentru a direcționa sprijinul preferențial acordat de GC proiectului marocan.

(413)

La rândul său, CITIC Dicastal a primit fonduri de la entitățile financiare afiliate din grupul său, precum și de la diverse alte bănci și instituții financiare chineze deținute de stat, astfel cum se arată în considerentele 153-158.

(414)

Pe baza constatărilor de la punctul 3.5.2.1 de mai sus, Comisia a concluzionat că CITIC Dicastal a acționat în calitate de organism public atunci când a furnizat contribuția financiară, prin intermediul entităților sale afiliate, către DMA. S-a constatat, de asemenea, că instituțiile financiare ale grupului CITIC și băncile și instituțiile financiare deținute de stat au acționat în calitate de organism public atunci când au acordat împrumuturi către CITIC Dicastal.

(415)

Contribuția financiară a luat forma unui transfer direct de fonduri prin acordarea de finanțare preferențială sub forma unui împrumut de facto acordat DMA prin intermediul Wisdom în sensul articolului 3 alineatul (1) litera (a) punctul (i). Valoarea contribuției financiare a fost egală cu datoria neachitată din facturile neplătite pentru lingouri de aluminiu după data scadenței acestora. În plus, Wisdom a furnizat DMA lingouri de aluminiu prin perceperea unui preț semnificativ mai mic pentru lingourile de aluminiu furnizate.

(416)

În urma comunicării constatărilor finale, DMA a susținut că nu a primit nicio contribuție financiară sub forma unui transfer direct de fonduri, ci a primit doar lingouri de aluminiu.

(417)

În plus, aceasta a susținut că nu exista nicio relație între CITIC Dicastal și Wisdom. Prin urmare, nu a existat nicio dovadă a contribuției financiare și a specificității.

(418)

DMA a susținut, de asemenea, că Wisdom nu i-a acordat condiții preferențiale în ceea ce privește lingourile furnizate. DMA ar fi utilizat facturile neplătite pentru a împiedica Wisdom să majoreze prețul convenit în contract. În acest sens, DMA a subliniat că, în conformitate cu contractul renegociat, prețul a crescut în noiembrie și decembrie 2023, perioadă în care a fost mai mare decât prețul plătit pentru lingourile de aluminiu furnizate de ALBA. În plus, DMA a susținut că a plătit aproape toate facturile restante în cursul anului 2024.

(419)

De asemenea, DMA a afirmat că nu există nicio dovadă că CITIC Dicastal a direcționat către DMA sprijinul preferențial acordat de GC. În special, societatea a susținut că Comisia a verificat toate conturile creditori și conturile de creanțe ale CITIC Dicastal din perioada 2017-2023 și, prin urmare, ar fi putut confirma că nu au fost transferate fonduri către Wisdom. În plus, potrivit DMA, nu există nicio dovadă că Wisdom a primit finanțare preferențială din partea GC.

(420)

În ceea ce privește forma de finanțare preferențială care a făcut obiectul unor măsuri compensatorii în cadrul acestei scheme de subvenții, DMA a susținut că noțiunea de „împrumut de facto” nu există nici în regulamentul de bază, nici în Acordul OMC privind SMC și, prin urmare, Comisia ar fi trebuit să concluzioneze că nu există nicio contribuție financiară.

(421)

Comisia a respins afirmațiile prezentate în considerentele 416-420.

(422)

În primul rând, astfel cum se explică în considerentele 409-411, contribuția financiară sub formă de transfer direct de fonduri a constat în furnizarea de către Wisdom a unor prețuri preferențiale pentru lingourile de aluminiu și în colectarea cu întârziere a plăților de către Wisdom cu mult peste termenul de plată convenit în contract.

(423)

În al doilea rând, constatările și concluziile privind relația dintre CITIC Dicastal și Wisdom, precum și observațiile grupului Dicastal cu privire la această chestiune au fost abordate în considerentele 275-313.

(424)

În al treilea rând, Comisia a abordat explicația privind prețurile mai mici practicate de Wisdom în considerentul 313.

(425)

În al patrulea rând, Comisia a abordat deja motivele pentru care Wisdom nu a fost inclusă în rapoartele auditate și în evidențele contabile ale CITIC Dicastal în considerentele 274-313, în special în considerentele 283 și 284. În plus, Comisia nu a fost de acord cu afirmația potrivit căreia a verificat toate conturile de datorii și de primit ale CITIC Dicastal pentru perioada 2017-2023. În acest sens, Comisia a solicitat și a primit listele cu conturile creditori și conturile de creanțe ale CITIC Dicastal referitoare la tranzacțiile cu Changsha Dicastal.

(426)

În cele din urmă, Comisia a abordat noțiunea de „împrumut de facto” în considerentul 378.

(427)

Practicile descrise în considerentele 408-411 conferă un avantaj egal cu:

(428)

În ceea ce privește împrumutul de facto, pentru a stabili o rată a dobânzii de referință pentru calculul avantajului, Comisia a luat în considerare durata împrumutului, moneda acestuia și bonitatea societății.

(429)

Comisia a inclus în calculul avantajului tranzacțiile de achiziție efectuate în 2022 cu plăți restante în perioada de investigație. Pentru aceste tranzacții, durata împrumutului a fost stabilită la un an întreg. În ceea ce privește achizițiile facturate în 2023, au fost luate în considerare numai cele care erau scadente în 2023. Durata împrumutului pentru tranzacțiile respective a fost calculată ca diferența dintre data scadenței și sfârșitul anului. În pofida faptului că numai o parte din aceste împrumuturi a fost rambursată după perioada de investigație, Comisia a tratat, de asemenea, sumele pentru care nu a fost furnizată nicio dovadă a rambursării după perioada de investigație ca un împrumut de facto și nu ca un transfer direct al întregii sume sub forma anulării datoriilor.

(430)

Prețul perceput de Wisdom pentru furnizarea lingourilor de aluminiu era exprimat în USD. Prin urmare, Comisia a considerat că împrumutul de facto este exprimat în USD.

(431)

Astfel cum se explică în considerentele 385-388, DMA prezenta un profil de risc ridicat pentru potențialii creditori și investitori. Prin urmare, Comisia a utilizat ca valoare de referință rata dobânzii preconizate pentru obligațiunile emise de firme cu rating B (astfel cum este disponibil în Bloomberg). Din motivele explicate în considerentul 389, rata dobânzii de referință a fost ajustată în continuare în funcție de riscul de țară, astfel cum a fost evaluat de OCDE.

(432)

Întrucât împrumutul de facto a fost repartizat pe o perioadă de doi ani, Comisia a luat în considerare o durată de doi ani a împrumutului pentru stabilirea ratei de referință a dobânzii și pentru calcularea primei de risc de țară.

(433)

În ceea ce privește diferența dintre prețul de achiziție pentru a calcula avantajul, Comisia a comparat prețul mediu de achiziție plătit de DMA pentru lingourile de aluminiu furnizate de Wisdom în perioada de investigație cu prețul mediu de achiziție plătit de DMA pentru lingourile de aluminiu furnizate de celălalt furnizor neafiliat cel mai mare în cursul perioadei de investigație.

(434)

În urma comunicării constatărilor finale, DMA a susținut că rata dobânzii de referință utilizată pentru împrumutul de facto a fost contrară articolului 14.b din ASMC al OMC și a făcut trimitere la argumentele sale prezentate cu privire la „împrumutul de facto legat de bunuri de capital și împrumuturi”, astfel cum se descrie în considerentul 393.

(435)

În ceea ce privește metodologia de calculare a avantajului pentru prețul preferențial al lingourilor de aluminiu, societatea a susținut că Comisia ar trebui să excludă livrările primite în noiembrie și decembrie 2023, deoarece s-a demonstrat că prețurile practicate de Wisdom erau mai mari decât prețurile practicate de ALBA.

(436)

În ceea ce privește prețul de referință al lingourilor de aluminiu, DMA a afirmat că Comisia a încălcat articolul 14 litera (d) din ASMC al OMC, care prevede că „caracterul adecvat al remunerației se determină în raport cu condițiile de piață predominante pentru bunul sau serviciul în cauză în țara de achiziție”, atunci când aceasta a utilizat prețul de import al lingourilor de aluminiu furnizate de ALBA. Potrivit societății, Comisia nu a reușit să demonstreze că prețurile aluminiului importat corespund condițiilor predominante din Maroc.

(437)

În cele din urmă, societatea a susținut că avantajul stabilit pentru acest program nu ar trebui să fie alocat în întregime cifrei de afaceri totale a societății. Întrucât lingourile de aluminiu achiziționate de la Wisdom au reprezentat doar o parte din totalul lingourilor achiziționate în cursul perioadei de investigație, Comisia ar fi trebuit să aloce numai partea corespunzătoare a avantajului calculat.

(438)

Comisia a respins afirmațiile prezentate în considerentele 434-437.

(439)

În primul rând, Comisia a abordat afirmațiile societății cu privire la rata dobânzii de referință în considerentul 399. De asemenea, în cazul ratei dobânzii de referință pentru împrumuturile denominate în USD, Comisia a comunicat societății datele-sursă din anexa 2 (fișa „Împrumuturi de referință în USD”) la comunicarea informațiilor specifice societății. Rata dobânzii preconizată pentru obligațiunile emise de firme cu rating B este un substitut adecvat pentru rata dobânzii pe care o societate cu profil de risc ridicat ar trebui să o plătească dacă dorește să împrumute fonduri exprimate în USD.

(440)

În al doilea rând, Comisia a stabilit subvenționarea pentru o anumită perioadă de investigație. În această perioadă, Comisia a examinat prețurile medii ponderate practicate de Wisdom și de ALBA. Comisia a considerat nefondată cererea societății de a efectua comparația pe baza unei perioade mai scurte.

(441)

În al treilea rând, Comisia a considerat că prețul de import al lingourilor de aluminiu furnizate de ALBA era un indicator adecvat pentru prețurile interne din Maroc ale lingourilor, deoarece lingourile importate trebuiau să concureze în ceea ce privește prețul cu materia primă obținută de pe piața internă.

(442)

În cele din urmă, Comisia a considerat că a adoptat o abordare prudentă atunci când a alocat avantajul cifrei de afaceri totale a societății. Este incontestabil faptul că DMA a beneficiat de întreaga valoare a avantajului determinat pentru acest program, nu doar de partea care corespunde ponderii lingourilor de aluminiu furnizate de Wisdom din cantitatea totală de lingouri achiziționate în perioada de investigație. În schimb, s-ar putea susține că, întrucât lingourile au fost utilizate pentru a fabrica doar o parte din cantitatea totală de RA produsă în cursul PI, valoarea totală ar fi trebuit să fie alocată doar părții corespunzătoare din cifra de afaceri totală.

