CELEX:32025R0591: Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2025/591 al Comisiei din 21 martie 2025 de instituire a unor taxe vamale provizorii care vizează importurile de acid glioxilic originar din Republica Populară Chineză

(1)

La 25 iulie 2024, Comisia Europeană („Comisia”) a deschis o investigație antidumping cu privire la importurile de acid glioxilic originar din Republica Populară Chineză („țara în cauză”) în temeiul articolului 5 din Regulamentul (UE) 2016/1036 al Parlamentului European și al Consiliului („regulamentul de bază”). Comisia a publicat un aviz de deschidere în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (2) („avizul de deschidere”).

(2)

Comisia a deschis investigația în urma unei reclamații depuse la data de 10 iunie 2024 de către WeylChem Lamotte SAS („reclamantul”). Reclamația a fost depusă de industria din Uniune producătoare de acid glioxilic în sensul articolului 5 alineatul (4) din regulamentul de bază. Reclamația conținea dovezi privind existența unui dumping și a unui prejudiciu important cauzat de el, care au fost suficiente pentru a justifica deschiderea investigației.

(3)

La 25 octombrie 2024, Comisia a supus înregistrării importurile de acid glioxilic originar din Republica Populară Chineză („RPC” sau „China”) prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2024/2715 al Comisiei („regulamentul de înregistrare”) (3).

(4)

În avizul de deschidere, Comisia a invitat părțile interesate să o contacteze pentru a participa la investigație. În plus, Comisia a informat în mod specific reclamantul, producătorii-exportatori cunoscuți și autoritățile din Republica Populară Chineză, precum și importatorii și utilizatorii cunoscuți în legătură cu deschiderea investigației și i-a invitat să participe.

(5)

Părțile interesate au avut posibilitatea de a efectua observații cu privire la deschiderea investigației și de a solicita să fie audiate de Comisie și/sau de consilierul-auditor pentru proceduri comerciale.

(6)

În avizul de deschidere, Comisia a afirmat că ar putea constitui un eșantion de părți interesate, în conformitate cu articolul 17 din regulamentul de bază.

(7)

Având în vedere numărul limitat de producători de acid glioxilic din Uniune, Comisia a anunțat în avizul de deschidere că va pune chestionare la dispoziția singurului producător cunoscut din Uniune, și anume WeylChem Lamotte SAS. Acest producător din Uniune a furnizat un răspuns la chestionar și niciun alt producător din Uniune nu s-a făcut cunoscut în urma publicării avizului de deschidere. Prin urmare, Comisia nu a fost nevoită să recurgă la eșantionare.

(8)

Pentru a decide dacă este necesară eșantionarea și, în caz afirmativ, pentru a selecta un eșantion, Comisia a solicitat importatorilor neafiliați să furnizeze informațiile specificate în avizul de deschidere.

(9)

Niciun importator neafiliat nu a furnizat informațiile solicitate.

(10)

Pentru a decide dacă este necesară eșantionarea și, în caz afirmativ, pentru a selecta un eșantion, Comisia a solicitat tuturor producătorilor-exportatori din RPC să furnizeze informațiile specificate în avizul de deschidere. În plus, Comisia a solicitat Misiunii Republicii Populare Chineze pe lângă Uniunea Europeană să identifice și/sau să contacteze alți eventuali producători-exportatori care ar putea fi interesați să participe la investigație.

(11)

Șase producători-exportatori din țara în cauză au furnizat informațiile solicitate și au fost de acord să fie incluși în eșantion. În conformitate cu articolul 17 alineatul (1) din regulamentul de bază, Comisia a selectat un eșantion de doi producători-exportatori cooperanți care puteau face în mod rezonabil obiectul investigației în timpul disponibil, pe baza celui mai mare volum reprezentativ de exporturi în Uniune. Producătorii-exportatori incluși în eșantion au raportat că reprezintă [67 %-72 %] din totalul exporturilor în Uniune de acid glioxilic raportate de producătorii-exportatori cooperanți. În conformitate cu articolul 17 alineatul (2) din regulamentul de bază, au fost consultați cu privire la selectarea eșantionului toți producătorii-exportatori cunoscuți în cauză, precum și autoritățile din țara în cauză. Nu s-au primit observații.

(12)

Comisia a trimis Guvernului Republicii Populare Chineze („GC”) un chestionar referitor la existența în RPC a unor distorsiuni semnificative în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază.

(13)

Comisia a trimis chestionare producătorului din Uniune, producătorilor-exportatori incluși în eșantion din RPC, precum și importatorilor și utilizatorilor cunoscuți. Aceleași chestionare au fost puse la dispoziție online (4) în ziua deschiderii investigației.

(14)

Comisia a căutat și a verificat toate informațiile pe care le-a considerat necesare pentru o determinare provizorie a dumpingului, a prejudiciului generat de acesta și a interesului Uniunii. Vizitele de verificare efectuate în temeiul articolului 16 din regulamentul de bază s-au desfășurat la sediile următoarelor întreprinderi:

(15)

Comisia a efectuat o verificare de la distanță a răspunsului la chestionar al următoarei întreprinderi:

(16)

Investigația cu privire la dumping și la prejudiciu a vizat perioada cuprinsă între 1 iulie 2023 și 30 iunie 2024 („perioada de investigație” sau „PI”). Examinarea tendințelor relevante pentru evaluarea prejudiciului a vizat perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2021 și sfârșitul perioadei de investigație („perioada examinată”).

(17)

Produsul care face obiectul investigației este acidul glioxilic [în mod uzual încadrat la numărul Chemical Abstracts Service (CAS) 298-12-4 sau 6000-59-5], cu o puritate de cel puțin 95 % pe bază de greutate uscată, fie în stare solidă, fie ca soluție apoasă cu o concentrație mai mare de 40 % pe bază de greutate („produsul care face obiectul investigației”).

(18)

Acidul glioxilic este o substanță chimică utilizată într-o gamă largă de aplicații, în special în sectorul farmaceutic, alimentar, al îngrășămintelor și al produselor cosmetice. Este un produs intermediar utilizat în sinteza industrială de antibiotice, vanilină, îngrășăminte chelatizate și alantoină. Este utilizat și în produsele de îngrijire personală.

(19)

Produsul în cauză este produsul care face obiectul investigației, originar din China, încadrat în prezent la codul NC ex 2918 30 00 (codul TARIC 2918 30 00 13) („produsul în cauză”).

(20)

Investigația a arătat că următoarele produse au aceleași caracteristici fizice și chimice de bază, precum și aceleași utilizări de bază:

(21)

Comisia a stabilit în această etapă că produsele respective sunt, prin urmare, produse similare în sensul articolului 1 alineatul (4) din regulamentul de bază.

(22)

Conform informațiilor colectate de utilizatorii din Uniune și de industria din Uniune, produsul achiziționat în China este echivalent cu produsul achiziționat de la industria din Uniune. Un singur utilizator, L. Brüggemann, a raportat că importă din China acid glioxilic având o calitate tehnică specifică, despre care afirmă că nu este în prezent oferită de industria din Uniune.

(23)

L. Brüggemann a susținut că utilizează acidul glioxilic pe care îl importă din China în producția de agenți de reducere a sulfului fără formaldehidă (formaldehyde free sulphur reducing agents – FFSRAs) și că utilizarea lor este diferită de cea a altor utilizatori. În plus, ea a susținut că acidul glioxilic reprezintă o parte semnificativă a costurilor ei de producție și, prin urmare, taxele antidumping ar avea un impact semnificativ asupra profitabilității ei.

(24)

Pe baza explicațiilor de mai sus, la 15 ianuarie 2025, L. Brüggemann a depus o cerere de scutire a acidului glioxilic destinat a fi încorporat în producția de FFSRAs de la plata taxele antidumping în cadrul regimului de destinație finală, prevăzut la articolul 254 din Codul vamal al Uniunii („CVU”) (5).

(25)

Pentru a evalua cererea formulată de L. Brüggemann, Comisia a investigat (i) caracteristicile fizice, chimice și tehnice de bază ale produselor importate și ale produselor din Uniune, (ii) destinația finală și interschimbabilitatea lor, (iii) sursele alternative de aprovizionare, (iv) impactul scutirii de taxe vamale și (v) impactul taxelor asupra utilizatorului.

(26)

Comisia a primit observații din partea industriei din Uniune la 23 ianuarie 2025 cu privire la afirmația formulată de L. Brüggemann. Industria din Uniune a afirmat că oferă o gamă largă de calități ale produsului, inclusiv calități tehnice, dar nu poate răspunde dacă poate furniza această calitate tehnică specifică, deoarece informațiile pertinente au fost ocultate în versiunea deschisă. L. Brüggemann a răspuns la 29 ianuarie 2025 că informațiile sunt confidențiale și nu pot fi partajate, dar nu au furnizat nicio dovadă suplimentară care să demonstreze că industria din Uniune nu este în măsură să furnizeze calitatea tehnică în cauză.

(27)

L. Brüggemann a transmis informații cu privire la cele de mai sus odată cu transmiterile ei din 15 ianuarie 2025 și, în plus, în cursul vizitei de verificare de la distanță efectuată de către Comisie, la 24 ianuarie 2025. Comisia a verificat faptul că întreprinderea importă din China acid glioxilic de calitate tehnică, dar și că achiziționează acid glioxilic de la industria din Uniune. Comisia a constatat, în plus, că întreprinderea utilizează atât produsul din UE, cât și produsul importat, pentru producția de agenți de reducere a sulfului fără formaldehidă (FFSRAs), care se încadrează într-o categorie separată de ceilalți utilizatori și sub un alt cod NC. Comisia a observat că acidul glioxilic furnizat din RPC și din UE este interschimbabil pentru fabricarea produsului L. Brüggemann. Comisia a constatat, în plus, că consumul de acid glioxilic al întreprinderii reprezintă mai puțin de 3 % din consumul total din UE.

(28)

Pe baza schimburilor de informații de mai sus și a informațiilor furnizate și reexaminate, Comisia nu a putut valida afirmația potrivit căreia produsul importat de L. Brüggemann diferă în ceea ce privește caracteristicile fizice, chimice și tehnice de produsul fabricat în Uniune. Comisia nu a găsit nicio dovadă care să ateste că produsul nu poate fi obținut de la industria din Uniune. Prin urmare, Comisia a respins în mod provizoriu cererea de scutire în baza regimului de destinație finală. Impactul taxelor vamale asupra utilizatorului este discutat mai jos în secțiunea 5.

(29)

Având în vedere dovezile suficiente care erau disponibile la deschiderea investigației și care indică existența unor distorsiuni semnificative în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază în ceea ce privește RPC, Comisia a considerat adecvat să deschidă investigația cu privire la producătorii-exportatori din țara respectivă, în temeiul articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază.

(30)

Prin urmare, cu scopul a colecta datele necesare pentru eventuala aplicare a articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază, Comisia a invitat, în avizul de deschidere, toți producătorii-exportatori din RPC să furnizeze informații cu privire la factorii de producție utilizați pentru fabricarea acidului glioxilic. Șase producători-exportatori au transmis informațiile relevante.

(31)

Pentru a obține informațiile pe care le-a considerat necesare pentru investigația sa cu privire la presupusele distorsiuni semnificative, Comisia a trimis un chestionar la GC. În plus, la punctul 5.3.2 din avizul de deschidere, Comisia a invitat toate părțile interesate să prezinte punctele lor de vedere și să furnizeze informații și documente justificative referitoare la aplicarea articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază în termen de 37 de zile de la data publicării avizului de deschidere în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. Nu s-a primit niciun răspuns la chestionar din partea GC. Ulterior, Comisia a informat GC că va folosi datele disponibile în sensul articolului 18 din regulamentul de bază pentru a stabili existența distorsiunilor semnificative în RPC.

(32)

În avizul de deschidere, Comisia a precizat, în plus, că, având în vedere dovezile disponibile, ar putea fi necesar să selecteze o țară reprezentativă adecvată, în temeiul articolului 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază, în scopul stabilirii valorii normale pe baza unor prețuri sau valori de referință nedistorsionate.

(33)

La data de 7 octombrie 2024, prin intermediul unei note („prima notă”), Comisia a informat părțile interesate cu privire la sursele relevante pe care intenționa să le utilizeze pentru stabilirea valorii normale. În nota respectivă, Comisia a furnizat o listă a tuturor factorilor de producție, cum ar fi materiile prime, forța de muncă și energia, utilizate pentru fabricarea acidului glioxilic. În plus, pe baza criteriilor de alegere a prețurilor sau a valorilor de referință nedistorsionate, Comisia a identificat două posibile țări reprezentative adecvate și anume: Columbia și Turcia.

(34)

Comisia a constatat că nu exista producție de acid glioxilic în afara Chinei și a Uniunii. Cu toate acestea, investigația a arătat că, în producția de acid acetic, un produs din același sector ca acidul glioxilic (acizi carboxilici C2), se utilizează unele dintre principalele materii prime (acetaldehidă și oxigen) și consumabile. În plus, ambele produse au un proces de producție similar. Prin urmare, Comisia a informat părțile interesate că intenționează să își continue investigația în vederea identificării unei valori nedistorsionate într-o țară reprezentativă cu un nivel de dezvoltare economică similar celui din China cu producție de acid acetic. Comisia a primit observații cu privire la prima notă din partea reclamantului, din partea unui producător-exportator (Xinjiang Guolin) și a unui utilizator (L. Brüggemann). Observațiile sunt abordate în secțiunile relevante de mai jos.

(35)

La 21 ianuarie 2025, într-o a doua notă la dosar („a doua notă”), Comisia a răspuns observațiilor referitoare la prima notă primite de la părțile interesate și a informat părțile interesate cu privire la sursele relevante pe care intenționează să le utilizeze pentru stabilirea valorii normale, luând în considerare Columbia ca țară reprezentativă. Ea a informat, în plus, părțile interesate că va stabili costuri de vânzare, cheltuieli administrative și alte costuri generale („costuri VAG”), precum și profituri, pe baza informațiilor disponibile referitoare la întreprinderea Sucroal S.A. („Sucroal”), un producător de acid acetic din țara reprezentativă.

(36)

Comisia a primit observații cu privire la a doua notă din partea întreprinderilor Xinjiang Guolin și WeylChem Lamotte. Acestea au fost abordate la rubrica respectivă din secțiunea 3.2 de mai jos.

(37)

După analizarea observațiilor și a informațiilor primite, Comisia a concluzionat că Columbia este adecvată ca țară reprezentativă ale cărei prețuri și costuri nedistorsionate să fie utilizate pentru stabilirea valorii normale. Atunci când nu erau disponibile prețuri de import reprezentative pentru un anumit factor de producție, Comisia a recurs la o valoare de referință internațională adecvată. Motivele care stau la baza abordării la care a recurs Comisia sunt dezvoltate în detaliu la secțiunea 3.2.4 de mai jos.

(38)

În conformitate cu articolul 2 alineatul (1) din regulamentul de bază, „valoarea normală se stabilește de obicei pe baza prețurilor plătite sau care urmează să fie plătite, în cadrul operațiunilor comerciale normale, de către cumpărători independenți din țara exportatoare”
.

(39)

Cu toate acestea, potrivit articolului 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază, „în cazul în care se stabilește … că nu este adecvat să se folosească prețurile și costurile interne din țara exportatoare din cauza existenței în țara respectivă a unor distorsiuni semnificative în înțelesul literei (b), valoarea normală este construită exclusiv pe baza costurilor de producție și de vânzare care reflectă prețuri sau valori de referință nedistorsionate”
și „include o sumă rezonabilă și nedistorsionată pentru cheltuielile administrative, costurile de vânzare și cele generale și pentru profituri”
(„cheltuielile administrative, costurile de vânzare și cele generale”
sunt denumite în continuare „costurile VAG”).

(40)

Astfel cum se explică în continuare, Comisia a concluzionat în prezenta investigație că, pe baza dovezilor disponibile și având în vedere lipsa de cooperare a GC, a fost adecvată aplicarea articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază.

(41)

În cadrul investigațiilor recente privind sectorul produselor chimice (6) din RPC (7), Comisia a constatat existența unor distorsiuni semnificative în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază.

(42)

În cadrul investigațiilor respective, Comisia a constatat că în Republica Populară Chineză („RPC”) există o intervenție substanțială a statului, ceea ce conduce la distorsionarea alocării efective a resurselor în conformitate cu principiile pieței (8). În particular, Comisia a concluzionat că, în sectorul produselor chimice, nu numai că guvernul Chinei („GC”) continuă să dețină în proprietate o mare parte din acest sector, în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) prima liniuță din regulamentul de bază (9), dar GC este, în plus, în măsură să intervină în ceea ce privește prețurile și costurile prin prezența statului în cadrul întreprinderilor, în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) a doua liniuță din regulamentul de bază (10). Comisia a constatat, în plus, că prezența și intervenția statului pe piețele financiare, precum și în ceea ce privește furnizarea de materii prime și de factori de producție, au un efect suplimentar de distorsionare a pieței. Într-adevăr, în ansamblu, sistemul de planificare din RPC are ca rezultat faptul că resursele sunt concentrate în sectoare desemnate de GC ca fiind strategice sau importante într-un alt mod din punct de vedere politic, în loc să fie alocate după cum dictează forțele pieței (11). Mai mult, Comisia a concluzionat că legislația chineză privind falimentul și proprietatea nu funcționează în mod corespunzător în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) a patra liniuță din regulamentul de bază, ceea ce generează distorsiuni, în special atunci când întreprinderile insolvente sunt menținute pe linia de plutire și când sunt atribuite drepturi de folosință asupra terenurilor în RPC (12). În aceeași ordine de idei, Comisia a constatat distorsiuni ale costurilor salariale în sectorul produselor chimice, în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) a cincea liniuță din regulamentul de bază (13), precum și distorsiuni pe piețele financiare în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) a șasea liniuță din regulamentul de bază, în special în ceea ce privește accesul la capital al întreprinderilor din RPC (14).

(43)

La fel ca în investigațiile anterioare referitoare la sectorul produselor chimice din RPC, Comisia a analizat, în cadrul prezentei investigații, dacă este adecvat sau nu să utilizeze prețurile și costurile interne din RPC, dată fiind existența unor distorsiuni semnificative în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază. Comisia a făcut această analiză pe baza dovezilor disponibile la dosar, inclusiv a dovezilor conținute în reclamație și în documentul de lucru al serviciilor Comisiei privind distorsiunile semnificative din economia Republicii Populare Chineze în scopul investigațiilor în materie de apărare comercială (15) (denumit în continuare „raportul”), care se bazează pe surse disponibile în mod public. Analiza a inclus examinarea intervențiilor substanțiale ale statului în economia RPC în general, dar și a situației specifice a pieței din sectorul relevant, inclusiv a produsului care face obiectul investigației. Comisia a completat în continuare aceste dovezi cu propriile cercetări privind diferitele criterii relevante pentru a confirma existența unor distorsiuni semnificative în RPC, astfel cum s-a constatat și în investigațiile sale anterioare în această privință.

(44)

Reclamantul a afirmat că modelul economic chinez se bazează pe anumite axiome de bază care prevăd și încurajează intervenții multiple ale statului. Astfel de intervenții substanțiale ale statului sunt în contradicție cu jocul liber al forțelor pieței, ceea ce conduce la distorsionarea alocării efective a resurselor în conformitate cu principiile pieței (16). Reclamantul a susținut că aceste distorsiuni există în China nu numai la nivel național, ci și la nivel regional și provincial.

(45)

În sprijinul acestei poziții, în reclamație s-a făcut trimitere la dovezile cuprinse în raport, la constatările mai multor investigații recente ale Comisiei, în special ale celor referitoare la acesulfamul de potasiu și la aspartam (17).

(46)

În plus, reclamantul a evidențiat că implicarea GC și a întreprinderilor de stat („IDS”) în sectorul produselor chimice intermediare este prezentă de-a lungul întregului lanț de producție, de la materiile prime de bază până la fabricarea produsului în cauză, generând distorsiuni semnificative în ceea ce privește prețurile și volumele de producție ale substanțelor chimice intermediare de bază.

(47)

Efectul general al continuării sprijinului prin creditare, fie sub formă de garanții guvernamentale, fie sub formă de garanții bancare locale pentru IDS, este, și el, un factor esențial pentru dezvoltarea și continuarea supracapacității (18).

(48)

În plus, producția de acid glioxilic necesită o cantitate considerabilă de energie electrică, iar statul practică prețuri preferențiale la energie în cazul producătorilor locali de produse chimice, permițându-le să reducă costurile de producție. Reclamantul a susținut că menținerea sub control a prețurilor în cazul energiei electrice și al transportului are ca rezultat unele dintre cele mai semnificative distorsiuni ale economiei Chinei. Acești factori influențează costurile de producție și prețurile finale ale produselor industriale, în special în industriile mari consumatoare de resurse, unde sunt necesare cantități semnificative de materii prime, cum ar fi producția de acid glioxilic (19).

(49)

În plus, reclamantul a reamintit următoarele elemente care indică existența unor distorsiuni semnificative.

(50)

În primul rând, sectorul acidului glioxilic este deservit în mare măsură de întreprinderi care se află în proprietatea statului sau care își desfășoară activitatea sub controlul, supravegherea în privința politicilor sau îndrumarea autorităților de stat:

(51)

În al doilea rând, prezența statului în întreprinderile producătoare de acid glioxilic permite, în plus, autorităților să influențeze prețurile și/sau costurile:

(52)

În al treilea rând, GC aplică politici sau măsuri publice discriminatorii în favoarea furnizorilor interni sau care influențează în alt mod forțele pieței libere:

(53)

În al patrulea rând, la fel ca în alte sectoare din economia chineză, sectorul acidului glioxilic face obiectul distorsiunilor care rezultă din aplicarea discriminatorie sau asigurarea inadecvată a respectării legislației privind falimentul, întreprinderile și proprietatea:

(54)

În al cincilea rând, cheltuielile salariale sunt distorsionate și în industria acidului glioxilic:

(55)

În al șaselea rând, producătorii de acid glioxilic au acces la finanțare acordată de instituțiile care pun în aplicare obiectivele de politică publică sau care, în vreun alt fel, nu acționează în mod independent față de stat:

(56)

În plus, reclamantul a evidențiat caracterul sistemic al distorsiunilor. Intervențiile statului se regăsesc în întreaga țară și în toate sectoarele economiei, printre altele, în legătură cu alocarea de capitaluri, terenuri, forță de muncă, energie și materii prime.

(57)

În concluzie, reclamantul a indicat faptul că prețurile sau costurile, inclusiv costurile materiilor prime, ale energiei și cu forța de muncă, nu sunt rezultatul forțelor de pe o piață liberă, deoarece sunt afectate de intervenția substanțială a statului, în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază. Pe această bază, potrivit reclamantului, nu este adecvat să se utilizeze prețurile și costurile de pe piața internă pentru a stabili valoarea normală în prezenta investigație.

(58)

Comisia a analizat în plus dacă era adecvat sau nu să se utilizeze prețurile și costurile de pe piața internă din China, având în vedere existența unor distorsiuni suplimentare semnificative în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază. Această analiză a inclus examinarea intervențiilor substanțiale ale statului în economia Chinei în general, dar și a situației specifice a pieței din sectorul relevant, inclusiv a produsului în cauză.

(59)

Sectorul produsului în cauză este deservit în principal de întreprinderi private, cum ar fi: Hubei Hongyuan Pharmaceutical Technology Co., Ltd (45), Xinjiang Guolin New Materials Co. Ltd, deținută integral de Qingdao Guolin Technology Group Co. Ltd (46), Cangzhou Goldlion Chemicals Co. Ltd (47) sau Guangdong Joy Chemical Ltd. (48), dar și, într-o anumită măsură, de IDS precum Grupul Sinopec (49) și Grupul Sinochem (50), ambele fiind întreprinderi centrale controlate de SASAC, care furnizează monoetilenglicol, un factor de producție utilizat în producerea acidului glioxilic (51).

(60)

În plus, investigația a constatat că asociația națională a industriei care reprezintă producătorii de produse chimice și petrochimice, cum ar fi produsul în cauză, Federația industriei petroliere și chimice din China (China Petroleum and Chemical Industry Federation – CPCIF), a instituit un comitet special pentru produsele chimice de specialitate de calitate superioară (52), care includ acidul glioxilic. CPCIF respectă directivele generale ale PCC, desfășoară activități de partid și oferă condițiile necesare pentru activitățile organizațiilor de partid (53). În plus, „autoritatea de înregistrare și gestionare a asociației este Ministerul Afacerilor Civile (54)”, iar condițiile pentru a fi eligibil ca reprezentant al CPCIF includ „respectarea directivelor PCC, sprijinirea socialismului cu caracteristici chineze, punerea în aplicare fermă a liniei, principiilor și politicilor partidului și deținerea unor bune calități politice (55)”.

(61)

Investigația a confirmat că Grupul Sinopec și Grupul Sinochem sunt, ambele, membre ale CPCIF (56).

(62)

În plus, pentru a oferi un exemplu la nivel provincial, Guangdong Joy Chemical Ltd. este membru al Consiliului Guangdong pentru dezvoltarea și promovarea întreprinderilor mici și mijlocii (57), care definește scopul său ca „să joace în mod activ un rol de punte și să sprijine departamentele guvernamentale în consolidarea serviciilor, a directivelor, a coordonării și a supravegherii pentru întreprinderile mici și mijlocii din provincie” (58). În plus, el „acceptă rolul de conducător al PCC” (59).

(63)

Investigația a constatat că Guangdong Joy Chemical Ltd. este membră a Consiliului Guangdong pentru dezvoltarea și promovarea întreprinderilor mici și mijlocii.

(64)

Atât întreprinderile publice, cât și cele private, din sectorul produselor chimice fac obiectul supravegherii și al îndrumării în privința politicilor. Cele mai recente documente de politică ale Chinei privind sectorul produselor chimice confirmă importanța continuă pe care GC o acordă sectorului, inclusiv intenția de a interveni în acest sector pentru a-l modela în conformitate cu politicile guvernamentale.

(65)

Aceste aspecte sunt exemplificate de al 14-lea Plan cincinal privind dezvoltarea economică și socială și perspectivele pentru 2035, potrivit căruia GC intenționează „[să] transforme și să modernizeze industriile tradiționale, să promoveze optimizarea ajustării configurării și structurii industriilor materiilor prime [și] să accelereze transformarea și modernizarea industriilor esențiale, cum ar fi industria chimică și fabricarea hârtiei (60)”.

(66)

În plus, al 14-lea Plan cincinal privind dezvoltarea industriei materiilor prime solicită ca „[i]ndustriile esențiale, cum ar fi petrochimia, industria produselor chimice și industria siderurgică, să se concentreze asupra obiectivelor și sarcinilor planului (61)”.

(67)

Mai mult, Avizul de orientare privind promovarea dezvoltării de înaltă calitate a industriilor petrochimice și chimice în cursul celui de al 14-lea Plan cincinal („avizul de orientare”) prevede că GC va „[p]romova ajustarea structurii industriale: va consolida măsuri specifice și va reglementa din punct de vedere științific amploarea industriei” și „[v]a dezvolta viguros noi materiale chimice și substanțe chimice deosebite (62).”

(68)

Exemple similare ale intenției autorităților chineze de a supraveghea și de a orienta evoluțiile sectorului pot fi observate la nivel provincial, cum ar fi în Hubei, unde are sediul Hubei Hongyuan Pharmaceutical Technology Co., Ltd. Autoritățile provinciale intenționează să „[a]justeze și să optimizeze structura industriei prelucrătoare: [s]ă accelereze ajustarea structurală a industriilor esențiale [și] [s]ă consolideze rezultatele reformei structurale din perspectiva ofertei a industriilor materiilor prime, cum ar fi oțelul, metalele neferoase, produsele chimice și materialele de construcții, să accelereze dezvoltarea sigură, ecologică și eficientă și să cultive un cluster modern al industriei chimice în valoare de o mie de miliarde RMB (63).”

(69)

În ceea ce privește faptul că GC este în măsură să intervină la nivelul prețurilor și al costurilor prin prezența statului în cadrul întreprinderilor în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) a doua liniuță din regulamentul de bază, investigația a constatat că filiala deținută integral Xinjiang Guolin New Materials Co. Ltd. (64) este sub supravegherea vicepreședintelui consiliului de administrație al Qingdao Guolin Technology Group Co. Ltd, care îndeplinește și funcția de secretar al organizației de partid a întreprinderii.

(70)

În plus, președintele consiliului de administrație al Hubei Hongyuan Pharmaceuticals Technology Co., Ltd îndeplinește și funcția de secretar al comitetului de partid (65).

(71)

Președintele consiliului de administrație al Grupului Sinochem îndeplinește funcția de secretar al comitetului de partid, iar mai mulți membri ai consiliului de administrație îndeplinesc funcția de secretari adjuncți ai comitetului de partid (66). În plus, Grupul Sinochem se prezintă ca o întreprindere care „urmează orientările din Viziunea lui Xi Jinping privind socialismul cu caracteristici chineze pentru o nouă eră, consolidează efectiv conducerea generală a partidului asupra întreprinderii, aprofundează consolidarea partidului [și] conferă un rol deplin organizațiilor de partid la toate nivelurile (67)”.

(72)

În mod similar, președintele consiliului de administrație al Grupului Sinopec este secretar al comitetului de partid, iar mai mulți membri ai consiliului îndeplinesc funcția de secretari adjuncți ai comitetului de partid (68). Grupul Sinopec a afirmat că intenționează „să se concentreze pe noua misiune a întreprinderii și pe noile sarcini din noua călătorie, să continue spiritul autorevoluționar al partidului, să consolideze rolul de conducere al partidului și să accelereze consolidarea partidului într-un mod cuprinzător și integrat și să promoveze în mod sistematic o guvernanță cuprinzătoare și strictă a partidului, astfel încât să ofere o garanție solidă pentru adăugarea unui nou capitol al industriei petrochimice moderne a Chinei (69)”.

(73)

A fost imposibil să se stabilească în mod sistematic existența unor legături personale între producătorii de produs în cauză și PCC. Cu toate acestea, având în vedere că produsul în cauză face parte dintr-un subsector al sectorului produselor chimice, informațiile stabilite în investigațiile recente privind sectorul produselor chimice, astfel cum se indică în considerentul 42, sunt relevante și pentru acidul glioxilic.

(74)

În plus, în sectorul produsului în cauză există în vigoare politici discriminatorii în favoarea producătorilor interni sau care influențează în alt mod piața, în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) a treia liniuță din regulamentul de bază. Investigația a identificat documente care arată că industria beneficiază de orientări și intervenții guvernamentale în sectorul produselor chimice, având în vedere că produsul în cauză face parte dintr-unul dintre subsectoarele lui.

(75)

Industria produselor chimice este considerată, în continuare, de GC ca fiind o industrie esențială (70). Acest aspect este confirmat în numeroasele planuri, directive și alte documente având ca obiect produsele chimice, care sunt emise la nivel național, regional și municipal. În cadrul celui de al 14-lea plan cincinal, GC a desemnat industria produselor chimice ca necesitând optimizare și modernizare (71).

(76)

În mod similar, cel de al 14-lea Plan cincinal privind dezvoltarea industriei materiilor prime prevede că GC va „[p]romova dezvoltarea standardizată a clusterelor. Va formula condițiile pentru identificarea parcurilor chimice, va îndruma administrațiile locale pentru a identifica o serie de parcuri chimice și va orienta dezvoltarea de clustere și dezvoltarea standardizată a întreprinderilor din industria chimică. […] Va promova construirea de noi baze naționale de industrializare demonstrativă pentru industria materiilor prime, va promova transformarea și modernizarea aglomerărilor industriale în clustere. […] [V]a crea o serie de clustere din industria chimică, petrochimică […] și a materialelor noi. Va optimiza structura organizatorică: Va face ca întreprinderile principale să devină mai mari și mai puternice. […] [V]a sprijini întreprinderile să accelereze fuziunile și reorganizările transregionale și multiproprietare, să sporească concentrarea industrială și să desfășoare operațiuni internaționale. În industria chimică, petrochimică, siderurgică, a metalelor neferoase, a materialelor de construcții și a altor industrii, va cultiva un grup de întreprinderi principale în lanțul industrial cu o poziție dominantă ecologică și o competitivitate superioară”
 (72).

(77)

În plus, la nivel de provincie, provincia Guangdong prevede în Al 14-lea plan cincinal privind dezvoltarea de înaltă calitate a industriei prelucrătoare că municipalitatea Huizhou, unde se află Guangdong Joy Chemical Ltd., „se va concentra pe promovarea dezvoltării rafinării și a prelucrării chimice profunde, a substanțelor chimice avansate și a noilor materiale chimice și va accelera planificarea și construirea parcului industrial Huizhou New Materials” (73).

(78)

În plus, investigația a constatat că Xinjiang Guolin New Materials Co. Ltd este situată în zona de dezvoltare economică și tehnologică Shihezi (74). Această zonă este recunoscută de Consiliul de Stat ca zonă de dezvoltare de interes statal (75) și este finanțată de Xinjiang Production and Construction Corps („XPCC”), o entitate deținută integral de stat. Directorul general adjunct al Xinjiang Guolin New Materials Co. Ltd a recunoscut că „[d]e la promovarea investițiilor la punerea în aplicare, fiecare etapă a proiectului a primit un sprijin puternic din partea XPCC, din partea Diviziei a opta a XPCC din orașul Shihezi și din partea Comitetului de gestionare a zonei de dezvoltare economică Shihezi”
 (76).

(79)

Produsul în cauză este afectat și de distorsiuni ale costurilor salariale menționate în considerentul 43, în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) a cincea liniuță din regulamentul de bază, astfel cum se menționează și în considerentul 42 de mai sus. Respectivele distorsiuni afectează sectorul atât direct (în contextul fabricării produsului care face obiectul investigației sau a principalilor factori de producție), cât și indirect (în contextul accesului la factorii de producție ai întreprinderilor care sunt supuse aceluiași sistem de muncă în RPC) (77).

(80)

În plus, Comisia reamintește că XPCC face obiectul măsurilor restrictive ale UE (78), nu în ultimul rând din cauza utilizării muncii forțate.

(81)

În cadrul prezentei investigații nu a fost transmisă nicio dovadă care să demonstreze că sectorul acidului glioxilic nu este afectat de intervenția statului în sistemul financiar în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) a șasea liniuță din regulamentul de bază. Avizul de orientare menționat mai sus, prin care se solicită „îmbunătățirea politicilor de sprijin, consolidarea coordonării dintre politicile fiscale, financiare, regionale, de investiții, de import și de export […] cu politicile industriale [pentru] a pune pe deplin în aplicare platforma națională de cooperare dintre industrie și finanțe și [pentru] a promova legătura dintre întreprinderi și bănci (79)” ilustrează, în plus, foarte bine acest tip de intervenție guvernamentală. Prin urmare, intervenția substanțială a statului în sistemul financiar conduce la afectarea gravă a condițiilor de piață la toate nivelurile.

(82)

În cele din urmă, Comisia reamintește că, pentru a fabrica produsul în cauză, sunt necesari mai mulți factori de producție. Atunci când producătorii de produs în cauză cumpără/contractează acești factori de producție, prețurile pe care le plătesc (și care sunt înregistrate drept costuri ale lor) sunt expuse, în mod evident, acelorași distorsiuni sistemice menționate anterior. De exemplu, furnizorii de factori de producție angajează forță de muncă supusă distorsiunilor. Ei pot împrumuta bani supuși distorsiunilor care afectează sectorul financiar/alocarea capitalului. În plus, ei fac obiectul sistemului de planificare care se aplică la toate nivelurile administrative și în toate sectoarele.

(83)

În consecință, pe lângă faptul că prețurile de vânzare ale produsului în cauză pe piața internă nu sunt adecvate pentru a fi utilizate în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază, sunt afectate toate costurile factorilor de producție (inclusiv cele aferente materiilor prime, energiei, terenurilor, finanțării, forței de muncă etc.), deoarece formarea prețurilor acestora este afectată de intervenții substanțiale ale statului, astfel cum se descrie în părțile I și II ale raportului. Într-adevăr, intervențiile statului descrise în legătură cu alocarea de capitaluri, terenuri, forța de muncă, energia și materiile prime sunt prezente în întreaga RPC. Aceasta înseamnă, de exemplu, că un factor de producție care a fost, în sine, produs în RPC prin combinarea unei serii de factori de producție, este expus unor distorsiuni semnificative. Aceleași aspecte sunt valabile și pentru factorii de producție ai factorilor de producție și așa mai departe.

(84)

În concluzie, dovezile disponibile au arătat că prețurile sau costurile produsului în cauză, inclusiv costurile materiilor prime, ale energiei și ale forței de muncă, nu sunt rezultatul forțelor de pe o piață liberă, deoarece sunt afectate de intervenția substanțială a statului în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază, astfel cum rezultă din impactul efectiv sau potențial al unuia sau al mai multor elemente relevante menționate.

(85)

GC nu a prezentat observații și nu a furnizat dovezi care să susțină sau să infirme dovezile existente la dosarul cazului, inclusiv raportul și dovezile suplimentare furnizate de reclamant, cu privire la existența unor distorsiuni semnificative și/sau la oportunitatea aplicării articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază în cazul de față. Nicio altă parte interesată nu a prezentat observații în această etapă a investigației.

(86)

Luând în considerare cele de mai sus, Comisia a concluzionat că nu este adecvat să se utilizeze prețurile și costurile de pe piața internă pentru a stabili valoarea normală în acest caz. În consecință, Comisia a procedat la construirea valorii normale exclusiv pe baza unor costuri de producție și de vânzare care reflectă prețuri sau valori de referință nedistorsionate, cu alte cuvinte, în acest caz, pe baza costurilor corespunzătoare de producție și de vânzare dintr-o țară reprezentativă adecvată, în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază, după cum se arată în secțiunea următoare.