(443)

Aceste contribuții sunt, de asemenea, specifice, deoarece intră sub incidența cadrului acordului bilateral de investiții al GC și GM, astfel cum se detaliază la punctul 3.4. În special, aceste scheme sunt specifice în temeiul articolului 4 alineatul (2) litera (a) din regulamentul de bază, deoarece împrumutul de facto și transferul direct de fonduri prin stabilirea de prețuri preferențiale pentru lingourile de aluminiu sunt limitate la o anumită întreprindere care face parte din sectorul autovehiculelor, în conformitate cu politicile preferențiale marocane detaliate la punctul 3.3, și sunt, de asemenea, specifice la nivel regional, deoarece sunt situate într-o ZAI, de asemenea menționată, printre altele, la punctul 3.3. În special, prin intermediul entității Dicastal Asia, Wisdom a acordat DMA împrumuturi pentru a le utiliza ca investiții în aceasta din urmă.

(444)

Rata subvenției stabilită în cursul perioadei de investigație în legătură cu această schemă de subvenții pentru producătorii-exportatori cooperanți este:

Transfer direct de fonduri legate de furnizarea lingourilor de aluminiu în cadrul cooperării dintre GM și GC

(445)

Reclamantul a susținut că producătorii-exportatori marocani au beneficiat de granturi acordate de IDIF în cadrul acordurilor de investiții semnate de societățile în cauză și de GM.

(446)

IDIF este un fond de investiții publice care acordă granturi beneficiarilor săi, creat inițial de Guvernul Marocului în temeiul legii-cadru nr. 18-95 de instituire a Cartei investițiilor (95) și denumit „Fonds de promotion des investissements” prin Legea finanțelor din 1995 și modificările ulterioare ale acesteia (96). În 2015, fondul a fost redenumit „Fonds de Développement Industriel et des Investissements” pentru a sublinia orientarea sa industrială. Obiectivul IDIF este de a consolida activitățile industriale ale țării, de a moderniza și dezvolta capacitatea acesteia de a înlocui produsele importate.

(447)

IDIF este gestionat direct de către GM, și anume de către șeful guvernului, ministrul de finanțe și ministrul industriei, astfel cum se prevede la articolul 1 din Decretul nr. 2-14-715 de punere în aplicare a Legii finanțelor din 2015 (97).

(448)

IDIF este un instrument guvernamental care oferă sprijin pentru investiții sub formă de granturi acordate investitorilor. Tipurile de operațiuni din domeniul de aplicare al IDIF sunt descrise ca „finanțarea dezvoltării industriale”, „suportarea de către stat a costurilor avantajelor acordate investitorilor în temeiul regimului contractelor de investiții” și „cheltuielile necesare pentru promovarea și sprijinirea investițiilor”.

(449)

Pentru a beneficia de IDIF, un proiect trebuie clasificat de către GM drept „proiect strategic” sau „proiect de structurare” în temeiul Planului de accelerare industrială („PAI”) (2014-2020). Sectorul autovehiculelor este unul dintre sectoarele industriale strategice sprijinite de PAI, astfel cum se subliniază la punctul 3.3 de mai sus. Avantajul este condiționat, de asemenea, de semnarea unui acord de investiții între GM și investitor în cadrul legii privind Carta investițiilor. În plus, criteriile de eligibilitate pentru proiectele de investiții trebuie să îndeplinească cel puțin unul dintre următoarele cinci criterii prevăzute în Carta investițiilor: (i) să aibă o valoare mai mare sau egală cu 200 de milioane MAD (și anume 18,5 milioane EUR) pe o perioadă de 3 ani; (ii) să se desfășoare într-una dintre provinciile sau prefecturile menționate în Decretul nr. 2-98-520 (din 30 iunie 1998) (98); (iii) să permită crearea a cel puțin 250 de locuri de muncă stabile pe o perioadă de 3 ani; (iv) să asigure transferul de tehnologie; (v) să contribuie la protecția mediului.

(450)

IDIF furnizează contribuții financiare sub formă de granturi acordate investitorilor selectați, cu un buget anual de 3 miliarde MAD (și anume 280 de milioane EUR). Următoarele avantaje sunt disponibile în cadrul fondului:

(451)

Ambii producători-exportatori de RA investigați au semnat un acord bilateral de investiții cu statul Maroc. Ambele proiecte sunt, de asemenea, etichetate de către GM ca fiind „strategice” pentru țară în temeiul PAI și au creat aproximativ 1 200 de locuri de muncă pentru DMA și 1 300 de locuri de muncă pentru Hands (99).

(452)

Acordurile de investiții pentru ambele societăți acopereau doar partea de granturi pentru investiții a schemei. Primele pentru creșterea exporturilor și pentru substituirea importurilor nu au fost solicitate de producătorii-exportatori. În plus, s-a stabilit că, deși ambele societăți erau eligibile pentru grant, DMA nu a îndeplinit anumite criterii formale prevăzute în acord și, prin urmare, nu solicitase încă sprijinul pentru investiții în PI. Numai Hands 8 a primit deja o parte din sprijinul pentru investiții în conformitate cu condițiile prevăzute în acordul de investiții semnat între Hands Corporation (societatea-mamă) și GM.

(453)

Acest program de granturi constituie o contribuție financiară sub forma unui transfer direct de fonduri de la GM, în sensul articolului 3 alineatul (1) litera (a) din regulamentul de bază. GM a plătit Hands 8 contribuția financiară aferentă fazei 1 a proiectului de investiții egală cu 30 % din totalul investițiilor, astfel cum se prevede în acordul de investiții modificat; această plată a acoperit perioada cuprinsă între 2020 și 2023 inclusiv.

(454)

Contribuția financiară conferă un avantaj egal cu valoarea grantului.

(455)

Întrucât avantajele aferente, care decurg din acordul de investiții, se referă la active, avantajul pentru PI a fost calculat prin alocarea valorii grantului în funcție de perioada de amortizare a activelor pentru care au fost efectuate investițiile, și anume 30 de ani pentru terenuri și clădiri și 7-10 ani pentru utilaje.

(456)

Schema este specifică în temeiul articolului 4 alineatul (2) litera (a) din regulamentul de bază, deoarece este limitată la investitorii selectați pentru activitățile industriale ale unei întreprinderi beneficiare finale care face parte din sectorul autovehiculelor, în conformitate cu politicile preferențiale marocane detaliate la punctul 3.3. Ea este specifică și la nivel regional, deoarece este situată într-o ZAI, de asemenea menționată, printre altele, la punctul 3.3.

(457)

Rata subvenției stabilită în cursul perioadei de investigație în legătură cu această subvenție pentru producătorii-exportatori cooperanți este:

Granturi acordate în cadrul IDIF

(458)

Fondul Hassan II pentru dezvoltare economică și socială („FHII”) a fost înființat pentru prima dată în 1999 și finanțat prin privatizarea întreprinderilor deținute de stat. În 2002, prin Legea nr. 36-01, FHII a fost transformat într-un organism public („établissement public”) ca persoană juridică separată. Fondul nu are capital social, ci este finanțat integral din bugetul de stat al Marocului.

(459)

Articolul 1 din Legea nr. 36-01 precizează că statul Maroc are putere de supraveghere asupra activităților fondului și asupra gestionării globale a acestuia. În plus, prim-ministrul Guvernului Marocului prezidează și are cea mai mare pondere de vot în organul suprem de conducere al fondului, și anume consiliul de administrație, care supraveghează toate activitățile fondului. Consiliul de administrație este, de asemenea, compus din autorități guvernamentale și directorul băncii centrale naționale din Maroc, Bank Al-Maghrib. În temeiul articolului 6, consiliul de administrație are competențele de control și supraveghere finale, printre altele, în ceea ce privește criteriile de selecție pentru proiectele eligibile și deciziile efective de finanțare și de plată a fondurilor.

(460)

Scopul FHII este de a furniza asistență financiară (sub formă de investiții de capital, avansuri sau împrumuturi rambursabile sau contribuții financiare nerambursabile) pentru programele de dezvoltare economică și financiară, promovarea ocupării forței de muncă prin microcredite și orice proiect care contribuie la promovarea investițiilor și a ocupării forței de muncă.

(461)

În cadrul Pactului național pentru situații de urgență industrială, care a fost ulterior urmat de PAI, FHII oferă sprijin pentru trei sectoare (al autovehiculelor, aeronautic și electronic). În ceea ce privește sectorul autovehiculelor, fondul a fost implicat în acordarea de granturi pentru înființare, în finanțarea formării profesionale și în crearea unei platforme industriale integrate, și anume ZAI în care au fost stabiliți exportatorii cooperanți. S-a constatat că FHII are o participație la capital în cele două zone industriale și a acordat, de asemenea, granturi pentru dezvoltarea infrastructurii în aceste zone libere.

(462)

Pe baza faptului că FHII pune în aplicare politicile de dezvoltare economică și socială ale GM, că finanțarea sa este furnizată în cele din urmă de către GM, iar procesul său decizional este controlat în ultimă instanță de către GA, Comisia a concluzionat că FHII este un organism public în sensul jurisprudenței OMC (100).

(463)

Faptul că, prin intermediul FHII, GM a controlat prețul perceput de ZAI pentru terenuri și că FHII a oferit granturi pentru dezvoltarea infrastructurii a determinat prețul preferențial plătit pentru terenuri de către producătorii-exportatori cooperanți. Aceste tranzacții au fost analizate în cadrul schemei de subvenții privind furnizarea de terenuri contra unei remunerații mai mici decât cea adecvată, la punctul 3.8.

(464)

Reclamantul susține că sectorul bancar pune la dispoziție o ofertă de finanțare integrată și competitivă în cadrul unui acord de parteneriat încheiat între stat și sectorul bancar, care s-a angajat să sprijine societățile industriale (rate competitive, sprijin pentru restructurare, sprijin pentru internaționalizare etc.). Conținutul acordului de parteneriat dintre stat și sectorul bancar nu este public, dar principala instituție bancară din țară – AttijariWafa Bank – menționează existența acestuia pe site-ul său web (101). Oferta bancară denumită „Plan Automotive” se referă la „soluții de finanțare, precum și la mecanisme însoțitoare în parteneriat cu «Caisse Centrale de Garantie», cu «Maroc PME» și cu Ministerul Industriei și Comerțului”. Potrivit reclamantului, existența acestui „Plan Automotive” indică faptul că resursele și serviciile financiare, cum ar fi împrumuturile sau garanțiile, sunt puse la dispoziția beneficiarului în anumite condiții care sunt influențate de stat, în calitate de parte desemnată la acordul de parteneriat.

(465)

Temeiul juridic pentru finanțarea preferențială a unuia dintre producătorii-exportatori cooperanți este Acordul de parteneriat din 14 iulie 2015 dintre Ministerul Industriei și Comerțului, Asociația Marocană pentru Industria și Comerțul cu Automobile („AMICA”) și AttijariWafa Bank Group („grupul AWB”) (denumit în continuare „acordul de parteneriat”). Acordul a fost semnat în contextul PAI 2014-2020 și al contractelor de performanță corespunzătoare pentru sectorul autovehiculelor.

(466)

Contractul de performanță pentru sectorul autovehiculelor semnat în temeiul PAI 2014-2020 se referă la un acord semnat la 14 iulie 2015 între Ministerul Economiei și Finanțelor, Ministerul Industriei și Comerțului, Grupul AWB, Banque Centrale Populaire și Banque Marocaine du Commerce Exterieur pentru a sprijini și a asista operatorii din sectorul autovehiculelor. Conținutul acordurilor nu este public, iar GM nu a pus documentul la dispoziția Comisiei în răspunsurile sale și în timpul procesului de verificare.

(467)

În absența informațiilor solicitate, Comisia a considerat că nu a primit informații esențiale și necesare relevante pentru acest aspect al investigației. Prin urmare, Comisia a informat GM cu privire la posibila aplicare a articolului 28 alineatul (1) din regulamentul de bază și la utilizarea datelor disponibile cu privire la aceste puncte.

(468)

Ca răspuns, GM a transmis numai acordul de parteneriat din 14 iulie 2015 semnat cu grupul AWB. Acest acord de parteneriat se referă în mod explicit la Planul de accelerare industrială al GM și la proiectele de dezvoltare corespunzătoare pentru ecosistemul autovehiculelor. Acesta subliniază, de asemenea, angajamentul grupului AWB de a sprijini societățile care își desfășoară activitatea în sectorul autovehiculelor prin oferte de finanțare și inițiative de sprijin adecvate și face trimitere la obiectivele de politică ale acordului, și anume „ambiția comună a părților de a acționa în comun pentru a consolida baza industrială a țării și apariția unor ecosisteme competitive ale autovehiculelor”. Într-adevăr, scopul acordului este „de a sprijini societățile care își desfășoară activitatea în ecosistemele autovehiculelor, oferindu-le un sprijin cuprinzător și o ofertă de finanțare menită să le catalizeze dezvoltarea și să le îmbunătățească competitivitatea”.

(469)

În conformitate cu articolul 4 din acordul de parteneriat, grupul AWB se angajează să ofere cel mai bun sprijin posibil societăților care își desfășoară activitatea în sectorul autovehiculelor, sub formă de oferte de finanțare specifice pentru toate nevoile societăților care își desfășoară activitatea în industria autovehiculelor, precum și sprijin structurat pentru dezvoltarea ecosistemelor. Pentru fiecare dintre instrumentele de finanțare specifice sunt enumerate în detaliu condiții preferențiale. Aceste condiții preferențiale includ perioade scurte de prelucrare a cererilor de credit, scutiri sau reduceri la taxele aferente cererilor, garanții legate de proiect, rate preferențiale minime ale dobânzii definite în acord în mod specific pentru industria autovehiculelor, inclusiv rate preferențiale ale dobânzii pentru împrumuturile exprimate în valută, chirie preferențială în cazul contractelor de leasing.

(470)

GM susține că acordul de parteneriat menționat mai sus a fost semnat în contextul PAI 2014-2020, care expirase deja la momentul semnării acordului de împrumut între filiala grupului AWB și DMA, aceasta din urmă având loc în 2023.

(471)

Cu toate acestea, astfel cum s-a subliniat în considerentul 141, stimulentele instituite în temeiul PAI 2014-2020 au fost preluate sub egida noii Carte a investițiilor, iar GM continuă să sprijine sectorul autovehiculelor prin mecanisme de finanțare speciale (de exemplu, acorduri de parteneriat similare cu cel semnat cu grupul AWB continuă să fie semnate cu alte bănci (102). În plus, acordul de parteneriat nu menționează nicio dată de expirare. Site-ul web al grupului AWB menționează în continuare disponibilitatea finanțării în cadrul „Plan Automotive” (103).

(472)

Având în vedere cele de mai sus, Comisia a concluzionat că acordul de parteneriat cu grupul AWB includea condiții de împrumut preferențiale pentru acest sector. În lipsa unor informații cu privire la toate celelalte acorduri semnate între GM și celelalte bănci, Comisia a dedus că și acestea includeau condiții de împrumut preferențiale pentru acest sector.

(473)

DMA a primit un împrumut de la Attijari International Bank („AIB”). AIB este o entitate marocană offshore specială, care face parte din grupul AWB. Ca atare, aceasta operează în valută și acordă împrumuturi doar societăților cu așa-numitele „proiecte offshore”, și anume societăților care sunt deținute în străinătate și sunt situate în zonele economice speciale ale Marocului sau în ZAI și care sunt considerate ca fiind în afara pieței financiare interne marocane. Într-adevăr, există restricții privind împrumuturile în valută pentru operatorii naționali pe piața financiară internă.

(474)

Acest lucru este confirmat de site-ul băncii, care afirmă că scopul său este „de a sprijini mișcarea de promovare a investițiilor străine care a condus la crearea unei zone libere de export în Tanger. Prin activitățile sale, grupul bancar AttijariWafa își extinde gama de produse și servicii bancare la întreprinderile multinaționale care își desfășoară activitatea în diferite zone de liber schimb din Maroc, precum și la operatorii internaționali. AIB are o reputație solidă ca bancă de prim rang în zona financiară offshore din Tanger.

(475)

În 2017, grupul bancar AttijariWafa și-a lansat planul offshore, o nouă ofertă bazată pe serviciile Offshore Attijari International Bank (AIB), pentru sprijin din partea experților de pe piața financiară internațională, precum și servicii ale băncii care oferă zilnic condiții preferențiale pentru conturi.

(476)

Prin această ofertă, grupul bancar AttijariWafa participă în mod proactiv la sprijinirea investitorilor străini în implementarea proiectelor lor și în dezvoltarea activităților lor. …. AIB este banca offshore numărul unu în ceea ce privește cota de piață atât pentru depozite (51 %), cât și pentru angajamente (35 %)”. Acest plan offshore există încă, întrucât oferta sa de finanțare este încă disponibilă pe site-ul băncii (104).

(477)

AIB este o filială deținută integral de AWB. Acționarul majoritar (46,5 %) al AWB este Al Mada. Al Mada este un fond de investiții deținut de familia regală marocană, a cărui misiune este de a contribui la apariția unei economii moderne și la îmbunătățirea condițiilor de viață ale teritoriilor și populațiilor alături de care lucrează.

(478)

Ținând seama de proprietatea asupra băncii care a acordat un împrumut către DMA, de faptul că singura sa bază de clienți este reprezentată de societăți situate în ZAI, care sunt sprijinite de GM prin intermediul PAI, precum și de existența unui contract între GM și grupul AWB referitor la sprijinul preferențial acordat sectorului autovehiculelor, Comisia a concluzionat că banca în cauză a primit sarcini și ordine din partea GM pentru a acorda împrumutul în conformitate cu politicile de stat.

(479)

În urma comunicării constatărilor finale, GM și DMA au indicat că constatările Comisiei potrivit cărora instituțiile financiare au primit sarcina/ordinul de a furniza finanțare producătorilor de RA sunt incompatibile cu articolul 3 alineatul (1) litera (a) punctul (iv) din regulamentul de bază și cu articolul 1.1 litera (a) punctul 1 subpunctul (iv) din Acordul OMC privind SCM. Potrivit acestora, Comisia nu a reușit să îndeplinească standardul juridic pentru a dovedi primirea de sarcini și de ordine, și anume să demonstreze că GM a încredințat instituțiilor financiare private responsabilitatea sau și-a exercitat autoritatea asupra instituțiilor financiare private pentru realizarea unei contribuții financiare la DMA.

(480)

În special, GM și DMA au susținut că: (i) nu a existat niciun control guvernamental asupra sectorului bancar privat din Maroc și că piața financiară din Maroc era pe deplin competitivă și că băncile private au acordat împrumuturi tuturor întreprinderilor, pe baza ratelor dobânzii dezvoltate pe o piață liberă și competitivă, (ii) AIB era o bancă privată, iar acordul de parteneriat din 2015 nu a influențat comportamentul său comercial; (iii) în orice caz, acordul de parteneriat se referea doar la împrumuturi în valută de până la 12 milioane MAD, în timp ce împrumutul primit de DMA avea o valoare mult mai mare; (iv) baza de clienți a AIB nu era limitată la societățile situate în ZAI, (v) AIB nu a încheiat un contract de împrumut cu DMA în temeiul unui contract între GM și grupul AWB referitor la sprijinul preferențial acordat sectorului autovehiculelor, (vi) contractul de împrumut nu a fost încheiat în mod automat, ci s-a bazat exclusiv pe considerații comerciale, astfel cum susțin cererea de împrumut și examinarea acesteia de către AIB și (vii) AIB avea libertatea de a-și selecta clienții și de a stabili condițiile de finanțare pe care le ofereau. Un prim exemplu al acestei autonomii este decizia AIB de a refuza prelungirea unui împrumut pentru Hands 8.

(481)

Comisia a respins această afirmație. În primul rând, plafonul de 12 milioane MAD pentru un împrumut stabilit în acordul de parteneriat se referă la împrumuturi pe termen scurt (sau, mai degrabă, la linii de credit pentru finanțarea capitalului circulant), motiv pentru care acest lucru este indicat la articolul 4.1.2 din acord. Împrumutul acordat DMA, care se referea la echipamente, ar intra mai degrabă sub incidența articolului 4.1.1 din acord (finanțarea investițiilor), care nu prevede un astfel de plafon și care nu se referă în mod specific la nicio monedă. În plus, articolul 4.1.2.6 din acordul de parteneriat prevede posibilitatea de a acorda credite specifice (personalizate) pentru sectorul autovehiculelor, cum ar fi, de exemplu, oferte specifice pentru societățile inovatoare sau pentru societățile cu know-how sau expertiză specifică. Exemplele furnizate în cadrul acestui articol se referă la finanțarea atât în dirhami, cât și în valută, iar articolul nu conține plafoane.

(482)

În al doilea rând, împrumutul primit de DMA a fost acordat cu rata preferențială a dobânzii prevăzută în acordul de parteneriat, în pofida bonității scăzute a societății, confirmată în considerentele 385-388 de mai sus și prin ratingul de credit intern scăzut acordat DMA de către AIB, astfel cum s-a constatat în cursul verificării GM (105). În plus, cererea de împrumut a DMA (106) a menționat necesitatea de a finanța echipamentele proiectului, care fuseseră deja instalate, dar nu fuseseră încă plătite, deoarece „resursele actuale ale societății nu [ne] permit finanțarea”.