(87)

Alegerea țării reprezentative s-a bazat pe următoarele criterii, în temeiul articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază:

(88)

Astfel cum se explică în considerentele 33-35, Comisia a publicat două note la dosar cu privire la sursele utilizate pentru stabilirea valorii normale. Aceste note descriu faptele și dovezile care stau la baza criteriilor relevante și abordează, în plus, observațiile transmise de părți cu privire la aceste elemente și la sursele relevante. În cea de a doua notă privind factorii de producție, Comisia a comunicat părților interesate intenția sa de a lua în considerare Columbia drept țară reprezentativă adecvată în cazul de față, dacă se va confirma existența unor distorsiuni semnificative în temeiul articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază.

(89)

Produsul care face obiectul investigației este fabricat numai în Uniune și în RPC. Prin urmare, în prima notă privind factorii de producție, Comisia a căutat țări cu un nivel de dezvoltare economică similar cu cel din RPC în care s-a produs acid acetic, un produs din aceeași categorie de produse pentru care se utilizează materii prime esențiale (a se vedea secțiunea 3.2.4.2 de mai jos). Pe această bază, Comisia a identificat Argentina, Brazilia, Columbia, Malaysia, Mexic, Thailanda și Turcia ca țări cu un nivel de dezvoltare economică similar celui al RPC.

(90)

Xinjiang Guolin a transmis observații cu privire la selectarea unei țări reprezentative. Xinjiang Guolin nu a fost de acord cu respingerea Thailandei, Malaysiei, Braziliei și Argentinei din procesul de selectare a țării reprezentative. Xinjiang Guolin a susținut, în plus, că Columbia și Turcia nu sunt țări reprezentative adecvate, deoarece atât importurile de acid azotic în Turcia, cât și importurile de glioxal în Columbia, provin în principal din China. Observațiile sunt abordate în secțiunea 3.2.3.1.

(91)

În absența producției de acid glioxilic în afara RPC și a Uniunii, Comisia a identificat, în prima notă, că acidul acetic era un produs substituent adecvat din aceeași categorie generală și/sau din același sector ca produsul care face obiectul investigației, în vederea identificării unei valori nedistorsionate într-o țară reprezentativă cu un nivel de dezvoltare economică similar cu cel al RPC, deoarece a implicat mai mulți dintre factori de producție utilizați în producția de acid glioxilic.

(92)

Pentru a ajunge la această concluzie, Comisia a analizat mai întâi alte produse din grupul acizilor carboxilici C2 (aceeași categorie generală ca produsul care face obiectul investigației) și a identificat trei produse chimice similare și anume: acidul acetic, acidul glicolic și acidul oxalic. Comisia a observat că acidul oxalic are un profil chimic similar cu cel al acidului glioxilic și este adesea utilizat ca subprodus în timpul procesului de fabricație a acidului glioxilic. Cu toate acestea, este fabricat numai în Uniune, China și India. India este clasificată ca țară cu venituri medii inferioare și, fiind încadrată într-un grup diferit de venituri, nu este, prin urmare, adecvată ca țară reprezentativă. Acidul glicolic, un alt produs din aceeași categorie generală, este produs numai în UE și în China și, prin urmare, nu a putut fi utilizat ca produs similar.

(93)

Ulterior, Comisia a analizat procesul de producție a acidului acetic și a constatat că procesul de producție a acidului acetic și a acidului glioxilic erau similare, întrucât ambele sunt produse prin metode catalitice omogene și eterogene.

(94)

Xinjiang Guolin a contestat selectarea acidului acetic ca produs substituent adecvat din aceeași categorie generală și/sau din același sector ca produsul care face obiectul investigației și a susținut că utilizarea costurilor VAG și a profitului unui producător care operează în activitatea de fabricare a acidului acetic nu este adecvată întrucât acidul acetic nu este un substituent adecvat pentru produsul în cauză, deoarece procesele de producție a acidului acetic și a acidului glioxilic nu sunt similare în cazul Xinjiang Guolin. Producătorul-exportator a susținut că modul în care produce acid glioxilic, utilizând anhidrida maleică ca materie primă, este incomparabil cu cel al acidului acetic și, prin urmare, costurile VAG și profitul unui producător de acid acetic nu sunt reprezentative și nu pot fi utilizate ca substituent pentru construirea valorii normale.

(95)

În ceea ce privește observația privind procesele de fabricație diferite, Comisia a recunoscut că procesul de producție al Xinjiang Guolin este diferit de cel al altor producători-exportatori de acid glioxilic, și anume, prin utilizarea unor materii prime diferite și a unor procese chimice diferite pentru a obține produsul care face obiectul investigației. Ca atare, acidul acetic are un proces de fabricație similar cu cel al producătorilor principali de acid glioxilic, dar nu și cu cel utilizat de Xinjiang Guolin. Cu toate acestea, Xinjiang Guolin nu a demonstrat modul în care respectiva diferență ar avea un impact semnificativ asupra costurilor VAG și asupra profitului, făcând ca sumele relevante să nu fie „adecvate” în sensul articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază. În plus, Xinjiang Guolin nu a furnizat nicio propunere alternativă pentru un alt produs similar cu acidul glioxilic pentru care se utilizează aceleași materii prime și metode sau unele similare pentru a obține produse similare prin metoda de fabricație a Xinjiang Guolin. În absența unui impact demonstrabil asupra caracterului adecvat al sumelor utilizate și a unei propuneri alternative din partea producătorului-exportator, Comisia a respins afirmația și a păstrat opinia ei potrivit căreia acidul acetic este cel mai adecvat substituent pentru stabilirea costurilor VAG și a profitului pentru întreaga industrie.

(96)

În prima notă, Comisia a analizat importurile principalilor factori de producție, și anume glioxalul, monoetilenglicolul („MEG”), anhidrida maleică și acidul azotic, în cele șapte țări menționate mai sus. Comisia a observat că există volume semnificative de importuri de glioxal, încadrate la codul SA 291219, și de anhidridă maleică din China în Thailanda, Malaysia, Brazilia și Argentina și, prin urmare, a considerat că prețurile de import ale respectivelor materii prime ar putea fi distorsionate.

(97)

Prin urmare, Comisia a exclus Thailanda, Malaysia, Brazilia și Argentina din procesul de selectare a unei țări reprezentative adecvate.

(98)

În observațiile cu privire la prima notă, Xinjiang Guolin a afirmat că o cotă mare a unui anumit factor de producție importat din China nu este unul dintre factorii pe care Comisia îi poate utiliza pentru a nu lua în considerare o țară terță reprezentativă în temeiul articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază. Prin urmare, Xinjiang Guolin a considerat că Comisia a utilizat un criteriu arbitrar pentru a exclude țări care ar putea fi cu siguranță țări terțe reprezentative adecvate.

(99)

Xinjiang Guolin a susținut, în plus, că, în cazul în care Comisia ar considera nivelul importurilor provenite din China ca fiind un factor relevant, atunci Columbia și Turcia ar trebui să fie excluse din același motiv. În ceea ce privește Columbia, Xinjiang Guolin a remarcat că Columbia are o dependență mare de China și de țările care nu sunt membre ale OMC, enumerate în anexa 1 la Regulamentul (UE) 2015/75581, pentru toate importurile încadrate la codul SA 2912 19 (glioxal), importurile din China reprezentând 45 % din totalul importurilor pe bază de cantitate. În ceea ce privește Turcia, Xinjiang Guolin a observat că importurile Turciei de acid azotic din China sunt foarte mari (50 % în ceea ce privește valoarea, 90 % în ceea ce privește volumul) și că însăși Comisia a calificat acidul azotic drept unul dintre principalii factori de producție pentru acidul acetic în prima notă.

(100)

În ceea ce privește observația referitoare la importurile de glioxal în cele șapte țări potențial reprezentative, Comisia a analizat inițial importurile utilizând codul SA 291219. Deși toate țările potențial reprezentative au înregistrat importuri în baza codului SA 291219, Comisia a observat că acest cod cuprinde o varietate de produse chimice, de exemplu glioxal, citral, butanal, propanal, acroleină etc. Glioxalul este o materie primă semnificativă, deoarece reprezintă [50-80 %] din costul de producție a produsului în cauză de către Hubei Hongyuan, producătorul-exportator care utilizează această materie primă. Prin urmare, după emiterea primei note, Comisia a încercat să analizeze prețurile de import ale glioxalului în cele șapte țări potențial reprezentative, încadrat la codul de mărfuri 2912 19 11 format din 8 cifre și a remarcat că glioxalul a fost importat numai în Brazilia. Cu toate acestea, Brazilia, astfel cum s-a menționat mai sus, a fost deja exclusă ca potențială țară reprezentativă de către Comisie în prima notă, întrucât ambele materii prime principale (glioxalul și anhidrida maleică) sunt importate în principal din China.

(101)

Prin urmare, în ceea ce privește observația privind importurile de glioxal în Columbia, Comisia a concluzionat că nu există importuri de această materie primă, iar Comisia a recurs la o valoare de referință internațională descrisă în considerentul 127.

(102)

În ceea ce privește importurile de acid azotic în Turcia, Comisia a observat că Turcia importă predominant această materie primă din China și din țări care nu sunt membre ale OMC, listate în anexa 1 la Regulamentul (UE) 2015/755 (81). Totuși, această materie primă reprezintă aproximativ 5 % din costul de producție al doar unuia dintre cei doi producători-exportatori incluși în eșantion. În orice caz, Comisia a informat în cea de a doua notă că intenționează să utilizeze Columbia ca țară reprezentativă și că intenționează să aplice un preț de referință internațional al acidului azotic pentru a permite o construire obiectivă a valorii normale. Comisia explică suplimentar motivul pentru care a recurs la o valoare de referință internațională pentru acidul azotic în considerentul 129.

(103)

Prin urmare, în prima notă, Comisia a considerat Columbia și Turcia drept țări reprezentative adecvate, întrucât a considerat că, în aceste două țări, prețurile de import ale materiilor prime utilizate la construirea valorii normale sunt nedistorsionate.

(104)

În observațiile cu privire la prima notă, reclamantul a fost de acord cu evaluarea efectuată de către Comisie potrivit căreia procesul de producție pentru obținerea acidului acetic este foarte comparabil cu cel utilizat pentru fabricarea produsului în cauză, considerând nerelevant faptul că acidul glioxilic este un acid mai puternic decât acidul acetic. El a subliniat mai degrabă similaritatea proceselor de producție respective, a materiilor prime de bază și a consumabilelor relevante și a susținut, în plus, că în ambele procese de producție se consumă energie într-o măsură foarte similară.

(105)

În plus, reclamantul a fost de acord cu excluderea Thailandei, a Malaysiei, a Braziliei și a Argentinei din selectarea unor posibile țări reprezentative din cauza ponderii mari a importurilor chineze de materii prime esențiale în aceste țări. Reclamantul a selectat Turcia ca țară reprezentativă în reclamație din cauza volumelor mai mari ale importurilor de glioxal.

(106)

În prima notă, Comisia a investigat care date financiare sunt ușor accesibile pentru țările menționate în considerentul 89. Comisia a observat că nu existau suficiente informații financiare relevante disponibile pentru întreprinderile producătoare din Argentina, Brazilia, Malaysia și Thailanda. Comisia a găsit date în Orbis (82) pentru o întreprindere din Columbia, o întreprindere din Mexic și o întreprindere din Turcia. Cu toate acestea, ultimele informații financiare disponibile ale producătorului mexican de acid acetic (Industrias Monfel S.A. DE C.V.) erau din 2018, iar Comisia le-a considerat caduce. În consecință, Comisia a exclus Argentina, Brazilia, Malaysia, Mexic și Thailanda din procesul de selectare a unei țări reprezentative.

(107)

Ulterior, Comisia a analizat următoarele două țări reprezentative posibile cu un nivel de dezvoltare economică similar cu cel al RPC în care se produce acid acetic și pentru care erau disponibile situații financiare care prezintă profituri: Columbia și Turcia. Comisia a observat existența, la momentul respectiv, a unor date financiare ușor accesibile în Orbis pentru anul 2023 pentru un producător de acid acetic din Columbia (Sucroal S.A.) și un producător de acid acetic din Turcia (Akkim Kimya Sanayi ve Ticaret A.S.). În ceea ce privește Akkim Kimya Sanayi ve Ticaret A.S., Comisia a observat că întreprinderea respectivă făcea obiectul unei investigații a biroului turc antimonopol pentru restricționarea concurenței și manipularea prețurilor începând cu 21 noiembrie 2023 și că respectiva investigație era încă în curs de desfășurare (83).

(108)

Părțile interesate au fost invitate să prezinte observații cu privire la adecvarea Columbiei și Turciei ca țări reprezentative și a întreprinderilor Sucroal S.A. și Akkim Kimya Sanayi ve Ticaret A.S.ca producători din țări reprezentative.

(109)

În observațiile cu privire la prima notă, Xinjiang Guolin a contestat excluderea Argentinei, Braziliei, Malaysiei, Mexicului și Thailandei din procesul de selectare a unei țări reprezentative și a invitat Comisia să investigheze datele financiare ale Asian PVS Chemicals Ltd din Thailanda, Dovechem Chemical Industries din Malaysia, Abaquim SA din Mexic și Droquimar SRL din Argentina.

(110)

În ceea ce privește producătorii propuși de Xinjiang Guolin și menționați în considerentul 109 de mai sus, Comisia a analizat datele financiare ale întreprinderilor respective și a remarcat că nu existau date financiare ușor accesibile pentru Asian PVS Chemicals Ltd din Thailanda, Droquimar SRL din Argentina sau Abaquim SA din Mexic. Au existat date financiare ușor accesibile pentru Dovechem Chemical Industries din Malaysia. Cu toate acestea, Comisia a observat că Dovechem Chemical Industries nu produce acid acetic și, astfel cum s-a explicat în considerentul 96, din cauza absenței importurilor de glioxal și a dependenței mari de China și de țări care nu sunt membre ale OMC, listate în anexa 1 la Regulamentul (UE) 2015/755 pentru importul de anhidridă maleică, Malaysia a fost exclusă din procesul de selectare a țării reprezentative.

(111)

În observațiile cu privire la prima notă și la a doua notă, reclamantul a recunoscut că, pe lângă Turcia, Columbia este, și ea, o țară reprezentativă rezonabilă pentru care informațiile financiare sunt ușor accesibile în cazul Sucroal S.A.

(112)

Având în vedere considerațiile de mai sus și ținând seama de investigația în curs de derulare a biroului turc antimonopol cu privire la Akkim Kimya Sanayi ve Ticaret A.S., Comisia a informat părțile interesate prin a doua notă că intenționează să utilizeze Columbia ca țară reprezentativă adecvată și Sucroal S.A., în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) prima liniuță din regulamentul de bază, pentru a obține prețuri sau valori de referință nedistorsionate pentru calcularea valorii normale.

(113)

Părțile interesate au fost invitate să își prezinte observațiile privind adecvarea Columbiei ca țară reprezentativă și a întreprinderii Sucroal S.A. ca producător din țara reprezentativă.

(114)

În a doua notă, Comisia a investigat în plus care sunt datele financiare ușor accesibile pentru țările identificate în nota din 7 octombrie 2024, și anume Columbia și Turcia. Informațiile aflate la dispoziția Comisiei în această etapă au fost aceleași cu cele descrise în prima notă (a se vedea considerentul 111), cu excepția faptului că Comisia a obținut informații mai detaliate și ușor accesibile pentru 2023 referitoare la producătorul columbian de acid acetic Sucroal S.A. (de la Supersociedades, astfel cum s-a explicat în considerentul 154). Nu a fost disponibil un astfel de nivel de detaliere pentru celelalte întreprinderi din celelalte țări reprezentative potențiale.

(115)

Având în vedere cele de mai sus, Comisia a considerat că informațiile financiare disponibile pentru întreprinderea columbiană Sucroal S.A. erau cele mai adecvate pentru a fi utilizate.

(116)

Ca răspuns la a doua notă, Xinjiang Guolin a contestat calculul costurilor VAG. Xinjiang Guolin a susținut că categoria „alte cheltuieli de funcționare” conține un cuantum al costurilor de distribuție, care nu ar conduce la un calcul al costurilor VAG la nivelul franco fabrică. În acest sens, Xinjiang Guolin a citat hotărârea Tribunalului în cauza T-762/20 Sinopec Chongqing SVW Chemical și alții/Comisia. Aceste observații sunt abordate și respinse în considerentele 169-171 și nu modifică concluzia din considerentul de mai sus.

(117)

Ca răspuns la cea de a doua notă, reclamantul a afirmat că, având în vedere impedimentele constatate de Comisie în calea selectării Turciei ca țară reprezentativă cea mai adecvată, reclamantul este de acord cu propunerea Comisiei de a utiliza Columbia ca țară reprezentativă pentru stabilirea valorii normale construite.

(118)

După ce s-a stabilit că singura țară reprezentativă adecvată disponibilă este Columbia, pe baza tuturor elementelor de mai sus, nu a fost necesară efectuarea unei evaluări a nivelului protecției sociale și a mediului în conformitate cu ultima teză a articolului 2 alineatul (6a) litera (a) prima liniuță din regulamentul de bază.

(119)

Având în vedere analiza de mai sus, Columbia a îndeplinit criteriile stabilite la articolul 2 alineatul (6a) litera (a) prima liniuță din regulamentul de bază pentru a fi considerată drept țară reprezentativă adecvată.

(120)

În prima notă, Comisia a enumerat factorii de producție, cum ar fi materialele, energia și forța de muncă, utilizați de către producătorii-exportatori pentru fabricarea produsului care face obiectul investigației și a invitat părțile interesate să prezinte observațiile lor și să propună informații disponibile public referitoare la valori nedistorsionate pentru fiecare dintre factorii de producție menționați în nota respectivă.

(121)

Ulterior, în cea de a doua notă, Comisia a afirmat că, pentru a construi valoarea normală în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază, va utiliza baza de date Global Trade Atlas (84) („GTA”) pentru a stabili costul nedistorsionat al materiilor prime și al cărbunelui. Comisia a afirmat, în plus, că va utiliza prețurile energiei electrice din Columbia disponibile public (85) pentru a stabili prețurile energiei electrice, precum și pentru gaze și abur (utilizând factorul de conversie de la kWh de gaz la tone de abur) și statisticile OIM (86) pentru determinarea costurilor cu forța de muncă.

(122)

În a doua notă, Comisia a mai informat părțile interesate că, din cauza numărului mare de factori de producție ai producătorilor-exportatori incluși în eșantion care au furnizat informații complete, precum și din cauza ponderii neglijabile (sub 2 %) a unora dintre materiile prime în costul total de producție, aceste elemente neglijabile au fost grupate în categoria „consumabile”. În plus, Comisia a informat că va calcula procentul consumabilelor din costul total al materiilor prime și va aplica acest procent la costul recalculat al materiilor prime atunci când utilizează valorile de referință nedistorsionate stabilite în țara reprezentativă adecvată.