(483)

În al treilea rând, în ceea ce privește baza de clienți a băncii și împrumuturile acordate altor societăți, Comisia a observat în informațiile suplimentare furnizate de bancă după comunicarea constatărilor finale că 78 % din fondurile furnizate erau destinate unor societăți străine care își desfășurau activitatea în sectorul automobilelor, care sunt situate fie în ZAI, fie în zone economice speciale (în cazul celor stabilite înainte de intrarea în vigoare a legislației privind ZAI), iar un procent suplimentar de 6 % era destinat dezvoltării ZAI (ceea ce înseamnă că 84 % din fondul său a fost acordat sectorului automobilelor și societăților situate în zona PAI). Acest lucru arată că finanțarea băncii înclină puternic către operatorii străini cu investiții în sectorul automobilelor care fac obiectul acordului de parteneriat și este legată de PAI, precum și de dezvoltarea ZAI.

(484)

În cele din urmă, declarația privind presupusul refuz de către AIB al prelungirii împrumutului pentru Hands 8 nu a putut fi verificată, deoarece această informație a fost dezvăluită numai după comunicarea constatărilor, nu a fost susținută de documente sau referințe și, contrar afirmației GM din observațiile ulterioare comunicării constatărilor, nu a fost discutată în cursul vizitei de verificare. Însă, chiar dacă afirmația ar fi corectă, faptul că AIB a respins o prelungire a împrumutului pentru Hands 8 nu demonstrează, în sine, că AIB acționa în mod liber în calitate de operator de piață fără niciun ordin din partea GM. Într-adevăr, nu este mai puțin adevărat că AIB a oferit un împrumut la o rată preferențială unei societăți căreia i-a acordat un rating intern scăzut (a se vedea considerentul 482 de mai sus], iar procesul decizional al AIB înclina în favoarea societăților străine care intră sub incidența cadrului PAI și a societăților situate în ZAI, astfel cum se explică în considerentul 483.

(485)

În concluzie, toate cele de mai sus confirmă faptul că AIB acționează în calitate de instituție financiară care primește sarcini/ordine și, ca atare, oferă finanțare industriei încurajate a autovehiculelor, fără a ține seama în mod corespunzător de considerațiile comerciale.

(486)

Împrumutul primit de DMA de la AIB (și indirect de la AWB) a constituit o contribuție financiară sub forma unui transfer direct de fonduri, deoarece instituția financiară în cauză a primit sarcini și ordine din partea GM pentru a oferi finanțare preferențială specifică sectorului autovehiculelor. GM s-a angajat să finanțeze dezvoltarea industriei autovehiculelor în mai multe documente de politică, cum ar fi NPIE sau PAI. Astfel cum se explică în considerentele 136 și 137, în contractul de performanță semnat în temeiul PAI pentru ecosistemul „grup motopropulsor”, din care face parte producția de roți din aluminiu, GM s-a angajat să mobilizeze bănci de investiții pentru a sprijini investitorii străini. Ulterior, acesta a creat o funcție specifică constând în acordarea de sprijin financiar sectorului autovehiculelor. Contractul de performanță se referă în mod direct la acordul de parteneriat semnat între GM și grupul AWB. Pe de altă parte, și acordul de investiții semnat între GM și CITIC Dicastal descrie principalele politici adoptate de GM pentru dezvoltarea sectorului industrial al autovehiculelor, inclusiv PAI și contractul de performanță pentru ecosistemul „grup motopropulsor”. Prin urmare, Comisia a considerat că AIB a acționat în conformitate cu instrucțiunile GM pentru a îndeplini angajamentul GM de a oferi finanțare sectorului autovehiculelor și pentru a îndeplini sarcina specifică creată de GM în acest scop.

(487)

Comisia a analizat, de asemenea, dacă acordarea de împrumuturi în condiții preferențiale este o funcție care nu diferă realmente de funcțiile guvernamentale. Acest criteriu impune o constatare afirmativă că furnizarea de bunuri de către organismele private însărcinate nu diferă realmente de ipoteza că autoritățile publice au furnizat respectivele bunuri. Comisia a considerat că acest lucru este valabil. În loc să acorde împrumuturile preferențiale în mod direct, pentru a îndeplini obiectivele de politică publică ale GM privind stimularea dezvoltării industriei autovehiculelor, GM a solicitat entităților private să facă acest lucru în numele său. În plus, în măsura în care o astfel de acordare de împrumuturi implică anumite cheltuieli în materie de venituri (cum ar fi sacrificarea randamentului pieței de către entitățile private), o astfel de acțiune ar trebui să fie înțeleasă ca fiind una dintre funcțiile tipice și uzuale ale autorităților publice (107).

(488)

Împrumutul în cauză conferă un avantaj care este egal cu diferența dintre dobânda pe care beneficiarul a plătit-o pentru împrumut și suma care ar fi fost plătită pentru un împrumut comercial comparabil.

(489)

Pentru a stabili o rată a dobânzii de referință, Comisia a luat în considerare durata împrumutului, moneda acestuia și bonitatea societății, măsurată în funcție de lichiditatea sa pe termen scurt și de raportul între datorii și capitaluri. Astfel cum se explică în considerentele 385-388, Comisia a constatat că DMA prezenta un profil de risc ridicat pentru potențialii creditori și investitori. Pe această bază, Comisia a utilizat indicele de risc ridicat în euro ICE BofA, care urmărește performanța datoriei corporative exprimate în euro inferioare ratingului „investment grade”, emisă public pe piețele naționale sau pe piețele de euroobligațiuni în euro.

(490)

În observațiile prezentate după comunicarea constatărilor, GM și DMA au susținut că Comisia a concluzionat în mod eronat că DMA reprezenta un profil de risc ridicat pentru AIB. Împrumutul prezenta un risc minim pentru AIB, deoarece construcția centralei fusese deja finalizată la momentul acordării împrumutului. În plus, DMA are o bază stabilă de clienți, exemplificată printr-un contract pe termen lung cu CITIC Dicastal.

(491)

GM a susținut, de asemenea, că Comisia a utilizat o valoare de referință inadecvată pentru a calcula avantajul. GM a considerat că rata stabilită de Comisie contravine articolului 14 litera (b) din Acordul OMC privind SMC. Potrivit GM, indicele de risc ridicat în euro ICE BofA, obținut de la Banca de Rezerve Federală din St. Louis, utilizat de Comisie, nu se referă la împrumuturi și nu are nicio legătură cu împrumuturile comerciale acordate în Maroc.

(492)

GM a susținut că Comisia ar fi trebuit să utilizeze mai degrabă ca referință datele FMI privind dobânzile marocane, în special deoarece datele FMI sunt utilizate în mod regulat de autoritățile de investigație în cadrul procedurilor de apărare comercială din alte țări (și anume în SUA). Spre deosebire de indicele de risc ridicat în euro ICE BofA, datele de referință ale FMI oferă rate ale dobânzii pentru fiecare țară. GM a propus, de asemenea, ca posibilă alternativă, ratele dobânzii pe care AIB le-a perceput efectiv pentru împrumuturile exprimate în EUR acordate societăților offshore marocane.

(493)

Prima afirmație privind alegerea valorii de referință de către Comisie este de aceeași natură cu afirmația DMA referitoare la calcularea avantajului obținut din împrumuturile transfrontaliere, care este descrisă în considerentele 393-394 de mai sus și care a fost ulterior abordată și respinsă în considerentul 399, prin care Comisia a subliniat că valoarea de referință reprezenta randamentul datoriei corporative cu risc ridicat exprimate în EUR, și anume suma câștigată de un creditor care a acordat împrumuturi în EUR unei societăți cu un astfel de profil de risc, reflectând astfel tipul de datorie a DMA, moneda datoriei DMA și profilul de risc de investiții al DMA. Comisia a examinat, de asemenea, ratele de pe piața monetară ale FMI pentru Maroc propuse de GM ca valoare de referință mai adecvată. Comisia a constatat că rata de pe piața monetară, propusă de FMI, corespunde mai degrabă unei rate de creditare interbancare (108) decât unei rate de la o bancă către o societate. Prin urmare, aceasta nu reflectă riscul de credit al împrumutului în cazul de față, așadar nu este adecvată ca valoare de referință.

(494)

În plus, Comisia a observat că foaia Excel cu ratele dobânzii percepute de AIB pentru împrumuturile exprimate în EUR pare să vizeze în principal societăți din sectorul automobilelor și/sau situate în zone economice speciale. Pentru a fi reprezentativă ca valoare de referință, aceasta ar trebui să includă și informații privind societăți care nu sunt afectate de politicile preferențiale ale GM. Cu toate acestea, puținele rânduri care ar putea viza astfel de societăți au fost adăugate abia după comunicarea constatărilor finale și nu au putut fi verificate. Informațiile furnizate sunt insuficiente pentru a stabili cu certitudine că aceste împrumuturi nu intră sub incidența politicilor preferențiale ale GM și, de asemenea, sunt insuficiente pentru a determina bonitatea beneficiarilor împrumuturilor acordate.

(495)

Într-adevăr, nivelul unei rate a dobânzii este legat nu numai de moneda în care este acordat împrumutul, ci și de riscul de credit individual al societății. În acest sens, Comisia stabilise deja, în considerentele 385-388 de mai sus, că societatea nu se afla într-o situație financiară solidă, iar valoarea de referință utilizată reflectă această situație, deoarece reprezenta randamentul datoriei corporative cu risc ridicat, și anume suma câștigată de un creditor care a împrumutat bani unei societăți cu un astfel de profil de risc și exprimată în EUR, reflectând astfel moneda datoriei DMA și profilul de risc de investiții al DMA. Prin urmare, Comisia a utilizat o valoare de referință adecvată, adaptată la particularitățile împrumutului acordat DMA.

(496)

Această schemă este specifică în temeiul articolului 4 alineatul (2) litera (a) din regulamentul de bază, deoarece este limitată la o anumită întreprindere încurajată, întrucât face parte din sectorul autovehiculelor, în conformitate cu politicile preferențiale marocane detaliate la punctul 3.3, și este, de asemenea, specifică la nivel regional, deoarece este situată într-o ZAI, de asemenea menționată, printre altele, la punctul 3.3.

(497)

În urma comunicării constatărilor finale, GM și DMA au contestat constatările Comisiei cu privire la specificitatea schemei. Potrivit GM, atât cererea DMA de acordare a împrumutului, cât și rezultatele examinării sale de către AIB au demonstrat că împrumutul în cauză nu a fost acordat pe baza unei politici a GM sau din cauza situării DMA în ZAI. GM a susținut, de asemenea, că industriile încurajate, luate în ansamblu, nu constituie un segment al economiei suficient de distinct pentru a constitui „anumite industrii” în sensul articolului 4 alineatul (2) litera (a) din regulamentul de bază și al articolului 2 alineatul (1) litera (a) din Acordul OMC privind SMC. DMA a subliniat, de asemenea, faptul că împrumuturile AIB nu se limitează la industria automobilelor și la societățile situate în ZAI.

(498)

Comisia a respins această afirmație. Astfel cum se explică în considerentul 481, împrumutul de mai sus este legat de politica GM și de acordul de parteneriat și, prin urmare, este un mecanism de sprijin pentru sectorul autovehiculelor. Aceasta este, de asemenea, legată de dezvoltarea ZAI. Afirmațiile GM și DMA privind faptul că împrumutul în cauză nu a fost acordat pe baza niciunei politici a GM sau din cauza localizării DMA în ZAI au fost afirmații care nu au fost susținute de niciun element de probă.

(499)

Rata subvenției stabilită în cursul perioadei de investigație în legătură cu această subvenție pentru producătorii-exportatori cooperanți este:

Finanțare preferențială acordată de GM

(500)

Reclamantul susține că societățile situate în ZAI beneficiază de subvenții sub forma unor scutiri de la mai multe măsuri fiscale, vamale și administrative. Pentru a beneficia de aceste măsuri fiscale, vamale și administrative, societățile trebuie să fie autorizate să se stabilească într-o ZAI.

(501)

Prin Legea nr. 19-94 și Dahir nr. 1-95-1 din 26 ianuarie 1995 s-au instituit zonele de liber schimb (ZLE) în Maroc. În temeiul articolului 21 din Legea nr. 19-94, bunurile care intră în ZLE sunt scutite de taxe la import.

(502)

În temeiul articolului 6 din Codul fiscal general al Marocului, ediția din 2023 și al capitolului I din Circulara nr. 733 privind dispozițiile fiscale din Legea finanțelor nr. 50-22 pentru exercițiul financiar 2023, societățile care își desfășoară activitatea în zonele de accelerare industrială sunt scutite în totalitate de impozitul pe profit pentru primii cinci ani consecutivi.

(503)

În temeiul articolului 6 din Legea nr. 47-06, modificată ulterior prin Legea nr. 07-20, societățile stabilite în zonele de accelerare industrială sunt scutite de impozitul profesional.

(504)

ZAI-urile sunt instituite în temeiul legislației marocane prin Legea nr. 19-94 și Dahir nr. 1-95-1 din 26 ianuarie 1995 (denumite anterior „zone libere pentru export”). ZAI-urile sunt zone specifice ale teritoriului dedicate activităților de export industrial și activităților de servicii conexe. ZAI-urile sunt exceptate de la aplicarea reglementărilor comune privind comerțul exterior și controlul schimburilor valutare. Fiecare ZAI este creată și delimitată printr-un decret care stabilește natura și activitățile societăților care pot fi stabilite în cadrul său.

(505)

Pentru a se stabili într-o ZAI în temeiul Legii nr. 19-94, întreprinderile trebuie să depună o cerere și să obțină autorizația de la comisia locală a zonelor de prelucrare a exporturilor prezidată de guvernatorul regiunii și să realizeze cel puțin 70 % din cifra lor de afaceri la export.

(506)

Ambii producători-exportatori cooperanți au fost stabiliți într-o ZAI. Comisia a constatat că aceștia au beneficiat de:

(507)

În ceea ce privește bunurile de capital, pentru un număr semnificativ de tranzacții, DMA nu a raportat sau a raportat coduri incorecte ale mărfurilor, sub care au fost importate echipamentele. În același timp, societatea nu a codificat nivelul taxelor la import aplicabil pentru niciuna dintre tranzacțiile raportate.

(508)

În absența informațiilor solicitate, Comisia a considerat că nu a primit informații esențiale și necesare relevante pentru acest aspect al investigației. Prin urmare, Comisia a aplicat articolul 28 alineatul (1) din regulamentul de bază și s-a bazat pe datele disponibile cu privire la aceste puncte.

(509)

Astfel de practici constituie o contribuție financiară sub forma unor venituri publice nepercepute (taxe la import, impozit pe profit, impozit profesional) care ar fi fost colectate dacă guvernul nu ar fi acordat scutirea.

(510)

Un avantaj pentru beneficiar în cadrul acestor scutiri este egal cu valoarea taxelor la import și a economiilor la impozitare (suma datorată în mod normal, dar necolectată).

(511)

Avantajul financiar conferit societăților, care rezultă din scutirea de taxe la import, este egal cu valoarea economiilor aferente taxelor la import. Dacă guvernul nu ar fi acordat scutirea, ar fi fost colectate taxe la import de 2,5 % – 40 % ad valorem.

(512)

În ceea ce privește problema lipsei parțiale de cooperare din partea DMA, astfel cum se descrie în considerentele 113 și 117, Comisia a utilizat, pe baza datelor disponibile, pentru codurile mărfurilor raportate în mod eronat sau neraportate în ceea ce privește bunurile de capital, nivelurile taxelor la import din MacMap (109). În cazul în care nu a putut fi determinat niciun cod al mărfurilor, au fost utilizate cele mai reprezentative niveluri ale taxei pentru bunurile de capital importate.

(513)

Pentru bunurile de capital, Comisia a alocat perioadei de investigație o parte din avantajul total care corespunde cotei de depreciere a valorii activelor importate ale societății. În ceea ce privește materialele și piesele de schimb, Comisia a considerat că avantajul a constat în valoarea totală a taxelor la import nepercepute în cursul PI.

(514)

Avantajul financiar conferit societăților, care rezultă din scutirea de la plata impozitului pe profit, este egal cu impozitul necolectat, care s-ar ridica la 32 % pentru societățile situate în afara ZAI și care nu beneficiază de aceeași scutire.

(515)

Avantajele financiare conferite societăților, care rezultă din scutirea de la plata impozitului profesional, constau în evitarea plății financiare a 0,25 % din cifra de afaceri totală în cursul perioadei care face obiectul investigației și a 0,003 % din valoarea totală a activelor din exercițiul financiar anterior perioadei care face obiectul investigației.

(516)

Avantajele legate de scutirea de drepturi și taxe la import sunt specifice în sensul articolului 4 alineatul (2) litera (a) din regulamentul de bază, deoarece sunt rezervate în mod expres prin lege societăților stabilite în zone economice speciale, pentru care societățile trebuie mai întâi să depună o cerere și apoi să fie selectate și autorizate de stat.

(517)

În urma comunicării constatărilor finale, GM, DMA și Hands 8 au formulat mai multe observații cu privire la diferitele subvenții acordate sub formă de venituri publice la care s-a renunțat sau care nu au fost colectate.

(518)

GM și DMA au observat că Comisia trebuia să efectueze o evaluare a specificității pentru fiecare presupus program sau instrument pe care dorește să îl supună unor măsuri compensatorii, în loc să se mulțumească cu o singură frază privind specificitatea pentru patru presupuse programe diferite, astfel cum s-a procedat în considerentul 516 de mai sus.

(519)

Mai precis, în ceea ce privește reducerea impozitului pe profit, GM și DMA au susținut că aceasta s-a aplicat unei game foarte largi și variate de industrii și sectoare și, prin urmare, presupusul program nu a fost limitat la un segment suficient de discret al economiei marocane pentru a se califica drept „specific” în sensul articolului 2.1 litera (a) din Acordul OMC privind SMC. În special, s-a susținut că toate societățile, indiferent dacă își desfășoară sau nu activitatea în ZAI, beneficiază de o scutire pe cinci ani pentru activitățile industriale autorizate. Pentru societățile din afara zonei, Decretul nr. 2-17-743 din 19 iunie 2018 prevede o listă de sectoare, care este foarte largă și acoperă practic întregul sector industrial al Marocului. Prin urmare, natura condițiilor prevăzute în schemă (obiectivă, neutră, orizontală în aplicare) o face nespecifică.

(520)

În ceea ce privește scutirea de la plata impozitului profesional, GM, DMA și Hands 8 au indicat că orice activitate profesională nou-înființată beneficiază de o scutire totală de la plata impozitului profesional pe o perioadă de 5 ani, iar acest lucru se aplică și societăților din afara ZAI.

(521)

În ceea ce privește presupusul avantaj care rezultă din suspendarea taxelor vamale pentru materiile prime, GM, DMA și Hands 8 au remarcat că orice societate situată în afara ZAI era, de asemenea, eligibilă pentru o rambursare a taxelor vamale în temeiul articolelor 101-103 (Deducere și rambursare) din Codul fiscal general marocan și al articolului 159 (rambursarea taxelor vamale) din Codul vamal marocan, dacă au plătit taxe la import pentru materii prime și ulterior au exportat produsele finite care încorporează factorii de producție respectivi.

(522)

Potrivit GM, același lucru se aplică și pentru scutirea de taxe vamale pentru bunurile de capital: această scutire este universal aplicabilă în toate sectoarele, indiferent de locul în care se află societatea, dacă este situată sau nu în ZAI. Această scutire se acordă în temeiul articolului 164 alineatul (1) litera (p) din Codul de impozitare indirectă, care se aplică echipamentelor destinate proiectelor de programe de investiții cu o valoare de cel puțin 50 de milioane DH.

(523)

Comisia a respins aceste afirmații. Avantajele care rezultă din tratamentul fiscal și vamal preferențial descris mai sus sunt legate de situarea societății în ZAI.

(524)

Scutirile de impozit pe profit și de impozit profesional pentru societățile situate în afara ZAI sunt limitate la primii 5 ani de funcționare. Atât DMA, cât și Hands 8 funcționau de mai mult de 5 ani în cursul PI. În ceea ce privește avantajul și specificitatea, ar trebui să se facă o comparație între societăți aflate în aceeași situație în cursul PI, și anume între societăți care își desfășurau activitatea de peste 5 ani și care erau situate în ZAI și societăți care își desfășurau activitatea de peste 5 ani și care erau situate în afara ZAI. Dacă se realizează o astfel de comparație, se poate observa cu ușurință că DMA și Hands 8 au putut beneficia de aceste scutiri de impozit pe profit și de impozit profesional în PI doar datorită faptului că erau situate în ZAI. În plus, chiar și în primii 5 ani de funcționare a unei societăți, scutirile sunt limitate la o listă închisă de sectoare industriale care sunt enumerate în mod specific, fiecare în parte, în Decretul nr. 2-17-743 din 19 iunie 2018 și pentru care GM nu a prezentat criterii obiective de selecție.