(123)

Având în vedere toate informațiile transmise de părțile interesate și colectate în cursul vizitelor de verificare, au fost identificați următorii factori de producție și sursele acestora pentru a stabili valoarea normală în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază:

Tabelul 1

Factorii de producție ai acidului glioxilic

(124)

Comisia a inclus o valoare pentru cheltuielile indirecte de fabricație pentru a acoperi costurile care nu sunt incluse în cele aferente mijloacelor de producție menționate mai sus. Pentru a stabili această valoare, Comisia a utilizat costurile de producție raportate de producătorii-exportatori incluși în eșantion, care nu au fost incluse în factorii de producție individuali de mai sus, cum ar fi amortizarea, costurile pentru controlul calității și costurile de întreținere. Metodologia este explicată în secțiunea 3.2.3.9.

(125)

Valorile lor au fost preluate din răspunsurile la chestionar ale producătorilor-exportatori. Noua sumă pentru cheltuielile generale de producție a fost exprimată ca procent al costurilor de fabricație raportate și a fost aplicată costurilor de fabricație recalculate.

(126)

Pentru a stabili prețul nedistorsionat al materiilor prime, livrate la poarta fabricii unui producător din țara reprezentativă, Comisia a utilizat drept bază prețul mediu ponderat de import în Columbia, astfel cum a fost raportat în GTA, la care au fost adăugate taxele de import și costurile de transport. Prețul de import în țara reprezentativă a fost determinat ca fiind media ponderată a prețurilor unitare ale importurilor din toate țările terțe, cu excepția RPC și a țărilor care nu sunt membre ale OMC, menționate în anexa 1 la Regulamentul (UE) 2015/755. Cantitățile rămase au fost considerate ca fiind reprezentative. Comisia a decis să excludă importurile din RPC în Columbia, întrucât la considerentele 41-84 a concluzionat că nu este adecvat să se utilizeze prețurile și costurile interne din RPC din cauza existenței unor distorsiuni semnificative în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază. Având în vedere că nu există nicio dovadă din care să reiasă că aceleași distorsiuni nu afectează și produsele destinate exportului, Comisia a considerat că aceleași distorsiuni au afectat și prețurile de export.

(127)

În ceea ce privește glioxalul, astfel cum s-a explicat în considerentele 100 și 101, Comisia a clarificat faptul că, în comparație cu prima notă, Comisia a analizat inițial un cod SA mai larg, 2912 19 , în cele șapte țări potențial reprezentative. Deși toate țările potențial reprezentative au înregistrat importuri încadrate la codul SA 2912 19 (glioxal), Comisia a observat că acest cod cuprinde o varietate de produse chimice și că glioxalul, încadrat la codul SA format din 8 cifre 2912 19 11 , a fost importat numai în Brazilia. Cu toate acestea, astfel cum s-a explicat în considerentul 96, Brazilia a fost deja exclusă ca potențială țară reprezentativă de către Comisie în prima notă, întrucât ambele materii prime principale (glioxalul și anhidrida maleică) sunt importate în principal din China. Această concluzie a fost confirmată și în cea de a doua notă, atunci când analiza a fost efectuată pe baza unui cod de mărfuri format din 8 cifre. Prin urmare, Comisia a concluzionat că prețurile de import ale glioxalului în cele șapte țări potențial reprezentative nu pot fi utilizate la construirea valorii normale.

(128)

În consecință, Comisia a analizat datele globale pentru toate țările, extrase din Global Trade Atlas (GTA), pe baza codului de mărfuri cu 8 cifre 2912 19 11 și a identificat în GTA prețul mediu de import din toate țările, cu excepția Chinei și a țărilor listate în anexa 1 la Regulamentul 2015/75522, și anume Azerbaidjan, Belarus, Coreea de Nord, Turkmenistan și Uzbekistan. Comisia a considerat că observația formulată de Xinjiang Guolin în considerentul 99 nu este justificată. În plus, Comisia a informat în a doua notă că intenționează să utilizeze prețul mediu de import al glioxalului din toate țările cu excepția Chinei și a țărilor listate în anexa 1 la Regulamentul 2015/755, extras din GTA, pentru a permite construirea obiectivă a valorii normale.

(129)

În ceea ce privește acidul azotic, Comisia a clarificat faptul că acidul azotic constituie doar 5-10 % din costul de producție al produsului care face obiectul investigației în cazul Hubei Hongyuan, unul dintre cei doi producători-exportatori chinezi incluși în eșantion și, prin urmare, are o importanță minoră în procesul de producție în comparație cu glioxalul. Comisia a analizat prețurile de import ale acidului azotic în Columbia și a observat o discrepanță între prețurile unitare de import și fluctuația substanțială a prețurilor în Columbia, cu o divergență a prețurilor la nivelul de tranzacție cuprinsă între 3,15 CNY/kg și 5 895,72 CNY/kg. Discrepanțe similare în ceea ce privește prețurile unitare de import au fost identificate în toate celelalte țări potențial candidate. Prin urmare, statisticile privind importurile de acid azotic în cele șapte țări potențial reprezentative au fost considerate inadecvate.

(130)

Ulterior, Comisia a analizat statisticile globale privind importurile extrase din Global Trade Atlas și a observat că, de asemenea, valoarea de referință pentru importuri la nivel global include discrepanțe substanțiale în ceea ce privește prețurile unitare de import. Comisia a constatat că este posibil ca divergența semnificativă a prețurilor să fi fost cauzată de măsurarea diferită a cantităților (de exemplu, kg, tone, livre etc.) raportate în GTA. Prin urmare, valoarea internațională de referință pentru importuri a fost considerată, și ea, nefiabilă. Ulterior, Comisia a analizat caracterul adecvat al prețului internațional de export care urmează să fie utilizat ca valoare de referință. Comisia a observat că nu au existat discrepanțe în ceea ce privește unitățile de măsură. Prin urmare, Comisia a considerat că prețul global de import al acidului azotic este fiabil. În cea de a doua notă, Comisia a informat că intenționează să utilizeze valoarea internațională de referință pentru exportul de acid azotic, extrasă din GTA.

(131)

Xinjiang Guolin a susținut că Comisia ar trebui să facă distincție între anhidrida maleică solidă și cea lichidă (clasificată la codul SA 2917 14 ) în factorii de producție. Producătorul-exportator a susținut că anhidrida maleică solidă este mai ușor de transportat decât anhidrida maleică lichidă, fiind mult mai des utilizată pe piața internațională decât anhidrida maleică lichidă. Producătorul-exportator a observat, în plus, că prețul anhidridei maleice solide este, de regulă, mult mai mare decât cel al anhidridei maleice lichide. Xinjiang Guolin a susținut că utilizează în principal anhidrida maleică lichidă, deoarece instalațiile de producție sunt situate în apropierea producătorilor de anhidridă maleică lichidă și, prin urmare, este în măsură să profite de prețurile mai mici ale anhidridei maleice lichide în comparație cu cele ale anhidridei maleice solide.

(132)

În ceea ce privește afirmația privind separarea dintre anhidrida maleică solidă și cea lichidă, Comisia a observat că codul SA 2917 14 cuprinde toate formele de anhidridă maleică fără diferențiere între stările fizice (solidă sau lichidă). Comisia a observat, în plus, că însuși producătorul-exportator nu a raportat separat anhidrida maleică solidă sau lichidă, nici în răspunsul la chestionar, nici în sistemul său contabil. Prin urmare, fără separarea codurilor SA în funcție de forma factorului de producție, nu este posibil să se stabilească date fiabile privind importurile de anhidridă maleică solidă și anhidridă maleică lichidă. Prin urmare, afirmația a fost respinsă.

(133)

În ceea ce privește observația privind procesele de fabricație divergente prezentată în considerentele 93 și 95, Comisia a recunoscut că procesul de producție al Xinjiang Guolin este diferit de cel al cel puțin unui alt producător-exportator de acid glioxilic și anume, prin utilizarea unor materii prime diferite și a unor procese chimice diferite pentru a obține produsul care face obiectul investigației. Ca atare, acidul acetic are un proces de fabricație foarte similar cu cel al producătorilor principali de acid glioxilic, dar mai puțin similar în comparație cu Xinjiang Guolin. Cu toate acestea, în absența unor întreprinderi găsite de Comisie sau propuse de producătorul-exportator care utilizează aceleași materii prime și metodă, sau unele similare, pentru a obține produse similare acidului glioxilic, Comisia a susținut că procesul de fabricație a acidului acetic este cel mai adecvat pentru a stabili costurile VAG și profitul pentru întreaga industrie, inclusiv pentru Xinjiang Guolin.

(134)

Ca răspuns la a doua notă, Xinjiang Guolin a susținut că există inconsecvențe în analiza datelor privind importurile referitoare la diverșii factori de producție și a solicitat Comisiei să stabilească valoarea normală pentru fiecare material în mod consecvent. Xinjiang Guolin a observat că prețurile unitare de import în Columbia ale acidului azotic au fluctuat substanțial, ceea ce a determinat Comisia să verifice mai întâi în GTA prețul mediu de import din toate țările, despre care s-a constatat că este rezultatul unor mari divergențe. Apoi, această constatare a determinat Comisia să recurgă la utilizarea prețului mediu de export din toate țările astfel cum este înregistrat în GTA. Xinjiang Guolin a susținut că Comisia ar trebui să urmeze aceeași abordare în ceea ce privește anhidrida maleică, deoarece prețurile unitare de import în Columbia pentru anhidrida maleică au fluctuat la fel de mult ca cele pentru acidul azotic. În plus, Xinjiang Guolin a solicitat Comisiei să utilizeze prețul unitar de import în Columbia pentru acidul azotic (și anume 15,51 USD/kg) și să se abțină de la utilizarea prețului mediu de export din toate țările conform GTA, deoarece acest procedeu ar putea conduce la o determinare discriminatorie a valorii normale construite pentru cei doi producători-exportatori incluși în eșantion, întrucât prețurile de export raportate de GTA sunt la nivelul FOB și nu la nivelul CIF.

(135)

Pentru a asigura coerența între metodologia și seturile de date utilizate pentru a stabili prețurile nedistorsionate pentru fiecare materie primă, Xinjiang Guolin a solicitat Comisiei să utilizeze un preț internațional pentru toate materiile prime directe, inclusiv pentru anhidrida maleică, MEG și acidul azotic, în loc de doar pentru glioxal. Xinjiang Guolin a solicitat Comisiei să elimine valorile excepționale din prețul mediu ponderat de import în Columbia pentru fiecare materie primă. În ceea ce privește anhidrida maleică, ea susținut că Comisia ar trebui să elimine prețurile de import din SUA și Germania.

(136)

Comisia a explicat în a doua notă că valoarea internațională de referință pentru importurile de acid azotic a inclus diverse unități de măsură ale cantităților (de exemplu, kg, tone, livre etc.), ceea ce ar fi putut cauza o divergență majoră a prețurilor astfel cum se menționează în considerentul 129. Întrucât datele internaționale privind importurile au fost prezentate în unități de măsură diferite (kg, tone, livre etc.) și, prin urmare, nu a putut fi calculat un preț mediu internațional de import al acidului azotic fără a se recurge la conversia unităților de măsură, respectivele prețuri au fost, considerate nefiabile, iar Comisia a recurs la prețul internațional de export, excluzând China și țările enumerate în anexa 1 la Regulamentul (UE) 2015/755, astfel cum se explică în considerentul 130 de mai sus.

(137)

În ceea ce privește fluctuația prețurilor importurilor de acid azotic în Columbia, Comisia a observat că prețurile de import unitare medii per țară au fluctuat de la 3,68 CNY/kg (Țările de Jos) la 339,54 CNY/kg (Spania). La nivel de tranzacție, prețul de import a fluctuat de la 3,15 CNY/kg la 5 895,72 CNY/kg, demonstrând o clară nefiabilitate a datelor. Comisia a clarificat faptul că divergența prețurilor de import ale anhidridei maleice în Columbia la nivel de tranzacție a fost mult mai mică, și anume între 6,8 CNY/kg și 14,6 CNY/kg, existând 5 tranzacții excepționale de 1 kg la prețuri cuprinse între 127,61 și 543,14 CNY/kg. Prin urmare, Comisia a respins afirmația potrivit căreia ar trebui ca prețurile de import ale anhidridei maleice să nu fie utilizate.

(138)

În ceea ce privește afirmația privind stabilirea discriminatorie a valorii normale construite din cauza valorii de referință pentru acidul azotic stabilită la nivelul FOB, Comisia a explicat în considerentele 129 și 136 de ce a considerat că statisticile privind importurile de acid azotic în Columbia și valoarea de referință internațională pentru importuri nu sunt fiabile. În aceleași considerente, Comisia a argumentat, în plus, de ce valoarea de referință internațională pentru exporturi reprezintă cea mai fiabilă sursă de date. Comisia consideră că abordarea aplicată este în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază. În cazul în care prețurile de import ale unui factor de producție din țara reprezentativă ar putea fi considerate reprezentative, s-a utilizat un astfel de preț de import; în caz contrar, Comisia a recurs la o abordare alternativă pentru a stabili un preț de referință adecvat.

(139)

Pentru trei factori de producție și anume: acidul clorhidric, oxigenul lichid și substanțele alcaline lichide, costurile efective suportate de producătorii-exportatori cooperanți au reprezentat o cotă neglijabilă din costurile totale ale materiilor prime în perioada investigației de reexaminare. Întrucât valoarea utilizată pentru ei nu a avut niciun impact semnificativ asupra calculului marjei de dumping, indiferent de sursa utilizată, Comisia a decis să includă costurile respective în categoria consumabilelor.

(140)

Comisia a exprimat costurile de transport suportate de producătorii-exportatori cooperanți pentru aprovizionarea cu materii prime sub forma unui procent din costul efectiv al materiilor prime respective și a aplicat apoi același procent la costul nedistorsionat al acelorași materii prime, pentru a obține costurile de transport nedistorsionate. Comisia a considerat că, în contextul prezentei investigații, raportul dintre costul materiei prime și costurile de transport raportate de producătorul-exportator ar putea fi folosite, în mod rezonabil și cu titlu indicativ, pentru estimarea costurilor de transport nedistorsionate ale materiilor prime atunci când sunt livrate la fabrica societății.

(141)

Comisia a analizat practicile contabile ale producătorilor-exportatori chinezi incluși în eșantion referitoare la subproduse și deșeuri. Prin urmare, Comisia a utilizat cantitățile producției de deșeuri vândute și a redus costul de producție, utilizând prețurile columbiene aferente codului SA, dacă erau disponibile.

(142)

Pentru producția de deșeuri pentru care era disponibil doar un preț pentru produsul de bază, în absența oricăror alte date disponibile, Comisia a luat în considerare raportul dintre prețul din RPC pentru deșeuri comparat cu prețul din RPC pentru produsul de bază raportat de producătorii-exportatori. Raportul dintre ele a fost aplicat ulterior prețului produsului de bază din Columbia, astfel cum rezultă din GTA.

(143)

Comisia a utilizat ultimele date disponibile public din statisticile OIM (91) pentru a determina salariile din sectorul industrial din Columbia. Valoarea medie lunară din perioada de investigație a fost ajustată în mod corespunzător în raport cu alte contribuții prin adăugarea asigurărilor sociale plătite de angajator, inclusiv a pensiei și a impozitului pe riscul profesional: 12 % drept contribuție a angajatorului la fondul de pensii, 8,5 % pentru asigurările de sănătate și 6,5 % pentru impozitele pe salarii (92), (93). Costul mediu orar al forței de muncă per ENI este de 19,99 CNY/persoană/oră.

(144)

Ca răspuns la a doua notă, reclamantul a susținut că costul cu forța de muncă construit de Comisie, inclusiv taxele suplimentare de 27 % pentru contribuțiile la pensii, asigurări de sănătate și impozitele pe salarii, care se convertesc în 2,0166 USD/persoană/oră drept costuri salariale de bază, este foarte mic. Reclamantul a făcut referire la costul cu forța de muncă construit în reclamație, care a fost de 7,56 EUR/persoană/oră.

(145)

Comisia a observat că reclamantul nu a contestat metodologia aplicată de Comisie, ci mai degrabă suma rezultată. Ea a remarcat, în plus, că reclamantul nu a transmis o propunere alternativă privind costurile cu forța de muncă. Prin urmare, afirmația a fost respinsă, iar Comisia a aplicat costul construit cu forța de muncă, astfel cum se prevede în considerentul 143.

(146)

Prețul energiei electrice pentru întreprinderile (utilizatorii industriali) din Columbia este publicat de Enel (94). Comisia a utilizat prețurile energiei electrice industriale în perioada de investigație. Prețul per kWh preluat din această sursă este de 1,43 CNY.

(147)

Ca răspuns la a doua notă, Xinjiang Guolin a observat că informațiile privind sursa exactă și calculele subiacente pentru energie electrică și apă nu au fost furnizate în a doua notă.

(148)

Comisia a comunicat sursa informațiilor pentru energia electrică în considerentul 146 și pentru apă în considerentul 152.

(149)

Comisia a utilizat prețul gazelor pentru întreprinderile din Columbia, astfel cum a fost publicat de GlobalPetroPrices (95) pe site-ul său de internet. Comisia a utilizat prețul mediu al gazelor naturale pentru întreprinderile din Columbia în perioada de investigație (și anume 46 EUR/MWh sau 360 CNY/MWh). Aceste rate de preț includ toate taxele, impozitele și alte componente ale facturii de gaz. Se menționează că 1 m3 de gaz natural ≈ 10,55 kWh. Prin urmare, costul nominal al gazelor naturale este de 3,8 CNY per metru cub.

(150)

Costul aburului a fost determinat prin utilizarea costului gazelor naturale exprimat în KWh și a cantității de gaz exprimate în KWh care este necesară pentru a produce 1 tonă de aburi. Comisia a luat în considerare ratele de conversie a energiei general recunoscute pentru a calcula că sunt necesari 879,8 kWh pentru a converti 1 tonă de apă în abur la 13 bari. Astfel, pentru a produce 1 tonă de abur sunt necesari 83,33 m3 de gaz natural.

(151)

Reclamantul, pe baza datelor provenite din propriile sale procese de producție, a afirmat că sunt necesari 1 025 kWh pentru a produce 1 tonă de abur, și nu 879,8 kW, astfel cum a afirmat Comisia. Această afirmație nu a fost susținută de dovezi; prin urmare, Comisia a respins-o.

(152)

Costul apei a fost stabilit pe baza costului apei de la furnizorul de apă columbian (96), luând în considerare costurile variabile pe m3 și costurile fixe repartizate între cantitățile de apă consumate.

(153)

În conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază, „valoarea normală construită include o sumă rezonabilă și nedistorsionată pentru cheltuielile administrative, costurile de vânzare și cele generale și pentru profituri”. În plus, trebuie stabilită o valoare pentru cheltuielile indirecte de fabricație care să acopere costurile neincluse în factorii de producție menționați anterior.

(154)

Comisia a utilizat cele mai recente date disponibile pentru 2023 privind întreprinderea columbiană Sucroal S.A. ca bază pentru stabilirea costurilor VAG și a ratelor de profit pentru a construi valoarea normală. Întrucât datele extrase de la Supersociedades și raportate în a doua notă au fost actualizate și pentru a se asigura că necesarele calcule s-au bazat pe cele mai recente date disponibile, Comisia a obținut cele mai recente date financiare de la autoritățile columbiene (97) și a utilizat aceste date pentru calcule.