(525)

În ceea ce privește schema de rambursare a taxelor vamale și scutirea ulterioară de taxele la import pentru materiile prime, societăților din afara ZAI li s-ar putea aplica rambursarea acestor taxe. Pentru a fi considerată o schemă adecvată de rambursare a taxelor vamale, această schemă ar trebui să fie supusă verificării consumului de materii prime importate în procesul de producere a mărfurilor exportate. Societățile situate în ZAI sunt însă scutite de la plata acestor taxe de import înainte de producție și export, iar această scutire este automată. În plus, Codul vamal limitează regimul de rambursare a taxelor vamale în afara ZAI numai la anumite produse importate, legate, de obicei, de o destinație finală specifică (110). Materiile prime importate de producătorii de RA nu fac parte din această listă. Prin urmare, dacă ar fi situați în afara ZAI, aceștia nu ar putea beneficia deloc de o rambursare a taxelor vamale.

(526)

În cele din urmă, scutirea de taxe la import pentru bunurile de capital din afara ZAI este limitată, de asemenea, la anumite sectoare, și anume la societățile cu un acord de investiții semnat, și numai pentru o perioadă de 3 ani de la înființarea societății, cu posibilitatea de prelungire cu încă 2 ani (111). Astfel cum s-a explicat deja în considerentul 524 de mai sus, în cursul PI, atât DMA, cât și Hands 8 funcționau de mai mult de 5 ani. Prin urmare, în situația existentă în cursul PI, ambele societăți au putut beneficia de aceste scutiri de taxe la import doar pentru că erau situate în ZAI. În plus, chiar și în primii 5 ani de funcționare a unei societăți, articolul 164 alineatul (1) din Codul vamal limitează scutirea de taxe la import pentru bunurile de capital la societățile care au semnat un acord de investiții cu GM. Astfel cum s-a subliniat în contextul general al politicilor industriale marocane la punctul 3.3, în explicația pentru proiectul de investiții al DMA la punctul 3.4.3 și în funcționarea fondului IDIF la punctul 3.6.1 de mai sus, acordurile de investiții sunt legate în mod intrinsec de politicile preferențiale ale GM pentru sectoarele industriale încurajate, cum ar fi cele din cadrul PAI. Aprobarea și semnarea unui acord de investiții cu GM este, de exemplu, o condiție prealabilă pentru a primi granturi din partea IDIF sau pentru a primi terenuri ieftine în cadrul unei ZAI. Prin urmare, scutirile de taxe la import pentru bunurile de capital sunt limitate la sectoarele încurajate de GM în cadrul PAI chiar și în cursul primilor 5 ani de activitate.

(527)

Rata subvenției stabilită în cursul perioadei de investigație în legătură cu această subvenție pentru producătorii-exportatori cooperanți este:

Scutirea de impozite și taxe la import aplicabile în ZAI

(528)

Reclamantul indică faptul că Planul de accelerare industrială a angajat statul Maroc să furnizeze 1 000 de hectare pentru crearea de noi terenuri industriale gata de utilizare, la cerere și la „prețuri atractive”. În plus, platformele industriale sectoriale integrate beneficiază adesea de statutul de zonă liberă și combină terenurile, clădirile, logistica, serviciile și formarea la fața locului (112). Statul Maroc anunță în fiecare an o cerere de exprimare a interesului în vederea selectării de proiecte pentru crearea sau reabilitarea terenurilor industriale care se califică pentru o subvenție financiară din partea GM.

(529)

Făcând trimitere la anii anteriori perioadei de investigație, reclamantul a făcut referire la faptul că, în 2018, Curtea de Conturi a Marocului (denumită în continuare „Cour des Comptes”) a subliniat că, pentru a reduce la minimum costurile, alegerea terenului pentru a crea noi terenuri industriale este dictată de statutul juridic al terenului (de stat, colectiv). Prin urmare, majoritatea terenurilor industriale noi sunt terenuri de stat sau terenuri colective (113). Costurile totale ale lucrărilor și ale dezvoltării de noi parcuri industriale sunt finanțate de stat. În 2016, această finanțare a reprezentat 11,87 miliarde MAD (1,1 miliarde EUR) pentru parcurile industriale integrate și 3,86 miliarde MAD (360 de milioane EUR) pentru parcurile industriale. Pe lângă lucrările desfășurate la fața locului, entitățile publice au finanțat și lucrări în afara amplasamentului (alimentare cu apă și cu energie electrică, salubrizare și infrastructură de acces la amplasament) de până la 1,12 miliarde MAD (100 de milioane EUR).

(530)

Dispozițiile privind terenurile în condiții preferențiale se bazează pe:

(531)

Ambii producători-exportatori cooperanți sunt situați în ZAI. DMA în zona liberă atlantică din Kénitra („AFZ”); Hands 8 în Tanger Automotive City/Zona liberă Tanger („TAC/ZLT”). ZAI-urile sunt deținute și gestionate de societăți de administrare:

(532)

Ambii producători-exportatori cooperanți au achiziționat terenuri de la societățile care gestionează respectiva ZAI. O societate trebuie să fie autorizată de către GM pentru a se stabili în cadrul unei ZAI prin intermediul acordului său de investiții.

(533)

MEDZ este deținută aproape integral de CDG Développement („CDGD”) [7 persoane dețin fiecare câte o acțiune, față de 21,5 mii de acțiuni deținute de CDGD și o acțiune deținută de Caisse de Dépôt et de Gestion („CDG”)]. CDGD este o filială deținută integral de societatea de stat CDG, un organism public înființat și reglementat prin lege (DAHIR nr. 1-59-074 din 10 februarie 1959), a cărui misiune este de a mobiliza resurse pentru a sprijini politicile publice în serviciul dezvoltării economice a Marocului.

(534)

TMG este o societate deținută de stat. Principalul său acționar este Fondul Hassan II, cu o participație de 87,5 %, urmat de acționarii minoritari: GM (12,38 %) și CDG Group (0,12 %). Astfel cum s-a stabilit în considerentul 462, FHII este un organism public.

(535)

Terenurile neamenajate achiziționate de societățile de administrare erau în cea mai mare parte deținute de stat, deoarece erau terenuri tribale, colective, administrate de Ministerul Agriculturii. Prețul acestor terenuri a fost stabilit de o comisie guvernamentală. Lucrările de infrastructură necesare pentru ca terenul să devină adecvat pentru investitorii industriali au fost efectuate de societățile de administrare în conformitate cu un plan de afaceri aprobat de stat. În plus, Fondul Hassan II a acordat granturi societăților de administrare pentru o parte din aceste lucrări de infrastructură. În cele din urmă, societățile de administrare sunt obligate printr-un contract semnat cu GM să perceapă un preț pentru terenul amenajat după finalizarea lucrărilor de infrastructură, astfel cum a fost stabilit de guvern în contractul menționat anterior. Aceste prețuri preferențiale sunt stabilite anterior de GM în anexele la acordurile de punere în aplicare reamintite în considerentul 344 de mai sus între FHII, ministerele GM și societățile de gestionare ale ZAI-urilor menționate la litera (a). În cadrul acestor acorduri, societățile de administrare ale ZAI-urilor se angajează să respecte această grilă de prețuri. În cursul vizitei de verificare, GM a recunoscut că acest preț este mai mic decât prețul normal al pieței, deoarece implică o marjă de profit sub profitul normal cerut de un operator privat. În plus, GM a confirmat că a acordat societăților de administrare granturi finanțate din FHII pentru dezvoltarea infrastructurii, ceea ce reduce și mai mult prețul de vânzare al acestor terenuri. În cele din urmă, contractul semnat între societatea de administrare și GM obligă societatea de administrare să reducă prețul de vânzare stabilit de GM în cazul în care aceasta suportă costuri mai mici decât cele prevăzute pentru lucrările de infrastructură. Prin urmare, societățile de administrare au primit ordine să stabilească prețul terenurilor vândute societăților stabilite în ZAI la un nivel inferior prețului normal al pieței.

(536)

În urma comunicării constatărilor finale, GM a susținut că constatările Comisiei privind „organismul public” referitoare la fondul Hassan II pentru dezvoltare economică și socială („FHII”) sunt incompatibile cu articolul 2 litera (b) din regulamentul de bază și cu articolul 1.1 litera (a) punctul 1 din Acordul OMC privind SMC. Constatările potrivit cărora GM a exercitat un control semnificativ asupra FHII au fost eronate, întrucât Comisia a considerat că simpla numire a conducerii într-o entitate este o dovadă a unui control semnificativ. GM a subliniat faptul că FHII trebuie să acționeze independent, în conformitate cu deciziile Consiliului de administrație. Consiliul de administrație este alcătuit din trei membri independenți de guvern. În temeiul articolului 10 din Legea nr. 36.01, Consiliul de administrație deține controlul operațional asupra deciziilor FHII, și nu conducerea.

(537)

Comisia a respins această afirmație. Astfel cum se explică în considerentele 458-463, FHII este finanțat integral de la bugetul de stat al Marocului, statul Maroc are competența de a supraveghea activitățile fondului și gestionarea generală a acestuia și deține competențele finale de control și de supraveghere, printre altele, a criteriilor de selecție pentru proiectele eligibile, a deciziilor efective de finanțare și a plății efective a fondurilor. În plus, conform răspunsului la chestionar al FHII, Consiliul de administrație al fondului este prezidat de prim-ministru și are în componență mai mulți înalți funcționari guvernamentali, în timp ce Comitetul executiv al fondului (compus, într-adevăr, din trei membri) nu a fost încă numit, cu excepția președintelui. Președintele Comitetului executiv al FHII ar fi trebuit să fie numit în conformitate cu articolul 49 din Constituție, astfel cum se prevede în Legea nr. 08-21 (114). Apendicele nr. 1 la această lege („Lista instituțiilor publice și a întreprinderilor strategice”) specifică în mod clar FHII. Articolul 49 din Constituție (115) menționează numirile „la propunerea șefului guvernului și la inițiativa ministrului de resort, la…, precum și a șefilor de instituții publice și întreprinderi strategice. O lege organică specifică lista acestor instituții și societăți strategice”.

(538)

Astfel de practici constituie o contribuție financiară sub forma furnizării de terenuri deținute de entități conduse de GM contra unei remunerații mai mici decât cea adecvată. MEDZ și TMG, deținute indirect de stat, au primit ordine, prin acordurile de punere în aplicare, să furnizeze terenuri ieftine și, astfel, să îndeplinească funcția publică de îndeplinire a obiectivelor GM de dezvoltare a industriei autovehiculelor.

(539)

Un avantaj în cadrul acestei scheme se calculează ca diferența dintre ceea ce au plătit efectiv beneficiarii și ceea ce ar trebui să plătească dacă ar achiziționa bunurile sau serviciile în condiții de piață.