(155)

Comisia a considerat că ratele astfel stabilite ar conduce la sume rezonabile pentru costurile VAG și pentru profit, în sensul articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază, la nivel franco fabrică.

(156)

Xinjiang Guolin a remarcat că datele furnizate de Sucroal S.A. includ „alte costuri de funcționare” și au solicitat să se furnizeze date mai detaliate pentru a se asigura că ele nu includ cheltuieli precum costurile de transport, de manipulare, de asigurare și bancare, care sunt excluse din calculul prețului de export franco fabrică. Nu a existat nicio defalcare suplimentară care să fie ușor accesibilă pentru costurile VAG ale Sucroal S.A. preluate din bazele de date ale Supersociedades sau Orbis.

(157)

Ca răspuns la prima notă, L. Brüggemann a transmis o observație cu privire la calcularea costurilor VAG și a profitului producătorilor selectați din Columbia și Turcia, susținând că Comisia a utilizat un număr întreg negativ pentru datele privind profitul financiar/pierderile financiare, în locul unui număr întreg pozitiv. Ca urmare a utilizării eronate a numărului întreg negativ, costurile VAG au fost presupuse a fi mai mari decât „Alte cheltuieli de funcționare și venituri (P/L)”.

(158)

În ceea ce privește observațiile formulate de L. Brüggemann, Comisia a concluzionat că procentul costurilor VAG a fost calculat corect, aplicând abordarea metodologică utilizată de Comisie. Procentul costurilor VAG a fost calculat scăzând mai întâi veniturile financiare din alte cheltuieli de funcționare, apoi adăugând cheltuielile financiare și împărțind în cele din urmă rezultatul la costul mărfurilor vândute. Acest calcul a avut ca rezultat rate ale costurilor VAG de 17,72 % pentru producătorii turci și de 23,34 % pentru producătorii columbieni, spre deosebire de ratele revizuite propuse de L. Brüggemann. Prin urmare, afirmația a fost respinsă. Pentru a doua notă, Comisia a colectat date financiare ușor accesibile direct de la autoritățile columbiene și a actualizat calculul costurilor VAG.

(159)

Cheltuielile indirecte de fabricație suportate de producătorii-exportatori incluși în eșantion au fost exprimate ca pondere din costurile de fabricație suportate efectiv de producătorii-exportatori respectivi. Acest procent a fost aplicat costurilor de fabricație nedistorsionate. Comisia a aplicat costurile de amortizare raportate de producătorii-exportatori incluși în eșantion și costurile de întreținere raportate.

(160)

Pe baza celor de mai sus, Comisia a construit valoarea normală per tip de produs la nivel franco fabrică în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază.

(161)

În primul rând, Comisia a stabilit costurile de fabricație nedistorsionate. Comisia a aplicat costurile unitare nedistorsionate la consumul efectiv de factori individuali de producție al producătorului-exportator cooperant. Aceste rate de consum furnizate de solicitant au fost examinate în cursul vizitei de verificare. Comisia a înmulțit factorii legați de utilizare cu costurile nedistorsionate unitare observate în Columbia, astfel cum au fost descrise în considerentul 123. După ce a stabilit costul de fabricație nedistorsionat, Comisia a aplicat cheltuielile indirecte de fabricație, astfel cum se arată în considerentele 153, 155 și 159. La costurile de producție nedistorsionate astfel stabilite, Comisia a aplicat costurile VAG și profitul Sucroal S.A. Costurile VAG exprimate ca procent din costurile mărfurilor vândute („CMV”) și aplicate costurilor de producție nedistorsionate au fost de 23,3 %. Profitul, exprimat ca procent din CMV și aplicat costurilor de producție nedistorsionate, a fost de 9,5 %.

(162)

Pe această bază, Comisia a construit valoarea normală per tip de produs la nivel franco fabrică, în conformitate cu articolul 2 alineatul (6) litera (a) din regulamentul de bază.

(163)

Producătorii-exportatori incluși în eșantion au exportat produsul în cauză fie direct, fie, în cazul Xinjiang, prin intermediul unei întreprinderi afiliate din RPC către clienți independenți din Uniune. În cazul exporturilor produsului în cauză direct către clienți independenți din Uniune, prețul de export a fost prețul plătit efectiv sau care urma să fie plătit pentru produsul în cauză vândut la export în Uniune, în conformitate cu articolul 2 alineatul (8) din regulamentul de bază.

(164)

Pentru producătorul-exportator care a exportat produsul în cauză în Uniune prin intermediul unei întreprinderi afiliate, prețul de export a fost stabilit pe baza prețului la care produsul importat a fost revândut pentru prima dată unor clienți independenți din Uniune, în conformitate cu articolul 2 alineatul (9) din regulamentul de bază. Ajustarea pentru costurile VAG a fost efectuată pe baza costurilor VAG ale comerciantului afiliat. Având în vedere lipsa informațiilor privind profitul importatorilor independenți cooperanți, Comisia s-a bazat în mod provizoriu pe profitul de 6,89 % considerat rezonabil în cadrul unei investigații anterioare privind importurile de anumiți alcooli polivinilici originari din RPC (98).

(165)

Articolul 2 alineatul (10) din regulamentul de bază prevede obligația Comisiei de a efectua o comparație corectă între valoarea normală și prețul de export la același nivel comercial și de a ține seama de diferențele dintre factorii care afectează prețurile și comparabilitatea acestora. În cazul de față, Comisia a ales să compare valoarea normală și prețul de export al producătorilor-exportatori incluși în eșantion la nivelul comercial franco fabrică. După cum se explică mai jos, după caz, valoarea normală și prețul de export au fost ajustate astfel încât: (i) să le stabilească valoarea la nivelul franco fabrică; și (ii) să se țină cont de diferențele dintre factorii despre care s-a afirmat și s-a demonstrat că afectează prețurile și comparabilitatea acestora.

(166)

Astfel cum se explică în considerentul 160, valoarea normală a fost stabilită la nivelul comercial franco fabrică prin utilizarea costurilor de producție împreună cu sumele corespunzătoare costurilor VAG și profitului, care au fost considerate rezonabile pentru acest nivel comercial. Prin urmare, nu au fost necesare ajustări pentru a aduce valoarea normală înapoi la nivelul franco fabrică.

(167)

Comisia nu a găsit niciun motiv pentru a efectua ajustări ale valorii normale și nici nu au fost solicitate astfel de ajustări de către niciunul dintre producătorii-exportatori incluși în eșantion.

(168)

Xinjiang Guolin a solicitat, făcând trimitere la o hotărâre a Tribunalului (99) („Sinopec”), ca raportul cheltuielilor VAG ale Sucroal S.A. să fie ajustat pentru a exclude anumite categorii de cheltuieli de vânzare, generale și administrative care pot fi incluse în propriul preț de export, atunci când comparația se efectuează pe bază franco fabrică. Xinjiang Guolin a solicitat Comisiei să nu ia în considerare niciun cost de distribuție pentru calcularea costurilor VAG, astfel încât valoarea normală construită să poată fi comparată cu prețul de export la nivelul franco fabrică.

(169)

Comisia a observat că nu a existat vreo defalcare suplimentară care să fie ușor accesibilă pentru costurile VAG ale Sucroal S.A. preluate din baza de date columbiană sau Orbis. Comisia a observat în plus că în hotărârea pronunțată în cauza „CCCME” (100), care a fost ulterioară hotărârii în cauza Sinopec, Tribunalul a reamintit mai întâi că, în conformitate cu jurisprudența, dacă o parte solicită, în temeiul articolului 2 alineatul (10) din regulamentul de bază, ajustări pentru ca valoarea normală și prețul de export să devină comparabile în vederea stabilirii marjei de dumping, partea respectivă trebuie să facă dovada faptului că cererea ei este justificată. Sarcina de a dovedi că trebuie operate ajustările specifice enumerate la articolul 2 alineatul (10) literele (a)-(k) din regulamentul de bază revine celor care doresc să se prevaleze de ele (101). Rezultă că, în speța menționată, ca și în prezenta investigație, părțile interesate sunt cele cărora le revine, în temeiul respectivei jurisprudențe, sarcina de a demonstra necesitatea ajustării solicitate în sprijinul dovezilor pe care le-au adus în cursul investigației (102).

(170)

În continuare, Tribunalul a considerat că trebuie arătat că, deși practica ajustărilor se poate dovedi necesară, în temeiul articolului 2 alineatul (10) din regulamentul de bază, pentru a ține seama de diferențele dintre prețul de export și valoarea normală care afectează comparabilitatea acestora, astfel de deduceri nu pot fi realizate pentru o valoare care a fost construită și care, prin urmare, nu este autentică. Respectiva valoare nu este în principiu afectată de factori care ar putea prejudicia comparabilitatea ei, întrucât a fost determinată în mod artificial (103). În plus, la fel ca în cazul CCCME, în cazul de față, construirea valorii normale per tip de produs pe o bază „franco fabrică” a inclus o sumă rezonabilă pentru costurile VAG și nu au existat informații disponibile care să arate că costurile VAG respective ale Sucroal S.A. includeau cheltuielile în cauză. Prin urmare, având în vedere marja largă de apreciere de care Comisia dispune în aplicarea articolului 2 alineatul (10) din regulamentul de bază (104), abordarea Comisiei a respectat cea mai recentă jurisprudență privind afirmațiile nefondate potrivit cărora sumele corespunzătoare cheltuielilor VAG utilizate la construirea valorii normale în temeiul articolului 2 alineatul (6a) litera (a), care sunt considerate de Comisie ca fiind rezonabile pentru nivelul comercial franco fabrică, conțin costurile de transport.

(171)

În plus, și independent de hotărârea CCCME, soluția propusă potrivit căreia elementele de cost relevante sunt menținute în prețul de export nu ar aborda problema identificată de producătorul-exportator. Chiar dacă costurile VAG ale Sucroal S.A. conțineau elementele de cost relevante (și acest aspect nu a fost demonstrat), este practic imposibil ca valoarea acestor elemente să fie comparabilă cu cea a producătorilor-exportatori incluși în eșantion. Astfel de valori nu ar fi similare pentru vânzările interne și la export ale unei întreprinderi. Acest aspect este și mai valabil atunci când se compară datele provenite de la două întreprinderi diferite. Prin urmare, eliminarea lor nu ar aborda pretinsa asimetrie dintre valoarea normală și prețul de export. În consecință, afirmația a fost respinsă.

(172)

Pentru a aduce prețul de export înapoi la nivelul comercial franco fabrică au fost efectuate ajustări în funcție de: transportul interior, transportul maritim și asigurări, precum și manipularea și încărcarea.

(173)

S-au luat în considerare următorii factori care afectează prețurile și comparabilitatea acestora: costul creditului și comisioanele bancare.

(174)

În final, în cazurile în care vânzările la export către Uniune au fost efectuate prin intermediul unui comerciant afiliat, au fost efectuate ajustări, în temeiul articolului 2 alineatul (10) litera (i) din regulamentul de bază, pentru marja primită de comerciantul afiliat, deoarece acesta îndeplinea funcții similare cu cele ale unui agent care lucrează pe bază de comision. Marja a fost calculată prin adăugarea costurilor VAG și a profiturilor acumulate. Cheltuielile VAG s-au bazat pe datele furnizate de comerciantul afiliat. Profitul de 6,89 % a fost utilizat deoarece a fost considerat rezonabil într-o investigație anterioară privind importurile de anumiți alcooli polivinilici originari din RPC (105).

(175)

Pentru producătorii-exportatori cooperanți incluși în eșantion, Comisia a comparat valoarea normală medie ponderată a fiecărui tip de produs similar cu prețul de export mediu ponderat al tipului corespunzător de produs în cauză, în conformitate cu articolul 2 alineatele (11) și (12) din regulamentul de bază.

(176)

Pe această bază, marjele de dumping medii ponderate provizorii, exprimate ca procent din prețul CIF la frontiera Uniunii, înainte de plata taxelor vamale, sunt după cum urmează:

(177)

Pentru producătorii-exportatori cooperanți neincluși în eșantion, Comisia a calculat marja de dumping medie ponderată, în conformitate cu articolul 9 alineatul (6) din regulamentul de bază. Prin urmare, marja respectivă a fost stabilită pe baza marjelor producătorilor-exportatori incluși în eșantion.

(178)

Pe această bază, marja de dumping provizorie a producătorilor-exportatori cooperanți care nu sunt incluși în eșantion este de 78,4 %.

(179)

Pentru toți ceilalți producători-exportatori din RPC, Comisia a stabilit marja de dumping pe baza datelor disponibile, în conformitate cu articolul 18 din regulamentul de bază. În acest scop, Comisia a stabilit nivelul de cooperare al producătorilor-exportatori. Nivelul de cooperare este volumul exporturilor către Uniune ale producătorilor-exportatori cooperanți, exprimat ca proporție din totalul importurilor din țara în cauză către Uniune în perioada de investigație, care a fost stabilită pe baza datelor furnizorilor specializați de informații despre piață privind statisticile comerciale chineze (a se vedea considerentul 198).

(180)

În cazul de față, nivelul de cooperare este mic, întrucât exporturile realizate de producătorii-exportatori cooperanți au reprezentat aproximativ 47 % din volumul total de exporturi în Uniune în cursul perioadei de investigație.

(181)

Comisia a reamintit că avizul de deschidere (106) a informat părțile interesate că lipsa cooperării sau cooperarea doar parțială ar putea conduce la constatări bazate pe datele disponibile în temeiul articolului 18 din regulamentul de bază, ceea ce s-ar putea solda cu rezultate mai puțin favorabile pentru părțile respective. Având în vedere că părțile interesate au fost avertizate în mod clar cu privire la consecințele lipsei de cooperare și că nivelul de cooperare în acest caz a fost deosebit de mic, Comisia a considerat adecvat să stabilească taxa antidumping reziduală pe baza unui volum reprezentativ de vânzări ale Xinjiang Guolin în Uniune, în cursul perioadei de investigație. Aceste vânzări au fost considerate un substituent adecvat pentru a reflecta comportamentul de dumping al întreprinderilor care au ales să nu coopereze.

(182)

Prin urmare, marja reziduală de dumping a fost stabilită la 280,3 %.

(183)

Marjele de dumping provizorii, exprimate ca procent din prețul CIF la frontiera Uniunii, înainte de plata taxelor vamale, sunt după cum urmează:

(184)

Produsul similar a fost fabricat de un producător din Uniune în cursul perioadei de investigație. El constituie „industria din Uniune” în sensul articolului 4 alineatul (1) din regulamentul de bază.

(185)

Întrucât datele referitoare la evaluarea prejudiciului au fost obținute de la doar un producător din Uniune, cifrele pentru analiza prejudiciului sunt prezentate sub formă de intervale, din motive de confidențialitate. Cu toate acestea, indicii se bazează pe date reale și nu pe intervale.

(186)

Producția totală din Uniune pe parcursul perioadei de investigație a fost stabilită în intervalul 10 000- 12 000 de tone. Comisia a stabilit cifra reală pe baza unei verificări a rapoartelor auditate ale singurului producător cunoscut din Uniune, și anume WeylChem Lamotte SAS.

(187)

Pentru a stabili dacă industria din Uniune a suferit un prejudiciu și pentru a determina consumul și diferiții indicatori economici referitori la situația industriei din Uniune, Comisia a examinat dacă și în ce măsură utilizarea ulterioară a producției de produs similar a industriei din Uniune trebuia să fie luată în considerare în cadrul analizei.

(188)

Comisia a constatat că o anumită parte a producției producătorului din Uniune inclus în eșantion a fost destinată utilizării captive. Industria din Uniune utilizează o parte din producția sa de acid glioxilic ca materie intermediară pentru a produce 2-cumaranonă și, într-o mai mică măsură, alantoină. Produsul a fost livrat în cadrul aceleiași întreprinderi la prețuri de transfer în conturile sale, la nivelul costului de fabricație per unitate de produs, pentru prelucrare ulterioară în aval. Distincția dintre piața captivă și piața liberă este relevantă pentru analiza prejudiciului, întrucât produsele destinate utilizării captive nu sunt expuse concurenței directe exercitate de importuri. În schimb, producția destinată vânzării pe piața liberă este în concurență directă cu importurile de produs în cauză.

(189)

Pentru a oferi o imagine cât mai completă posibil a industriei din Uniune, Comisia a obținut date pentru întreaga activitate în relație cu produsul și a stabilit dacă producția a fost destinată utilizării captive sau pieței libere.

(190)

Comisia a examinat anumiți indicatori economici referitori la industria din Uniune pe baza datelor privind piața liberă a acidului glioxilic. Acești indicatori sunt: volumul vânzărilor și prețurile de vânzare pe piața Uniunii; cota de piață; creșterea; volumul și prețurile exporturilor; profitabilitatea; randamentul investițiilor; și fluxul de lichidități. În măsura în care a fost posibil și justificat, constatările examinării au fost comparate cu datele aferente pieței captive, pentru a prezenta un tablou clar al situației industriei din Uniune.

(191)

Cu toate acestea, alți indicatori economici au putut fi examinați în mod semnificativ doar prin referire la întreaga activitate, inclusiv utilizarea captivă a industriei din Uniune. Aceștia sunt: producția; capacitatea de producție, gradul de utilizare a capacității, investițiile, stocurile, gradul de ocupare a forței de muncă, productivitatea, salariile și capacitatea de a atrage capital. Ei depind de întreaga activitate, indiferent dacă producția este captivă sau vândută pe piața liberă.

(192)

Comisia a stabilit consumul la nivelul Uniunii utilizând ca bază (i) vânzările verificate ale singurului producător cunoscut din Uniune, utilizarea captivă a singurului producător cunoscut din Uniune și (ii) importurile din țara în cauză și din toate celelalte țări terțe.

(193)

Consumul la nivelul Uniunii a evoluat după cum urmează:

Tabelul 2

Consumul la nivelul Uniunii (tone)

(194)

Acidul glioxilic se vinde sub formă de două preparate, fie o soluție 50 % de acid glioxilic, fie cristale de acid glioxilic monohidrat. Pentru a compara diferitele tipuri de acid glioxilic, Comisia a observat că o tonă de acid glioxilic conține, de regulă, 78,8 % acid glioxilic, în timp ce o tonă de soluție de acid glioxilic conține, de regulă, 50 % acid glioxilic. Prin urmare, Comisia consideră că o tonă de cristale de acid glioxilic este echivalentă cu 1,576 tone de soluție de acid glioxilic. Întrucât singurul producător cunoscut de cristale de acid glioxilic este Xinjiang Guolin, conversia a fost aplicată numai cantității lor de cristale exportate către UE.

(195)

Pe baza acestei analize, după o ușoară scădere în 2022 și o scădere mai substanțială în 2023 – probabil din cauza crizei energetice care a afectat industria chimică (107), (108) – consumul de pe piața liberă în perioada de investigație a crescut, dar a fost totuși cu 26 % mai mic decât nivelurile din 2021. Consumul total la nivelul UE a urmat un model similar și a fost cu 28 % mai mic decât nivelurile din 2021.

(196)

Producătorul din Uniune utilizează o parte din producția lui de acid glioxilic pe plan intern pentru fabricarea de produse din aval. Piața captivă a înregistrat o scădere treptată în cursul perioadei examinate, ceea ce a dus la o scădere cu 37 % a volumului, în concordanță cu scăderea generală a producției industriei produselor chimice în perioada examinată (a se vedea considerentul 195).

(197)

Întrucât acidul glioxilic se încadrează în prezent la codul NC de tip „coș”2918 30 00 , un cod care include multe produse chimice, nu a fost posibil să se evalueze statisticile Eurostat privind importurile. În schimb, statisticile privind importurile s-au bazat pe date ale furnizorilor specializați de informații despre piață privind statisticile comerciale chineze la care reclamantul are un abonament, China fiind singura țară din afara UE care produce acid glioxilic, un aspect validat și de utilizatorii din Uniune.

(198)

Sursa datelor privind importurile chineze nu a putut fi divulgată la cererea furnizorului de date. Cu toate acestea, Comisia a validat datele furnizate de reclamant prin compararea cu alte surse statistice disponibile (Eurostat și Surveillance) și cu eșantionarea și răspunsurile la chestionar ale producătorilor-exportatori chinezi cooperanți.

(199)

Cota de piață a importurilor din China a fost stabilită prin compararea volumelor importurilor cu consumul de pe piața Uniunii (a se vedea tabelul 2 de mai sus).

(200)

Importurile în Uniune din țara în cauză au evoluat după cum urmează:

Tabelul 3

Cantitățile importate și cotele de piață

(201)

Tabelul 3 arată o scădere temporară a importurilor din China în 2023, legată de scăderea generală a consumului la nivelul Uniunii, astfel cum este clarificat în secțiunea 4.3. În pofida scăderii volumelor, importurile din China și-au crescut cota de piață cu 26 % în aceeași perioadă. Aceasta arată, în plus, că, în timp ce, în cursul perioadei examinate, importurile din RPC au scăzut cu 2 273 de tone, sau cu 13 %, din cauza pieței în curs de contractare, acest aspect s-a tradus printr-o creștere cu 18 % a cotei de piață totale (cu 11 puncte procentuale) a importurilor provenite din China în Uniune în cursul aceleiași perioade.

(202)

Comisia a stabilit prețurile importurilor pe baza informațiilor specializate privind piața indicate în considerentul 197. Subcotarea prețurilor importurilor a fost stabilită pe baza răspunsurilor verificate la chestionar ale producătorilor-exportatori din RPC incluși în eșantion.

(203)

Prețul mediu ponderat al importurilor provenite din China în Uniune a evoluat după cum urmează:

Tabelul 4

Prețurile de import (EUR/tonă)

(204)

Prețul mediu ponderat al importurilor din China a crescut în 2022, un an caracterizat de costuri excepțional de mari de navlu maritim. Prin revenirea la condiții normale de transport, prețul din 2023 a revenit la nivelurile anterioare crizei containerelor, iar în perioada de investigație el a scăzut și mai mult. În cursul perioadei examinate, scăderea prețului unitar mediu al importurilor provenite din China a fost de 9 %. Prețurile importurilor din China au fost în mod constant mai mici decât prețurile de vânzare ale industriei Uniunii, astfel cum se arată în tabelele 4 și 8.

(205)

Comisia a analizat în plus și alte efecte asupra prețurilor, în special existența unei blocări semnificative a prețurilor. Astfel cum s-a menționat în considerentul 226, în perioada examinată, industria din Uniune a înregistrat o creștere semnificativă a costurilor sale unitare de producție, determinată atât de costurile indirecte per unitate, cât și de prețurile energiei și ale materiilor prime. Având în vedere că, în aceeași perioadă, prețul importurilor din RPC a scăzut semnificativ (considerentul 204), industria din Uniune nu a fost în măsură să își crească prețul de vânzare pentru a-și acoperi costul de producție. Această blocare a prețurilor, descrisă în considerentul 227, a confirmat, în plus, că importurile care fac obiectul unui dumping provenite din RPC au dus la pierdere de profitabilitate a industriei din Uniune.

(206)

Comisia a determinat subcotarea prețurilor în cursul perioadei de investigație comparând următoarele:

(207)

Prețurile au fost comparate în funcție de tip, având în vedere tranzacții la același nivel comercial, și au fost ajustate în mod adecvat atunci când a fost necesar și după deducerea rabaturilor și a reducerilor. În particular, cantitatea în stare solidă exportată de Xinjiang Guolin a fost convertită în cantitate echivalentă de soluție de acid glioxilic prin aplicarea conținutului de acid glioxilic al soluției. Rezultatul comparației a fost exprimat ca procent din cifra de afaceri teoretică a producătorilor din Uniune incluși în eșantion, înregistrată în cursul perioadei de investigație. Ea a indicat o marjă de subcotare medie ponderată între 13 % și 30 % pentru importurile din China pe piața din Uniune. Subcotarea a fost constatată pentru 100 % din volumele importate ale întreprinderilor incluse în eșantion.

(208)

În conformitate cu articolul 3 alineatul (5) din regulamentul de bază, examinarea efectului importurilor care fac obiectul unui dumping asupra industriei din Uniune a implicat o evaluare a tuturor indicatorilor economici care influențează situația industriei din Uniune în cursul perioadei examinate.

(209)

Pentru determinarea prejudiciului, Comisia a făcut distincție între indicatorii de prejudiciu macroeconomici și cei microeconomici. Comisia a evaluat indicatorii macroeconomici și microeconomici pe baza datelor din reclamație și din răspunsul la chestionar al producătorului cunoscut din Uniune. Întrucât niciun alt producător din Uniune nu este cunoscut de Comisie, s-a constatat că ambele seturi de date sunt reprezentative pentru situația economică a industriei Uniunii.

(210)

Indicatorii macroeconomici sunt: producția, capacitatea de producție, rata de utilizare a capacității, volumul vânzărilor, cota de piață, creșterea economică, ocuparea forței de muncă, productivitatea, amploarea marjei de dumping și redresarea în urma practicilor de dumping anterioare.

(211)

Indicatorii microeconomici sunt: prețurile unitare medii, costul unitar, costul cu forța de muncă, stocurile, profitabilitatea, fluxul de lichidități, investițiile, randamentul investițiilor și capacitatea de a atrage capital.

(212)

Producția totală din Uniune, capacitatea de producție și gradul de utilizare a capacității de producție au evoluat în cursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 5

Producția, capacitatea de producție și gradul de utilizare a capacității de producție

(213)

În cursul perioadei examinate, piața liberă a înregistrat o contracție abruptă în 2023, urmată de o stabilizare la niveluri cu 26 % mai mici decât în 2021 în perioada de investigație (a se vedea tabelul 2). Producția din Uniune a scăzut semnificativ în 2022 și chiar mai mult în 2023, în timp ce importurile care fac obiectul unui dumping au crescut în 2022, iar în 2023 ele nu au fost la fel de afectate de contracția pieței, câștigând cotă de piață în detrimentul industriei din Uniune. În perioada de investigație, volumul producției industriei din Uniune a crescut doar marginal, în pofida scăderii prețului cu 28 de puncte procentuale (a se vedea tabelul 8). Chiar și la acel nivel al prețurilor, industria din Uniune a fost în concurență cu importurile care fac obiectul unui dumping provenite din RPC, care, începând din 2021 și pe parcursul perioadei de investigație, au intrat în Uniune la prețuri semnificativ mai mici decât costul de producție al industriei din Uniune. Întrucât produsul nu poate fi depozitat perioade lungi de timp, iar capacitatea de depozitare este limitată, industria din Uniune a trebuit să ajusteze producția redusă la volume mai mici. La rândul său, acest fapt a redus în mod semnificativ gradul de utilizare a capacității de producție.

(214)

Capacitatea de producție raportată se referă la capacitatea instalată pentru acidul glioxilic. Prin aceeași procedură de fabricație se produce și acidul oxalic ca subprodus al producției de acid glioxilic. Producția de acid oxalic s-a redus în același ritm cu producția de acid glioxilic. Întrucât prețul este mult mai mic, impactul acestei reduceri nu este semnificativ.

(215)

Cantitățile vândute și cota de piață ale industriei Uniunii au evoluat pe parcursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 6

Cantitățile vândute și cotele de piață

(216)

Volumele vânzărilor industriei din Uniune pe piața Uniunii indică o scădere semnificativă în 2022, urmată de o scădere și mai considerabilă în 2023. În perioada de investigație, vânzările pe piața liberă au crescut în comparație cu 2023, dar au reprezentat doar puțin peste jumătate din volumul vânzărilor sale în 2021.

(217)

În cursul perioadei examinate, cota de piață a industriei din Uniune în ceea ce privește consumul de pe piața liberă din Uniune a scăzut semnificativ în 2022 și în 2023. Oferind prețuri cu 20 % mai mici decât costul de producție în perioada de investigație (tabelul 8), industria din Uniune a fost în măsură să recâștige 5 % din piață în perioada de investigație, ceea ce a condus la o pierdere de 30 % din cota de piață în cursul perioadei examinate.

(218)

Consumul de pe piața liberă a Uniunii a scăzut cu 26 % în cursul perioadei examinate (a se vedea tabelul 2), în timp ce volumul vânzărilor industriei din Uniune pe piața Uniunii a scăzut cu 48 % (a se vedea tabelul 6). Prin urmare, industria din Uniune a înregistrat o pierdere semnificativă de 30 % din cota de piață. În schimb, cota de piață a importurilor care fac obiectul unui dumping provenite din RPC a crescut cu 18 % în cursul perioadei examinate (a se vedea tabelele 3 și 6).

(219)

Gradul de ocupare a forței de muncă și productivitatea au evoluat în cursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 7

Ocuparea forței de muncă și productivitatea

(220)

Industria din Uniune și-a redus constant forța de muncă pe parcursul perioadei examinate, întrucât volumul producției și al vânzărilor sale a scăzut. Însă, este necesar să fie remarcat faptul că, în timp ce volumele de producție au fost semnificativ mai mici în cursul perioadei de investigație ca urmare a volumului foarte mic de vânzări cauzat de importurile care fac obiectul unui dumping, producătorul cunoscut din Uniune a ales să păstreze toți angajații implicați în procesul de producție, deoarece aceștia reprezintă minimul necesar de angajați, și a redus doar personalul administrativ și de conducere. Totuși, sub presiunea importurilor care fac obiectul unui dumping, întreprinderea a anunțat în decembrie 2024 că forța de muncă din fabrică va scădea dramatic din cauza scăderii vânzărilor de acid glioxilic, ceea ce a condus la reduceri de aproximativ 100 de locuri de muncă din totalul de 400 de angajați ai fabricii.

(221)

Productivitatea în cursul perioadei examinate urmează îndeaproape tendința observată pentru producție: scădere semnificativă în 2022, chiar mai severă în 2023 și stabilizare în perioada de investigație. Decizia producătorului cunoscut din Uniune de a nu disponibiliza angajați, în pofida scăderii producției, are un impact asupra indicatorului observat în această perioadă.

(222)

Toate marjele de dumping au fost semnificativ superioare nivelului de minimis. Impactul magnitudinii marjelor de dumping efective asupra industriei din Uniune a fost substanțial, având în vedere volumul și prețurile importurilor din țara în cauză.

(223)

Aceasta este prima investigație antidumping privind produsul în cauză. Prin urmare, nu există date disponibile pentru a evalua efectele unor eventuale practici de dumping anterioare.

(224)

În perioada examinată, prețurile de vânzare unitare medii ponderate practicate de producătorii din Uniune incluși în eșantion față de clienți neafiliați din Uniune au evoluat după cum urmează:

Tabelul 8

Prețurile de vânzare din Uniune

(225)

Prețurile de vânzare atât pe piața captivă, cât și pe piața liberă, au crescut semnificativ în 2022, în paralel cu creșterea costului unitar. În 2023, și în pofida creșterii suplimentare a costurilor, prețurile de vânzare pe piața liberă au scăzut în comparație cu 2022, dar au rămas mult mai mari decât în 2021, ceea ce a dus la pierderea semnificativă din cota de piață în favoarea concurenților chinezi, ale căror produse au fost mult mai ieftine pe parcursul perioadei examinate, astfel cum se arată în tabelele 4 și 8. În fața acestei concurențe, industria din Uniune a scăzut și mai mult prețul de pe piața liberă în perioada de investigație, ajungând la un preț de vânzare care era mult mai mic decât costul unitar și cu doar 12 % mai mare decât prețul din 2021. Pe de altă parte, prețul pe piața captivă a fost cu 38 % mai mare decât în 2021, reflectând creșterea cu 45 % a costurilor în aceeași perioadă.

(226)

Costul unitar de producție a crescut semnificativ în 2022 și a crescut și mai mult în 2023, iar apoi a scăzut în perioada de investigație. Pentru 2022, principalii factori determinanți au fost creșterea costurilor energiei și a materiilor prime și scăderea producției ca urmare a reducerii volumului vânzărilor, astfel cum se arată în tabelul 6. În 2023, acest efect a fost foarte pronunțat, deoarece cu aceeași forță de muncă și cu aceleași facilități de producție s-a produs aproximativ jumătate din cantitate, din cauza reducerii pieței și a concurenței din partea importurilor care fac obiectul unui dumping. În perioada de investigație, presiunea exercitată de materiile prime și de energie a scăzut, iar vânzările și producția au crescut într-o oarecare măsură în comparație cu 2023, ceea ce a condus la o ușoară reducere a costurilor, însă costul unitar a fost în continuare cu 45 % mai mare decât în 2021.

(227)

Pe parcursul întregii perioade examinate, marja dintre prețul de vânzare unitar mediu și costul unitar de producție, care a fost inițial la un nivel profitabil, a scăzut mai întâi la zero și apoi a devenit din ce în ce mai negativă. Acest fenomen s-a întâmplat deoarece industria din Uniune nu a fost în măsură să crească prețurile pentru a compensa creșterea costurilor, având în vedere creșterea bruscă a importurilor care fac obiectul unui dumping.

(228)

Costurile medii cu forța de muncă ale producătorului din Uniune au evoluat pe parcursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 9

Costurile medii cu forța de muncă per angajat

(229)

În cursul perioadei examinate, salariul mediu per angajat a crescut cu 16 %, în concordanță cu creșterile anuale ale costului cu forța de muncă în Franța (109).

(230)

Nivelurile stocurilor producătorilor din Uniune incluși în eșantion au evoluat pe parcursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 10

Stocurile

(231)

Producția se realizează în loturi, iar acidul glioxilic nu poate fi depozitat mult timp. Întrucât capacitatea de stocare este limitată, nivelul stocurilor este relativ stabil în raport cu producția. Cu toate acestea, în 2023, din cauza scăderii bruște a vânzărilor pe piața liberă, s-a înregistrat o dublare a stocurilor finale, care au revenit la nivelurile anterioare odată ce industria din Uniune și-a redus prețurile la nivelul costurilor.

(232)

Profitabilitatea, fluxul de lichidități, investițiile și randamentul investițiilor producătorilor din Uniune incluși în eșantion au evoluat în perioada examinată după cum urmează:

Tabelul 11

Profitabilitatea, fluxul de lichidități, investițiile și randamentul investițiilor

(233)

Profitabilitatea a fost la un nivel sănătos în primii doi ani ai perioadei examinate, dar s-a transformat în pierderi foarte mari în perioada de investigație, având în vedere creșterea continuă a importurilor care fac obiectul unui dumping și prețurile mai mici, ceea ce a condus la pierderi de vânzări și la o scădere drastică a producției.

(234)

Fluxul net de lichidități reprezintă capacitatea producătorilor din Uniune de a-și autofinanța activitățile. Tendința fluxului net de lichidități a urmat un model similar cu cel al profitabilității pe parcursul întregii perioade examinate, observându-se în special o scădere bruscă în 2022 și valori negative semnificative în 2023 și în perioada de investigație.

(235)

În 2021 nu s-au înregistrat investiții, dar, în 2022, tranziția verde și necesitatea de a reduce costurile cu energia au determinat industria din Uniune să modernizeze fabricile și utilajele pentru a-și ameliora eficiența și, astfel, să își sporească nivelul de productivitate. Resursele create de investiție nu au fost utilizate, iar creșterea preconizată a profitabilității din cauza costurilor de producție mai mici nu s-a materializat din cauza cererii reduse.

(236)

Randamentul investițiilor este profitul exprimat ca procent din valoarea contabilă netă a investițiilor. În concordanță cu profitabilitatea, el s-a situat la un nivel sănătos în 2021, dar a înregistrat o scădere bruscă în 2022 și a atins un nivel negativ semnificativ în perioada de investigație.

(237)

Capacitatea producătorului cunoscut din Uniune de a atrage capital a fost grav afectată, întrucât fluxul său de lichidități și profitabilitatea sa au atins niveluri negative semnificative în perioada de investigație, după o scădere de 53 % a producției.

(238)

Industria din Uniune a avut rezultate bune la începutul perioadei examinate, indicatorii de prejudiciu situându-se, în general, la niveluri sănătoase în 2021. Până în 2022, ea a utilizat capacitatea de producție și s-a bucurat de un nivel sănătos de profitabilitate.

(239)

Cu toate acestea, în 2022, odată cu creșterea importurilor din China la prețuri mici, s-a înregistrat o scădere a vânzărilor, a cotei de piață și a profitabilității, precum și o scădere corelată a productivității. În 2023, intrarea pe piața UE a importurilor care fac obiectul unui dumping sever din China și scăderea cererii au condus la o deteriorare bruscă a situației de pe piață a industriei din Uniune, cu o inversare semnificativă a profitabilității și a fluxului de lichidități. În perioada de investigație, în pofida unei ușoare creșteri a vânzărilor și a producției ca urmare a creșterii cererii, această deteriorare a fost accentuată și mai mult atunci când toți indicatorii de prejudiciu (în special profitabilitatea, fluxul de lichidități și randamentul investițiilor) au atins niveluri negative semnificative.

(240)

Industria din Uniune s-a confruntat cu costuri de producție din ce în ce mai mari pe care nu a putut să le transfere sub forma unor creșteri ale prețurilor, având în vedere subcotarea importurilor din RPC (considerentele 224-227). Ea a început să piardă din volumul de vânzări spre sfârșitul anului 2022, ceea ce s-a reflectat și într-o pierdere din cota de piață de 11 puncte procentuale sau o scădere de 30 % în cursul perioadei examinate. Ca reacție, a trebuit să își reducă producția cu 53 %.

(241)

În timp ce volumul absolut al importurilor din RPC a scăzut cu 13 % în cursul perioadei examinate, având în vedere scăderea consumului cu o rată mai mare (-26 %), cota lor de piață a crescut cu 18 %, adică cu 11 puncte procentuale. Prețurile importurilor din RPC au crescut inițial cu 9 % în 2022. Cu toate acestea, în 2023, prețurile importurilor din RPC au scăzut la niveluri cu 3 % mai mici decât în 2021 și au continuat să scadă în perioada de investigație până la un nivel cu 9 % mai mic decât în 2021. Având în vedere prețurile mici ale importurilor din China, industria din Uniune a recurs la vânzări la prețuri mult mai mici decât costul de producție (care a crescut din cauza prețurilor mai mari la materii prime și energie), ceea ce a condus la pierderi și la o scădere cu 53 % a producției.