(540)

Întrucât toate prețurile stabilite în zone similare sunt preferențiale și în absența informațiilor privind prețul de piață al terenurilor amenajate în Maroc în cursul perioadei de investigație, Comisia a utilizat contractul de ipotecă al DMA, în cadrul căruia banca a evaluat în mod independent valoarea de piață reală a terenului acordat de DMA drept garanție, ca fiind valoarea de referință pentru prețul de piață al terenului. Întrucât contractul de ipotecă a fost încheiat în 2023, dar producătorii-exportatori cooperanți au achiziționat terenul în 2018 și 2019, Comisia a ajustat valoarea de referință în funcție de variația prețului indicelui bunurilor imobiliare industriale pentru Maroc. Întrucât se preconizează că terenul va fi utilizat pe o perioadă mai lungă de timp, Comisia a alocat 1/30 din avantajul total pentru perioada de investigație.

(541)

În urma comunicării constatărilor finale, GM și DMA au susținut că Comisia nu poate utiliza contractul de ipotecă al DMA din 2023, inclusiv evaluarea valorii terenului ca valoare de referință pentru prețul de piață al terenurilor achiziționate în 2018 și 2019. Potrivit GM și DMA, Comisia a ajustat valoarea de referință în funcție de variația prețului pentru indicele bunurilor imobile industriale al Marocului, dar această valoare de referință pentru prețul terenurilor nu era reprezentativă pentru terenurile din diferite părți ale Marocului, care nu sunt comparabile.

(542)

Comisia a respins afirmația. Valoarea de referință utilizată pentru calcularea avantajului a fost, de fapt, valoarea de piață a terenului DMA ajustată în funcție de inflație pentru perioada de investigație.

(543)

De asemenea, Hands 8, în observațiile sale ulterioare comunicării constatărilor, a susținut că valoarea de referință utilizată pentru a determina valoarea de piață a terenurilor a fost inadecvată. Societatea a subliniat că este situată în Tanger, iar valoarea de referință utilizată de Comisie se referea la terenuri situate în Kenitra. Hands 8 a susținut că există diferențe semnificative în ceea ce privește prețul terenului în funcție de locul în care se află. În acest sens, partea respectivă a furnizat o evaluare independentă care estimează valoarea de piață a terenurilor deținute de Hands 8 pe baza prețurilor terenurilor situate în apropierea și în afara TAC, astfel cum sunt înregistrate în Registrul proprietăților din Tanger (Conservation Foncière de Tanger).

(544)

Comisia a respins afirmația. În primul rând, raportul de evaluare datează din ianuarie 2024, iar societatea l-a transmis abia după comunicarea constatărilor finale. Prin urmare, nu se poate exclude posibilitatea ca societatea să fi contractat raportul exclusiv în scopul prezentei investigații, pentru a furniza Comisiei o presupusă valoare de piață a terenului. Mai important este faptul că informațiile furnizate în raportul de evaluare nu au fost însoțite de documentele subiacente utilizate pentru a determina valoarea terenului. De exemplu, din raport, Comisia nu a putut confirma amplasarea parcelelor, comparabilitatea terenului cu terenul deținut de Hands 8 și acuratețea prețului total și a dimensiunii parcelelor luate în considerare.

(545)

Avantajele legate de furnizarea de terenuri contra unei remunerații mai mici decât cea adecvată sunt specifice în sensul articolului 4 alineatul (2) litera (a) din regulamentul de bază, deoarece sunt eligibile numai societățile selectate de GM și stabilite în zone economice speciale, și anume regiunile geografice determinate aflate în sfera de competență a autorității care acordă subvenția (a se vedea considerentul 535).

(546)

Astfel cum s-a menționat în considerentele 124-127, NPIE care a fost ulterior înlocuit de PAI a identificat în mod specific industria autovehiculelor ca fiind una dintre industriile-cheie a căror dezvoltare este sprijinită, printre altele, prin crearea de platforme industriale integrate. GM a dedicat două astfel de platforme, una în Kenitra și una în Tanger, industriei autovehiculelor și le-a conferit statutul de ZAI.

(547)

Acordurile de investiții semnate între GM și investitorii celor doi producători-exportatori cooperanți confirmă faptul că GM a oferit în mod expres societăților posibilitatea de a fi stabilite în respectivele zone industriale de investiții. Acordurile se referă, de asemenea, la faptul că zonele respective în care sunt plasate investițiile beneficiază de avantajele care decurg din regimurile speciale ale Marocului în aceste zone, inclusiv în conformitate cu Legea nr. 19/94, astfel cum se descrie mai detaliat în considerentele 124 – 127. GM s-a angajat, de asemenea, să ofere asistență societăților atunci când achiziționează terenurile din zone.

(548)

Rata subvenției stabilită în cursul perioadei de investigație în legătură cu această subvenție pentru producătorii-exportatori cooperanți este:

Furnizarea de terenuri contra unei remunerații mai mici decât cea adecvată

(549)

Nu s-au găsit elemente de probă privind subvenționarea pentru următoarele scheme:

(550)

Comisia a calculat valoarea subvențiilor care fac obiectul unor măsuri compensatorii pentru societățile cooperante, în conformitate cu dispozițiile regulamentului de bază, prin examinarea fiecărei subvenții sau a fiecărui program de subvenționare, și a adunat aceste cifre pentru a calcula valoarea totală a subvenției, pentru fiecare producător-exportator, pentru perioada de investigație. Pentru a calcula subvenționarea globală, Comisia a calculat mai întâi procentul subvenției: valoarea subvenției ca procent din cifra de afaceri totală a societății pentru PI. Acest procent a fost apoi utilizat pentru a calcula valoarea subvenției alocate exporturilor de produs în cauză către Uniune în cursul perioadei de investigație. Această valoare a subvenției a fost exprimată ulterior ca procentaj din valoarea „Cost, asigurare și navlu” („CIF”) a aceluiași export.

(551)

Întrucât nu a existat eșantionare și, prin urmare, nici alți producători-exportatori cooperanți, nu s-a calculat nicio rată medie ponderată a subvenției.

(552)

Întrucât nivelul de cooperare a fost ridicat, Comisia a considerat oportun să stabilească rata reziduală a subvenției la un nivel al societății cooperante cu cea mai ridicată rată a subvenției.

(553)

Întrucât situația DMA era mai degrabă anormală (Comisia nu a identificat elemente de probă ale unei subvenționări similare din partea GM în cooperare cu GC sau cu guvernele altor țări terțe în ceea ce privește Hands 8), Comisia a considerat adecvat să deducă valorile subvenției legate de cooperarea GM-GC. Rezultatul a fost ușor mai mic decât valoarea subvenției identificate pentru Hands 8 (5,05 %) și, prin urmare, rata stabilită pentru Hands 8 se aplică drept rată reziduală.

(554)

Pe această bază, valorile subvențiilor care pot face obiectul unor măsuri compensatorii, exprimate ca procent din prețul CIF la frontiera Uniunii, înainte de vămuire, sunt după cum urmează:

(555)

În urma comunicării constatărilor finale, DMA a susținut că, în conformitate cu articolul 19 alineatul (3) din Acordul OMC privind SMC, rata finală a subvenției ar trebui ajustată pentru a ține seama de partea de subvenționare care a fost deja abordată prin măsuri antidumping instituite în paralel. Aceasta a făcut referire la situațiile în care taxa compensatorie reprezintă valoarea totală a subvenționării și în care taxele antidumping, calculate cel puțin într-o anumită măsură pe baza aceleiași subvenționări, sunt instituite concomitent. Acest lucru este probabil în cazul în care marjele de dumping sunt calculate pe baza unei metodologii pentru economia planificată, în conformitate cu jurisprudența OMC pe care se bazează DMA (116). În special, DMA a subliniat că, în cadrul procedurii antidumping separate, marja de dumping a DMA s-a bazat pe cea mai ridicată marjă de dumping constatată pentru tipurile de produse vândute în cantități reprezentative de producătorul-exportator cooperant Hands 8. În plus, DMA a susținut că, pe baza constatărilor din prezenta investigație antisubvenție, Hands 8 nu a beneficiat de furnizarea de bunuri de capital sau de materii prime contra unei remunerații mai mici decât cea adecvată. În acest context, DMA a solicitat cel puțin ca marja de dumping să fie ajustată în funcție de valoarea împrumutului de facto aferentă bunurilor de capital și de prețul preferențial al factorilor de producție pentru DMA, în conformitate cu articolul 19.3 din Acordul SMC al OMC.

(556)

Comisia nu a fost de acord. De la început, Comisia a observat că dispoziția corespunzătoare articolului 19.3 din Acordul OMC privind SMC este articolul 15 alineatul (2) din regulamentul de bază. Argumentul DMA se bazează pe o înțelegere greșită a metodologiei care a fost urmată în cadrul procedurii antidumping ca urmare a lipsei totale de cooperare din partea DMA. În special, argumentul său se bazează pe premisa eronată potrivit căreia Comisia ar fi utilizat valoarea normală a Hands 8 pentru a fi comparată cu prețurile de export ale DMA. Acest lucru este incorect. Într-adevăr, ca urmare a lipsei totale de cooperare din partea DMA în cadrul procedurii antidumping, această societate a devenit supusă taxei reziduale aplicabile tuturor societăților necooperante din Maroc. Această taxă la nivel național a fost stabilită pe baza unui subset de marje de dumping pentru tipurile de produse vândute în cantități reprezentative de singurul producător-exportator cooperant din cadrul investigației antidumping, și anume Hands 8. Marjele de dumping au fost rezultatul atât al valorii normale, cât și al prețului de export calculat pentru Hands 8, care au fost afectate în mod egal de subvenționare (dacă a existat). Prin urmare, o astfel de metodologie nu poate conduce la o posibilă dublă contabilizare în sensul articolului 15 alineatul (2) din regulamentul de bază. Metodologia utilizată pentru calcularea valorii normale pentru Hands 8 a fost metodologia standard pentru economiile de piață, și nu metodologia pentru economia planificată, la care se referea jurisprudența OMC pe care s-a bazat DMA. În situațiile metodologiei standard, dubla contabilizare ar putea apărea numai în cazul subvenționării la export, care reduce în mod direct prețul de export. Acest lucru nu este valabil în cazul de față, întrucât nu a existat nicio problemă de dublă contabilizare care să rezulte din articolul 15 alineatul (2) sau din articolul 24 alineatul (1) în ceea ce privește Hands 8. În acest sens, acceptarea afirmației DMA ar conduce și la situația paradoxală în care, deși nu a existat o dublă contabilizare și nici o deducere pentru Hands 8, DMA ar beneficia, în schimb, de o astfel de deducere pe baza unei duble contabilizări pretinse și nefondate. Faptul că Hands 8 nu a beneficiat de furnizarea de factori de producție contra unei remunerații mai mici decât cea adecvată sau de un împrumut de facto este irelevant din punct de vedere juridic și nu modifică această concluzie. În orice caz, Comisia a observat că marja de dumping calculată în acest mod a fost selectată ca substituent, în contextul aplicării datelor disponibile, pentru a determina marja de dumping reziduală pentru producătorii necooperanți, printre care și DMA, pentru a înlocui marja care ar fi fost calculată dacă DMA ar fi cooperat. Prin urmare, Comisia a respins această afirmație. .