(242)

Singurii indicatori de prejudiciu care nu au constatat o deteriorare semnificativă în cursul perioadei examinate au fost capacitatea de producție, prețurile de vânzare ale industriei din Uniune și investițiile totale. Capacitatea a rămas stabilă, deoarece nu a fost pusă în aplicare nicio modificare a procedurii de producție în perioada de investigație. Prețurile de vânzare au crescut în 2022 și apoi au scăzut în 2023 și în perioada de investigație, ceea ce a dus la o creștere globală de 12 % în perioada examinată. Din cauza importurilor care fac obiectul unui dumping, creșterea de 12 % a prețului a fost cu mult mai mică decât creșterea de 45 % a costului unitar, ceea ce a condus la un preț în perioada de investigație cu aproximativ 20 % mai mic decât costul de producție. Marja descrescătoare și apoi tot mai negativă dintre prețul de vânzare și costul unitar a condus la o inversare bruscă a profitabilității și a fluxului de lichidități. Investițiile totale au fost pozitive, datorită unui proiect de economisire a energiei conceput și inițiat înainte de declinul semnificativ al perspectivelor industriei. Cu toate acestea, din cauza situației pieței, acest proiect nu a condus la îmbunătățirea preconizată a profitabilității.

(243)

Pe scurt, o creștere de 35 % a importurilor din RPC la prețuri care au scăzut cu 10 % în cursul perioadei examinate și care au subcotat în mod semnificativ prețurile de vânzare din Uniune a coincis cu o inversare dramatică a performanței industriei din Uniune în ceea ce privește indicatorii de prejudiciu, culminând cu pierderi semnificative și cu o reducere la jumătate a cantității producției în cursul perioadei examinate.

(244)

Pe baza celor de mai sus, Comisia a concluzionat că, în acest stadiu, industria din Uniune a suferit un prejudiciu important în sensul articolului 3 alineatul (5) din regulamentul de bază.

(245)

În conformitate cu articolul 3 alineatul (6) din regulamentul de bază, Comisia a examinat dacă importurile care au făcut obiectul unui dumping, provenite din țara în cauză, au cauzat un prejudiciu important industriei din Uniune. În conformitate cu articolul 3 alineatul (7) din regulamentul de bază, Comisia a examinat, în plus, dacă și alți factori cunoscuți ar fi putut să aducă, în același timp, un prejudiciu industriei din Uniune. Comisia s-a asigurat de faptul că niciun eventual prejudiciu cauzat de alți factori decât importurile care fac obiectul unui dumping din țara în cauză nu a fost atribuit acestor importuri. Factorii respectivi sunt: scăderea cererii, performanța la export a industriei din Uniune, utilizarea captivă și creșterea costurilor materiilor prime și ale prețurilor la energie.

(246)

Astfel cum se prezintă în secțiunea 4.4.1, cota de piață a importurilor de acid glioxilic care fac obiectul unui dumping a crescut cu 18 % (adică 11 puncte procentuale) în perioada examinată. În cursul aceleiași perioade, astfel cum se menționează în considerentele 215-217, volumul vânzărilor industriei din Uniune a scăzut cu 48 %, iar cota ei de piață cu 30 % (adică 11 puncte procentuale).

(247)

Astfel cum se arată în secțiunea 4.4.2, importurile din China au subcotat în mod semnificativ prețurile industriei din Uniune în întreaga perioadă examinată, ceea ce a condus la o deteriorare din ce în ce mai gravă a situației industriei din Uniune. Importurile din China au condus, în plus, la blocarea prețurilor în cursul perioadei de investigație, când industria din Uniune nu a fost capabilă să vândă peste costurile sale, având în vedere presiunea generată de importurile care fac obiectul unui dumping (secțiunea 4.5.3.1).

(248)

Prin urmare, Comisia a concluzionat că o creștere semnificativă a cotei de piață a importurilor care fac obiectul unui dumping provenite din RPC la prețuri care subcotau în mod semnificativ prețurile din Uniune a cauzat un prejudiciu important industriei din Uniune.

(249)

Nu există alți producători de produs în cauză în nicio țară terță (a se vedea considerentul 197). Prin urmare, nici volumul importurilor, nici prețurile de import din alte țări terțe nu reprezintă o cauză a prejudiciului cauzat industriei din Uniune.

(250)

Volumul exporturilor producătorului din Uniune cunoscut a evoluat pe parcursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 12

Performanța la export a producătorului din Uniune

(251)

Volumul exporturilor industriei din Uniune a reprezentat 72-82 % din vânzările sale domestice pe piața Uniunii în 2021-22 și 85-95 % din prețul vânzărilor sale domestice. El a urmat o tendință descrescătoare, iar mai târziu, în 2023 și în perioada de investigație, a reprezentat 55-56 % din vânzările sale pe piața Uniunii. Prețul mediu de vânzare al exporturilor a urmat, de asemenea, o tendință similară cu cea a vânzărilor interne, crescând ca urmare a costului de producție mai mare și apoi scăzând din cauza concurenței exportatorilor chinezi pe aceste piețe.

(252)

Statele Unite și Regatul Unit au fost de departe cele mai importante piețe de export ale industriei din Uniune, iar principalul motiv al scăderii exporturilor a fost o creștere a importurilor din RPC, care a rezultat, de exemplu, în pierderea unui client semnificativ din Regatul Unit. Investigația a constatat că exporturile chineze către piețele țărilor terțe, inclusiv către Statele Unite, sunt, și ele, vândute sub valoarea normală. Prin urmare, industria din Uniune nu a putut concura cu astfel de vânzări pe aceste piețe.

(253)

Pierderea din volumul vânzărilor la export a avut un efect negativ asupra volumului producției și a gradului de utilizare a capacității producătorului din Uniune, contribuind astfel și mai mult la o creștere semnificativă a costurilor sale fixe per unitate produsă.

(254)

În consecință, Comisia a concluzionat cu titlu provizoriu că performanța la export a industriei din Uniune nu a atenuat legătura de cauzalitate dintre importurile care fac obiectul unui dumping provenite din țara în cauză și prejudiciul important care a fost constatat.

(255)

Astfel cum se menționează în considerentul 226, costul de producție al industriei din Uniune a crescut în principal din cauza creșterii prețurilor la energie. Până în 2022, industria din Uniune a putut, într-o anumită măsură, să își crească prețurile ca reacție la creșterea costului de producție. Cu toate acestea, în cursul anului 2023 și în perioada de investigație, când prețurile la energie începuseră să se normalizeze, nu a fost încă posibil să se stabilească un preț de vânzare profitabil, având în vedere scăderea prețurilor importurilor din RPC, astfel cum se menționează în considerentele 201 și 204. În plus, proiectul de îmbunătățire a eficienței și, prin urmare, de reducere a costurilor, nu a devenit operațional în cursul perioadei de investigație. În acest context, pentru a menține vânzările, industria din Uniune ar fi trebuit să își reducă prețurile de vânzare sub costul de producție. Prin urmare, creșterea costurilor nu a atenuat legătura de cauzalitate constatată.

(256)

Astfel cum s-a menționat în secțiunea 4.5.2, piața UE a fluctuat în perioada examinată, cu o contracție de 28 % în perioada de investigație în raport cu 2021. Indiferent de fluctuațiile pieței, cota importurilor din China a continuat să crească chiar și în perioadele de contracție și, în plus, industria din UE nu a fost în măsură să își mențină cota de piață. O scădere a volumului vânzărilor industriei din UE proporțională cu scăderea cererii ar fi fost de ordinul a 2 000- 3 000 de tone, în timp ce în prezent, din cauza evoluției opuse a importurilor provenite din China, ea s-a situat la valoarea de 5 000- 6 000 de tone. Prin urmare, scăderea cererii pe piață nu a atenuat legătura de cauzalitate.

(257)

Cantitățile dedicate utilizării captive și prețurile de vânzare unitare medii ponderate pentru utilizarea captivă ale producătorului din Uniune inclus în eșantion au evoluat pe parcursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 13

Utilizarea captivă

(258)

Piața captivă a înregistrat o scădere treptată a cantității, ceea ce a dus la o scădere cu 37 % în perioada examinată. Cu toate acestea, scăderea volumului a fost mai mică decât scăderea de 47 % de pe piața liberă, care este mult mai mare și care s-a aflat sub presiunea directă a importurilor din China. Scăderea mai rapidă a vânzărilor a condus astfel la creșterea cotei pieței captive în producția industriei din UE. Scăderea prețurilor utilizării captive a fost, de asemenea, mai puțin accentuată. Prin urmare, scăderea de pe piața captivă nu a atenuat legătura de cauzalitate dintre importurile care fac obiectul unui dumping și prejudiciu.

(259)

Efectul altor factori poate fi considerat ca accentuând impactul prejudiciului cauzat de importurile care fac obiectul unui dumping în Uniune. Pierderea gravă a profitabilității industriei din Uniune nu a fost cauzată de costul de producție în sine sau de fluctuația pieței, ci mai degrabă de incapacitatea ei de a crește prețurile sau vânzările pe piața liberă a Uniunii (cel mai important client de departe) pentru a-și acoperi costurile.

(260)

Astfel cum se menționează în considerentele 232-237, începând din 2022, industria din Uniune a înregistrat o deteriorare a performanței sale, care s-a accentuat dramatic în 2023 și în perioada de investigație, astfel cum s-a demonstrat practic pentru toți indicatorii de prejudiciu și, în special, în ceea ce privește profitabilitatea, fluxul de lichidități și randamentul investițiilor, care au atins niveluri negative semnificative.

(261)

Această situație a coincis cu o creștere de 18 % a cotei de piață a importurilor provenite din RPC la prețuri care au scăzut cu 9 % în cursul perioadei examinate și au subcotat în mod semnificativ prețurile de vânzare ale industriei din Uniune. Importurile provenite din China au blocat, în plus, prețurile industriei din Uniune în cursul perioadei de investigație.

(262)

Comisia a făcut distincție și a separat efectele factorilor – cum ar fi importurile din alte țări, performanța la export, creșterea costurilor, scăderea cererii și utilizarea captivă, care au putut afecta situația industriei din Uniune – de efectele generatoare de prejudicii ale importurilor care fac obiectul unui dumping. Efectul acestor factori asupra evoluțiilor negative ale industriei din Uniune a fost însă limitat sau chiar nul.

(263)

Pe baza celor de mai sus, Comisia a concluzionat, în această etapă a investigației, că importurile care fac obiectul unui dumping provenite din țara în cauză au determinat un prejudiciu important industriei din Uniune și că ceilalți factori, luați în considerare în mod individual sau colectiv, nu au atenuat legătura de cauzalitate dintre importurile care fac obiectul unui dumping și prejudiciul important constatat. Prejudiciul constă în special în reducerea volumului vânzărilor, a profiturilor, a producției, a cotei de piață, a productivității, a randamentului investițiilor și a gradului de utilizare a capacității de producție.

(264)

În cazul de față, reclamantul a susținut existența unor distorsiuni legate de materiile prime în sensul articolului 7 alineatul (2a) din regulamentul de bază.

(265)

Astfel, pentru a efectua evaluarea nivelului adecvat al măsurilor, Comisia a stabilit mai întâi valoarea taxei vamale necesare pentru a elimina prejudiciul suferit de industria din Uniune în absența distorsiunilor în temeiul articolului 7 alineatul (2a) din regulamentul de bază.

(266)

În continuare, Comisia a examinat dacă marja de dumping a producătorilor-exportatori incluși în eșantion ar fi mai mare decât marja lor de subcotare a prețurilor indicative.

(267)

Prejudiciul ar fi eliminat dacă industria din Uniune ar putea obține un profit indicativ prin vânzarea la un preț indicativ în sensul articolului 7 alineatele (2c) și al articolului 7 alineatul (2d) din regulamentul de bază.

(268)

În conformitate cu articolul 7 alineatul (2c) din regulamentul de bază, pentru stabilirea profitului indicativ, Comisia a luat în considerare următorii factori: nivelul de profitabilitate înainte de creșterea importurilor din țara care face obiectul investigației, nivelul de profitabilitate necesar pentru a acoperi în întregime costurile și investițiile, cercetarea și dezvoltarea (C&D) și inovarea, precum și nivelul de profitabilitate estimat pentru condiții normale de concurență. Este necesar ca o astfel de marjă de profit să nu fie mai mică de 6 %.

(269)

Într-o primă etapă, Comisia a stabilit un profit de bază care să acopere costurile totale în condiții normale de concurență. Întrucât industria din Uniune a suferit pierderi în cursul anului 2023, care au fost și mai mari în perioada de investigație, Comisia a stabilit un profit-țintă de 8,7 %, care reprezintă media marjei de profit a industriei pentru vânzările produsului similar pe piața Uniunii pentru 2021 și 2022, ultimii doi ani în care industria a înregistrat un profit.

(270)

Pe această bază, prețul care nu generează prejudicii este cuprins între 2 500 și 3 800 EUR per tonă, rezultat din aplicarea marjei de profit de 8,7 % menționate anterior la costul de producție în cursul perioadei de investigație al producătorului din Uniune inclus în eșantion pentru fiecare tip în parte. Prețurile de export au fost ajustate în mod corespunzător cu taxa vamală (6,5 %) și cu costurile ulterioare importării raportate în răspunsurile la chestionar.

(271)

Industria din Uniune nu a formulat nicio pretenție în conformitate cu articolul 7 alineatul (2d) din regulamentul de bază cu privire la costurile viitoare care decurg din acordurile multilaterale de mediu și din protocoalele acestora, la care Uniunea este parte, și din convențiile OIM enumerate în anexa Ia, pe care industria Uniunii le va suporta în perioada de aplicare a măsurii în temeiul articolului 11 alineatul (2). Prin urmare, nu au fost efectuate ajustări ale prețului care nu generează prejudicii menționat în considerentul anterior.

(272)

Ulterior, Comisia a stabilit nivelul marjei de subcotare a prețurilor indicative pe baza unei comparații între prețul de import mediu ponderat al producătorilor-exportatori cooperanți incluși în eșantion din RPC, astfel cum a fost stabilit pentru calcularea subcotării prețurilor, și prețul mediu ponderat care nu generează prejudicii al produsului similar vândut de producătorul din Uniune pe piața Uniunii în cursul perioadei de investigație. Eventualele diferențe rezultate din această comparație au fost exprimate ca procent din valoarea CIF de import medie ponderată. Comisia nu a fost nevoită să calculeze marjele de subcotare a prețurilor indicative în ceea ce privește întreprinderile necooperante din cauza constatărilor privind distorsiunile semnificative menționate la articolul 7 alineatul (2a).

(273)

Astfel cum se explică în avizul de deschidere, reclamantul a furnizat Comisiei dovezi suficiente cu privire la existența unor distorsiuni privind materiile prime în țara în cauză în ceea ce privește produsul care face obiectul investigației. Prin urmare, în conformitate cu articolul 7 alineatul (2a) din regulamentul de bază, atunci când a examinat dacă o taxă vamală mai mică decât marja de dumping ar fi suficientă pentru a elimina prejudiciul, Comisia a luat în considerare dacă există distorsiuni privind materiile prime în ceea ce privește produsul în cauză.

(274)

Conform dovezilor din reclamație, acetaldehida și monoetilenglicolul (MEG), reprezentând între 20 % și 30 % și, respectiv, între 30 % și 40 % din costul de producție al acidului glioxilic, fac obiectul rambursării, reducerii sau exceptării de la plata taxei pe valoarea adăugată (TVA) în China.

(275)

Prin urmare, astfel cum s-a anunțat în avizul de deschidere, în conformitate cu articolul 7 alineatul (2a) din regulamentul de bază, Comisia a examinat impactul distorsiunilor legate de materiile prime asupra producției de acid glioxilic din China.

(276)

Comisia a identificat mai întâi principalele materii prime utilizate la fabricarea produsului în cauză de către fiecare dintre producătorii-exportatori incluși în eșantion. Au fost considerate materii prime principale acele materii prime care ar putea reprezenta cel puțin 17 % din costul de producție al produsului în cauză. Comisia a stabilit că producătorul-exportator Hubei Hongyuan utilizează MEG ca materie primă principală pentru a produce glioxal. Hubei Hongyuan nu utilizează acetaldehidă în procesul de fabricație. Comisia a observat, în plus, că producătorul-exportator Xinjiang Guolin utilizează o metodă de fabricație diferită, astfel cum este descrisă în considerentul 133, și utilizează anhidrida maleică ca materie primă principală. Reclamația nu a făcut distincție între metodele de fabricație utilizate de cei doi producători-exportatori incluși în eșantion. Cu toate acestea, întrucât anhidrida maleică este principala materie primă utilizată în procesul de fabricație al Xinjiang Guolin, Comisia a analizat, în plus, potențiala distorsiune care afectează această materie primă în conformitate cu articolul 7 alineatul (2a) din regulamentul de bază.

(277)

Comisia a examinat apoi dacă vreuna dintre principalele materii prime utilizate la fabricarea produsului în cauză face obiectul unor distorsiuni determinate de cel puțin una dintre măsurile enumerate la articolul 7 alineatul (2a) din regulamentul de bază: sisteme de preț duale, taxe la export, suprataxe la export, contingente la export, interdicții la export, drepturi fiscale aplicate exporturilor, cerințe de obținere a unei autorizații, prețuri minime de export, rambursarea, reducerea sau exceptarea de la plata taxei pe valoarea adăugată (TVA), restricții privind punctele de vămuire accesibile exportatorilor, liste cu exportatori agreați, obligații legate de piața internă, drepturi exclusive de exploatare minieră. În acest scop, Comisia a utilizat baza de date Transcustoms (110).

(278)

Comisia a stabilit că distorsiunile privind materiile prime constau, printre altele, în rambursări, reduceri sau exceptări de la plata taxei pe valoarea adăugată (TVA) la export. Comisia a identificat două materii prime esențiale, care reprezintă peste 17 % din costurile de producție nedistorsionate, în cazul cărora TVA-ul chinez este restituit doar parțial. Pentru anhidrida maleică și monoetilenglicol (MEG), cota TVA la export este de 13 %, în timp ce rata reducerii TVA la export este de numai 10 %. Prin urmare, 3 % din TVA-ul la export pentru aceste materii prime nu este rambursabil și, prin urmare, face obiectul unor reduceri ale rambursării TVA la export.

(279)

În continuare, Comisia a comparat prețul MEG și al anhidridei maleice cu prețurile de pe piața internațională reprezentativă. Prețurile unitare pentru anhidrida maleică și MEG raportate de producătorii-exportatori au fost substanțial mai mici (cu 50-60 % și, respectiv, cu 10-20 %) în comparație cu prețurile de import ale acestor materii în Columbia.