(557)

În plus, în urma comunicării constatărilor finale, DMA a făcut referire la articolele 19.1, 19.4 și 21.1 din Acordul OMC privind SMC și la articolul VI:3 din GATT 1994, subliniind că, pentru a stabili necesitatea continuă a taxelor compensatorii, o autoritate de investigație trebuie să facă o constatare privind subvenționarea, și anume dacă subvenția există sau nu în continuare.

(558)

În acest sens, societatea a menționat faptul că la sfârșitul perioadei de investigație a intervenit o schimbare în proprietatea asupra DMA. Astfel cum se explică în considerentele 247 și 262, Dicastal Asia și-a vândut participația în cadrul DMA către CITIC Dicastal. DMA a susținut că Comisia ar fi trebuit să țină seama de constatările grupului special al OMC în cauza SUA – Plumb și bismut II. În conformitate cu punctul 6.81 din raportul grupului special, modificarea dreptului de proprietate la valoarea justă de piață, o contribuție financiară nerecurentă acordată unei societăți anterioare stinge o contribuție financiară și un beneficiu conferit indirect unei societăți succesoare.

(559)

În acest context, DMA a susținut că a furnizat suficiente elemente de probă conform cărora o modificare a proprietății a avut loc la o valoare de piață justă în cursul perioadei de investigație. Cu toate acestea, potrivit DMA, Comisia nu a analizat existența continuă a contribuției financiare și a avantajului ca urmare a achiziționării DMA de către CITIC Dicastal.

(560)

Comisia nu a fost de acord. Aceste argumente se bazează pe premisa falsă că CITIC Dicastal, Changsha Dicastal, Dicastal Asia, Dicastal HK și DMA erau entități neafiliate și că tranzacțiile subiacente au fost la valoarea justă de piață. Astfel cum s-a demonstrat pe larg în considerentele 248-252, 256, 258, 262, 263, 269, 270 și 293-313, Comisia a concluzionat că CITIC Dicastal era afiliată DMA și că toate aceste entități erau afiliate de la începutul și pe parcursul punerii în aplicare a proiectului marocan. DMA nu a furnizat elemente de probă care să arate că entitățile nu erau afiliate și că tranzacțiile relevante au fost efectuate în condiții de concurență deplină și au reflectat valoarea justă de piață. Prin urmare, aceste afirmații au fost respinse.

(561)

În cursul perioadei de investigație, produsul similar a fost fabricat de aproximativ 27 de producători din Uniune. Aceștia constituie „industria Uniunii” în sensul articolului 9 alineatul (1) din regulamentul de bază.

(562)

Producția totală a Uniunii în cursul perioadei de investigație a fost stabilită la aproximativ 46,8 milioane de unități. Comisia a stabilit această cifră pe baza tuturor informațiilor disponibile privind industria Uniunii, precum răspunsul la chestionarul macroeconomic furnizat de reclamant. Astfel cum se indică în considerentul 49, producătorii din Uniune incluși în eșantion au reprezentat 22 % din volumul producției totale estimate a Uniunii de produs similar.

(563)

Comisia a stabilit consumul la nivelul Uniunii pe baza vânzărilor totale ale industriei Uniunii în Uniune, plus totalul importurilor din țări terțe în Uniune. Vânzările industriei Uniunii pe piața Uniunii au fost obținute din plângere și ajustate pe baza datelor furnizate în răspunsurile producătorilor din Uniune incluși în eșantion referitoare la perioada de investigație. În ceea ce privește importurile, Comisia a recurs la baza de date Comext a Eurostat. Cu toate acestea, întrucât baza de date Comext a Eurostat furnizează doar masa importurilor, nu și numărul unităților de roți din aluminiu importate, a fost necesar să se convertească masa în unități. În plângere, reclamantul a aplicat același raport de conversie ca cel utilizat în investigația antidumping separată cu privire la același produs, și anume 11,3 kg per unitate. Nicio parte interesată nu a prezentat observații în acest sens. Prin urmare, acest raport a fost confirmat și utilizat la stabilirea consumului la nivelul Uniunii per unitate.

(564)

Piața Uniunii este împărțită între două canale de distribuție: OEM și AM. Cu toate acestea, cea mai mare parte a vânzărilor se referă la piața OEM, cu o cotă de piață de 90 %. Întrucât producătorii marocani vindeau exclusiv pe piața OEM și întrucât piața AM reprezintă o mică parte din piața totală a Uniunii, s-a decis să nu se împartă consumul între cele două canale de distribuție.

(565)

Consumul la nivelul Uniunii a evoluat după cum urmează:

Tabelul 1

Consumul la nivelul Uniunii

(566)

Consumul la nivelul Uniunii a crescut cu 15 % din 2020 până în perioada de investigație. Cu toate acestea, anul 2020 a reprezentat o bază scăzută pentru început din cauza pandemiei de COVID-19. În 2020, producția industriei de automobile a scăzut semnificativ, iar acest lucru a avut un impact direct asupra furnizorilor de roți din aluminiu, întrucât vânzările acestora au scăzut din cauza opririlor producției și a închiderii fabricilor. Piața s-a îmbunătățit ușor în 2021, dar, în perioada de investigație, consumul era încă cu mult sub nivelurile anterioare pandemiei. În special, în 2019, consumul a fost de aproximativ 74 de milioane de unități, și anume cu 14 % mai mult decât consumul în perioada de investigație.

(567)

Comisia a stabilit volumul importurilor pe baza datelor furnizate de baza de date Comext a Eurostat. Cota de piață a importurilor a fost stabilită pe baza ponderii pe care aceste importuri au avut-o în consumul total de la nivelul Uniunii.

(568)

Importurile în Uniune din țara în cauză au evoluat după cum urmează:

Tabelul 2

Volumul importurilor (în mii de unități) și cota de piață

(569)

În 2020, importurile din Maroc au reprezentat aproximativ 878 de mii de unități și au avut o cotă de piață de 2 %. Importurile au crescut semnificativ în cursul perioadei examinate, culminând cu un volum de importuri de 5,9 milioane de unități în perioada de investigație și cu o cotă de piață de 9 %. Această creștere a avut loc chiar dacă taxele antidumping au intrat în vigoare în iulie 2022, după intrarea în vigoare a regulamentului provizoriu (117). Aceste importuri au vizat exclusiv piața OEM.

(570)

Comisia a stabilit prețurile importurilor pe baza datelor furnizate de baza de date Comext a Eurostat. Subcotarea prețurilor de vânzare ale importurilor a fost stabilită pe baza datelor provenite de la producătorii-exportatori cooperanți și de la producătorii cooperanți din Uniune.

(571)

Prețul mediu ponderat al importurilor în Uniune provenite din țara în cauză a evoluat după cum urmează:

Tabelul 3

Prețuri de import (EUR/unitate)

(572)

Prețul mediu de import din Maroc a crescut cu 30 % în cursul perioadei examinate. Cu toate acestea, acest preț de import este cu aproximativ 16 % mai mic decât prețul mediu practicat de industria Uniunii și cu aproximativ 9 % mai mic decât importul produsului similar din cea mai apropiată țară terță în cursul perioadei de investigație (a se vedea tabelele 7 și 11 de mai jos).

(573)

Comisia a determinat subcotarea prețurilor în cursul perioadei de investigație, comparând:

(574)

Prețurile au fost comparate în funcție de tip, având în vedere tranzacții la același nivel comercial, și ajustate în mod adecvat, când a fost necesar și după deducerea rabaturilor și a reducerilor. Nu au fost considerate necesare ajustări pentru vânzările OEM/AM, canalul AM, care reprezintă aproximativ 10 % din vânzări, având un impact redus asupra evaluării globale a pieței Uniunii. Prin urmare, Comisia a decis să nu împartă consumul între cele două canale de vânzări în scopul prezentei investigații. Rezultatul comparației a fost exprimat ca procent din cifra de afaceri teoretică a producătorilor din Uniune incluși în eșantion, înregistrată în cursul perioadei de investigație. Acesta a indicat o marjă de subcotare situată între 17,1 % și 46,5 % a importurilor din țara în cauză pe piața Uniunii.

(575)

În plus, în perioada de investigație, prețurile importurilor marocane au scăzut în comparație cu 2022, volumul și cota de piață a acestora pe piața Uniunii crescând în același timp. Acest lucru a cauzat o blocare semnificativă a prețurilor industriei Uniunii în perioada de investigație, întrucât industria Uniunii a trebuit să își reducă prețurile sub costul său de producție și să absoarbă pierderile pentru a păstra o anumită cotă de piață, în pofida faptului că costurile de producție ridicate au rămas la un nivel ridicat față de 2022.

(576)

În conformitate cu articolul 8 alineatul (4) din regulamentul de bază, examinarea impactului importurilor care fac obiectul unor subvenții asupra industriei Uniunii a inclus o evaluare a tuturor indicatorilor economici care au influențat situația industriei Uniunii pe parcursul perioadei examinate.

(577)

Astfel cum se menționează în considerentul 49, a fost utilizată eșantionarea pentru a determina eventualul prejudiciu suferit de industria Uniunii.

(578)

În scopul determinării prejudiciului, Comisia a făcut distincție între indicatorii de prejudiciu macroeconomici și cei microeconomici. Comisia a evaluat indicatorii macroeconomici pe baza datelor primite de la reclamant în răspunsul său la chestionarul macroeconomic și ajustate pe baza datelor furnizate în răspunsurile producătorilor din Uniune incluși în eșantion referitoare la perioada de investigație. Astfel, datele macroeconomice se refereau la toți producătorii din Uniune. Comisia a evaluat indicatorii microeconomici pe baza datelor cuprinse în răspunsurile la chestionar ale producătorilor din Uniune incluși în eșantion. Datele se refereau la producătorii din Uniune incluși în eșantion. Ambele seturi de date au fost considerate reprezentative pentru situația economică a industriei Uniunii.

(579)

Indicatorii macroeconomici sunt: producția, capacitatea de producție, gradul de utilizare a capacității de producție, volumul vânzărilor, cota de piață, creșterea economică, ocuparea forței de muncă, productivitatea, amploarea marjei de subvenție și redresarea în urma practicilor anterioare de subvenționare.

Indicatorii microeconomici sunt: prețurile unitare medii, costul unitar, costul cu forța de muncă, stocurile, profitabilitatea, fluxul de lichidități, investițiile, randamentul investițiilor și capacitatea de a atrage capital.

(580)

Producția totală, capacitatea de producție și gradul de utilizare a capacității de producție din Uniune au evoluat în cursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 4

Producția, capacitatea de producție și gradul de utilizare a capacității de producție