(280)

În cele din urmă, Comisia a examinat dacă oricare dintre materiile prime afectate de măsurile descrise în considerentul 276 reprezintă în mod individual cel puțin 17 % din costul de producție al produsului în cauză. În scopul acestui calcul, s-a utilizat un preț nedistorsionat al MEG și al anhidridei maleice, astfel cum s-a stabilit în considerentul 123. Astfel cum s-a menționat în considerentul 275, niciunul dintre producătorii-exportatori chinezi incluși în eșantion nu utilizează acetaldehida în procesele lor de fabricație. Prin urmare, Comisia nu a efectuat o analiză a potențialei distorsiuni în cazul acetaldehidei. Comisia a stabilit că MEG reprezintă individual peste 17 % din costul de producție al producătorului-exportator Hubei Hongyuan, iar anhidrida maleică reprezintă individual peste 17 % din costul de producție al producătorului-exportator Xinjiang Guolin.

(281)

Prin urmare, Comisia a concluzionat în mod provizoriu că anhidrida maleică și MEG fac obiectul unor distorsiuni în sensul articolului 7 alineatul (2a) din regulamentul de bază.

(282)

În conformitate cu articolul 7 alineatul (2b) din regulamentul de bază, Comisia a examinat dacă poate concluziona în mod clar că este în interesul Uniunii să se determine valoarea taxelor provizorii în conformitate cu articolul 7 alineatul (2a) din regulamentul de bază în ceea ce privește Xinjiang Guolin. O analiză a interesului Uniunii în temeiul articolului 7 alineatul (2a) nu a fost necesară pentru Hubei Hongyan, deoarece marja de prejudiciu a fost mai mare decât marja de dumping și, prin urmare, taxa sa vamală a fost plafonată de marja de dumping constatată.

(283)

Stabilirea interesului Uniunii s-a bazat pe evaluarea tuturor informațiilor pertinente pentru prezenta investigație, inclusiv a capacităților neutilizate din țara exportatoare, a concurenței pentru materiile prime și a efectului asupra lanțurilor de aprovizionare pentru întreprinderile din Uniune.

(284)

Conform datelor prezentate de producătorii cooperanți, în RPC există deja o capacitate neutilizată semnificativă, de peste 7 500 de tone. Recenta instituire a unor taxe vamale suplimentare de 10 % asupra produselor chineze în Statele Unite ar putea redirecționa către Uniune exporturile destinate SUA (111). În plus, astfel cum se menționează și în reclamație, unul dintre cei mai mari exportatori chinezi de acid glioxilic, Hubei Shunhui Biotechnology Company, a anunțat planuri de extindere pentru a-și crește volumul producției cu 20 000 de tone pe an și caută investitori să investească în acest proiect de extindere, după cum se menționează în reclamație (112).

(285)

În plus, având în vedere lipsa cooperării din partea întreprinderilor responsabile de peste 50 % din importurile din RPC, se poate concluziona că nivelul capacității chineze care poate fi direcționat către piața Uniunii poate fi semnificativ.

(286)

Întrucât piața liberă din Uniune pentru acidul glioxilic este de aproximativ [20 900- 22 900] de tone, Comisia a concluzionat că creșterile semnificative de capacitate din China, atunci când sunt utilizate, au potențialul de a crește considerabil aprovizionarea cu produsul care face obiectul investigației, de a reduce prețurile și, prin urmare, de a submina eficacitatea măsurii, dacă nu este stabilită la nivelul dumpingului.

(287)

În ceea ce privește concurența pentru materiile prime, GC nu a furnizat nicio informație cu privire la piața pentru materiile prime distorsionate din RPC, astfel cum se menționează în considerentul 31 de mai sus. Astfel cum se menționează în secțiunea 3.2.1 de mai sus, piața chineză a materiilor prime a fost considerată distorsionată.

(288)

Comisia a stabilit că prețurile unitare pentru anhidrida maleică și MEG, care reprezintă ambele peste 17 % din costurile de producție nedistorsionate, raportate de producătorii-exportatori, au fost substanțial mai mici (cu 50-60 % și, respectiv, cu 10-20 %) în comparație cu prețurile de import ale acestor materiale în țara reprezentativă în cauză (Columbia), a se vedea considerentul 280. În ceea ce privește concurența pentru anhidrida maleică, Comisia a stabilit că prețul unitar al acestei materii prime în China, astfel cum a fost raportat de Xinjiang Guolin, a fost doar aproximativ jumătate față de prețul unitar din Columbia.

(289)

Comisia a observat în considerentul 278 că distorsiunile privind materiile prime constau, printre altele, în reduceri sau anulări ale rambursării taxei pe valoarea adăugată (TVA) la export. Pentru anhidrida maleică și monoetilenglicol (MEG), cota TVA la export este de 13 %, în timp ce rata reducerii TVA la export este de numai 10 %. Prin urmare, 3 % din TVA-ul la export pentru aceste materii prime nu este rambursabil și, prin urmare, face obiectul unor reduceri ale rambursării TVA la export. Prin creșterea artificială a ofertei de materii prime, GC exercită o presiune descendentă asupra prețurilor anhidridei maleice și ale MEG pe piața internă. Producătorii chinezi plătesc mai puțin pentru factorii de producție interni decât ar trebui să plătească dacă restricția la export nu ar fi fost în vigoare. Această situație generează un dezavantaj comparativ pentru industria din Uniune față de producătorii-exportatori din China.

(290)

Această situație generează un dezavantaj comparativ pentru industria din Uniune față de producătorii-exportatori din China. Prin urmare, Comisia a concluzionat că, deși MEG este disponibil pentru industria din Uniune, el este disponibil la un preț mai mare decât cel practicat pentru concurenții ei din China. Prin urmare, industria din Uniune se află într-o situație dezavantajată față de producătorii-exportatori chinezi.

(291)

Comisia a investigat efectul nivelului măsurilor asupra situației lanțurilor de aprovizionare din Uniune. Astfel cum se explică în considerentul 197, acidul glioxilic este produs numai în China și în Uniune. Importurile de acid glioxilic din China sunt de aproximativ 16 000 de tone. Conform informațiilor colectate de utilizatorii din Uniune și de industria din Uniune, produsul achiziționat în China este echivalent cu produsul achiziționat de la industria din Uniune. Un singur utilizator, L. Brüggemann, a raportat că importă din China acid glioxilic de o calitate specifică, despre care susține că nu poate fi obținut de la industria din Uniune și, prin urmare, a solicitat scutirea în baza regimului de destinație finală. Astfel cum s-a explicat în considerentele 22-28 de mai sus, Comisia nu a putut valida afirmația potrivit căreia produsul pe care îl importă diferă de produsul din Uniune.

(292)

Doi dintre utilizatorii care au transmis observații, Deretil S.A. („Deretil”) și Laboratorios Jaer, au susținut că măsurile ar oferi reclamantului o poziție de monopol care ar crește probabil costurile pentru utilizatori și ar pune, în plus, în pericol lanțul de aprovizionare, susținând că industria din Uniune nu poate acoperi cererea.

(293)

Comisia a observat că, având în vedere capacitatea neutilizată existentă în perioada de investigație (a se vedea considerentul 213), industria din Uniune ar putea acoperi aproximativ [90 %-95 %] din aceste importuri. În prezent, numărul respectiv este probabil și mai mare, deoarece exporturile industriei din Uniune către Regatul Unit au scăzut drastic după perioada de investigație. În plus, pentru Hubei Honguyuan și alți producători cooperanți, care reprezintă împreună aproape 40 % din importurile provenite din China, taxele antidumping provizorii sunt stabilite la nivelul marjei de dumping mult mai mici. Luând în considerare toate cele de mai sus, Comisia a estimat că utilizatorii din aval din UE și-ar putea adapta sursele de aprovizionare. În plus, pierderea industriei din Uniune ar face din China singura sursă de acid glioxilic, o substanță chimică critică în fabricarea unor produse precum antibioticele. În consecință, afirmațiile au fost respinse.

(294)

Deretil a prezentat, în plus, observații argumentând că industria din Uniune și Deretil concurează pe piața producției de alantoină. Impunerea unor măsuri antidumping severe ar compromite poziția lor în raport cu reclamantul. Comisia a stabilit ă producția de alantoină reprezintă o parte foarte mică din utilizarea captivă a acidului glioxilic în industria din Uniune și, mai important, această cantitate este foarte mică în comparație cu acidul glioxilic pe care Deretil (unul dintre principalii utilizatori din UE) îl consumă. Astfel, se estimează că producția de alantoină a industriei din Uniune va avea un efect limitat asupra competitivității Deretil.

(295)

În continuare, Comisia a estimat impactul asupra profitabilității utilizatorilor din aval pe baza răspunsurilor la chestionar ale utilizatorilor cooperanți Deretil, Trade Corporation, Nouryon și L. Brüggemann. Laboratorios Jaer nu a furnizat un răspuns la chestionar. În ipoteza menționată mai sus, potrivit căreia utilizatorii, după instituirea măsurilor, vor trece la achiziții de la producătorii-exportatori cu niveluri mici ale taxelor vamale și de la producătorul din Uniune, efectul măsurilor asupra profitabilității lor nu va duce la pierderi, ceea ce înseamnă că ei vor fi în măsură să absoarbă efectul măsurilor.

(296)

În urma evaluării tuturor informațiilor pertinente pentru prezenta investigație, Comisia a concluzionat că este în mod clar în interesul Uniunii să se stabilească valoarea taxelor vamale provizorii pentru Xinjiang Guolin, în conformitate cu articolul 7 alineatul (2a) din regulamentul de bază.

(297)

Având în vedere analiza prezentată mai sus, Comisia a concluzionat că, în conformitate cu articolul 7 alineatul (2a) din regulamentul de bază, este în interesul Uniunii să stabilească nivelul taxelor vamale provizorii pe baza nivelului de dumping, sub rezerva unor considerații suplimentare în contextul articolului 21, astfel cum se prevede în secțiunea 7.2 de mai jos.

(298)

După ce a evaluat interesul Uniunii în temeiul articolului 7 alineatul (2b) din regulamentul de bază, Comisia a examinat dacă poate să concluzioneze în mod clar că nu este în interesul Uniunii să se adopte măsuri în acest caz, în pofida faptului că s-a stabilit existența unui dumping generator de prejudicii, în conformitate cu articolul 21 din regulamentul de bază. Determinarea interesului Uniunii s-a bazat pe evaluarea diverselor interese implicate, printre care cele ale industriei din Uniune, ale importatorilor și ale utilizatorilor.

(299)

Singurul producător de acid glioxilic din Uniune a depus reclamația (a se vedea considerentul 2), a cooperat pe deplin la investigație și a exprimat interesul său pentru instituirea de măsuri.

(300)

Investigația a arătat că producătorul din Uniune suferă un prejudiciu important cauzat de importurile care fac obiectul unui dumping din țara în cauză. Aceste importuri, care au subcotat în mod semnificativ prețurile producătorului din Uniune, au exercitat, în orice caz, o presiune semnificativă asupra prețurilor, astfel cum rezultă din marjele de subcotare a prețurilor indicative constatate, și au cauzat pierderi semnificative de cotă de piață și de profituri către sfârșitul perioadei examinate și în cursul perioadei de investigație, astfel cum se arată în secțiunea 5 de mai sus.

(301)

Instituirea de măsuri ar împiedica, probabil, o nouă creștere bruscă a importurilor din RPC la prețuri foarte mici. În absența măsurilor, producătorii chinezi vor continua să vândă produsul în cauză la un preț de dumping pe piața Uniunii, împiedicând industria din Uniune să reia producția în totalitate, să vândă la un preț adecvat și să genereze un profit suficient, cauzând, astfel, un prejudiciu important suplimentar industriei din Uniune.

(302)

Prin urmare, s-a concluzionat că instituirea de măsuri asupra importurilor originare din RPC ar fi în interesul industriei din Uniune.

(303)

Comisia nu a primit răspunsuri din partea importatorilor sau a comercianților din Uniune prin intermediul chestionarului specific.

(304)

Prin urmare, Comisia a concluzionat că este puțin probabil ca instituirea de taxe antidumping asupra acidului glioxilic originar din RPC să aibă un impact permanent asupra profitabilității importatorilor sau a comercianților.

(305)

Șase utilizatori ai produsului care face obiectul investigației (POI) s-au manifestat în cursul investigației. Patru dintre ei, Deretil S.A., Trade Corporation, Nouryon și L. Brüggemann, au furnizat un răspuns la chestionar. Laboratorios Jaer și Syensco au furnizat doar observații scrise.

(306)

Utilizatorii care au contribuit la investigație reprezentau aproximativ 60 % din importurile de produs în cauză. Gradul de participare a fost evaluat pe baza datelor raportate în răspunsurile la chestionar și a dimensiunii importurilor UE raportate în tabelul 3.

(307)

Deretil și Laboratorios Jaer, utilizatori care își desfășoară activitatea în principal în domeniul producției de antibiotice și, respectiv, al îngrășămintelor specializate, și care reprezintă, împreună, aproximativ 50 % din importuri și din consumul total al UE, s-au opus instituirii măsurilor. Ambii au remarcat că măsurile le-ar crește costurile, ar oferi reclamantului o poziție de monopol care să îi permită să impună creșteri suplimentare ale prețurilor și ar pune, în plus, în pericol lanțul de aprovizionare din Europa, întrucât reclamantul nu are capacitatea de a acoperi cererea, iar singurele surse de acid glioxilic sunt reclamantul și producătorii chinezi.

(308)

În ceea ce privește efectele asupra securității lanțului de aprovizionare, Comisia a observat în secțiunea 7.1.3 că există o capacitate neutilizată semnificativă a industriei din Uniune și că această capacitate neutilizată va crește probabil din cauza reducerii estimate a exporturilor sale. În orice caz, măsurile antidumping nu blochează importurile, ci mai degrabă restabilesc condiții de comerț echitabil pentru toate părțile; industria din aval ar putea în continuare să se aprovizioneze cu materiale din China și, prin urmare, industria din Uniune nu s-ar bucura de o poziție de monopol. În schimb, pierderea industriei din Uniune ar face din China singura sursă de acid glioxilic, o substanță chimică de importanță majoră în producția de antibiotice, principalul sector al utilizatorului Deretil, cel mai mare utilizator cunoscut de pe piața UE.

(309)

Deretil a remarcat, în plus, că el concurează cu reclamantul în ceea ce privește producția de alantoină. Astfel cum se explică în considerentul 294 de mai sus, reclamantul a furnizat date potrivit cărora utilizarea captivă a acidului glioxilic pentru alantoină reprezintă doar 1 % din producția sa de acid glioxilic, în pofida reducerii vânzărilor de POI pe piața Uniunii. Întrucât taxele vamale ar conduce la un preț al POI pe piața UE care ar genera prejudicii mai mici, este, prin urmare, puțin probabil ca reclamantul să crească producția de alantoină. În plus, cantitățile dedicate producției de alantoină de către industria din Uniune sunt comenzi de mărime mai mică decât consumul de acid glioxilic al Deretil, astfel încât producția de alantoină ar avea un efect foarte limitat sau nul în cazul de față.

(310)

Preocuparea exprimată de Deretil și Laboratorios Jaer cu privire la faptul că creșterea costurilor ca urmare a instituirii de măsuri ar avea un impact asupra competitivității industriilor din UE în raport cu concurenții internaționali a fost confirmată și de alți utilizatori. Nouryon, o întreprindere care își desfășoară activitatea în domeniul producției de îngrășăminte, unul dintre cei mai mari utilizatori de acid glioxilic din UE, a menționat competitivitatea ca fiind o preocupare, dar nu s-a opus măsurilor. Același context a fost valabil și pentru Syensco, singurul reclamant în cazul antidumping paralel privind importurile de vanilină din RPC (113). Ele au susținut că măsurile ar face mai dificilă reluarea producției în fabrica lor (în prezent suspendată din cauza impactului importurilor din China care fac obiectul unui dumping), dar nu și-au exprimat opoziția față de măsuri.

(311)

L. Brüggemann a obiectat, în plus, cu privire la taxele vamale, susținând că trebuie să se aprovizioneze din China cu acid glioxilic care aparține unei clase tehnice specifice, deoarece nu este disponibil în Uniune și că, prin urmare, taxele vamale i-ar afecta în mod semnificativ profitabilitatea. Astfel cum s-a explicat mai sus în considerentul 291, ea a solicitat o scutire în baza regimului de destinație finală. Comisia a estimat că măsurile ar avea doar un efect limitat asupra profitabilității întreprinderii și nu ar putea valida afirmația L. Brüggemann potrivit căreia produsul importat diferă de produsele din Uniune. Având în vedere cele de mai sus, Comisia a respins în mod provizoriu cererea de scutire în baza regimului de destinație finală.

(312)

Comisia a analizat impactul instituirii de taxe vamale asupra profitabilității utilizatorilor pe baza răspunsurilor la chestionar transmise, precum și pe baza datelor disponibile privind capacitatea de producție și evoluția pieței. Astfel cum s-a menționat în considerentul 295, analiza Comisiei indică faptul că, presupunând redirecționarea achizițiilor lor către producători cu taxe mai mici, toți cei patru utilizatori ar putea rămâne profitabili, chiar dacă măsurile sunt instituite la nivelul prevăzut la articolul 7 alineatul (2a).

(313)

În concluzie, măsurile sunt necesare pentru ca industria din Uniune să își recupereze cota de piață și să revină la profitabilitate. Utilizatorii importatori s-ar confrunta cu o creștere a costurilor atunci când se aprovizionează cu acid glioxilic din China și ar cauza un anumit declin al profitabilității lor, variind în funcție de procedura lor de producție și de strategia lor de achiziții. Riscurile ar fi atenuate de capacitatea disponibilă liberă a industriei din Uniune. Restabilirea unei concurențe sănătoase și a unor condiții de concurență echitabile ar asigura, în plus, faptul că utilizatorii se pot aproviziona de la nivel local. Pe de altă parte, neinstituirea de măsuri ar conduce la o situație de monopol pentru China, ceea ce ar face ca utilizatorii să fie complet dependenți de furnizorii din străinătate, ale căror lanțuri de aprovizionare sunt expuse unor perturbări bruște. Astfel, s-ar compromite reziliența lanțurilor de aprovizionare esențiale pentru Uniune și pentru cetățenii ei și, în special, s-ar submina obiectivul Uniunii de a consolida securitatea aprovizionării cu medicamente (114).

(314)

Pe baza informațiilor de mai sus, Comisia a concluzionat că, în acest stadiu al investigației, nu există niciun motiv întemeiat care să indice că nu este în interesul Uniunii să se instituie măsuri asupra importurilor de acid glioxilic originar din RPC.

(315)

Pe baza concluziilor la care a ajuns Comisia cu privire la dumping, la prejudiciu, la legătura de cauzalitate, la nivelul măsurilor și la interesul Uniunii, este necesar să se instituie măsuri provizorii pentru a împiedica agravarea prejudiciului cauzat industriei din Uniune de importurile care fac obiectul unui dumping.

(316)

Este necesar să fie instituite măsuri antidumping provizorii asupra importurilor de acid glioxilic originar din RPC, în conformitate cu articolul 7 alineatul (2a) din regulamentul de bază. Comisia a concluzionat în secțiunea 6.3 că este necesar ca nivelul adecvat pentru eliminarea prejudiciului să fie marja de dumping.

(317)

Taxa vamală provizorie pentru celelalte întreprinderi cooperante neincluse în eșantion se bazează pe marja de dumping medie ponderată stabilită mai jos pentru cele două întreprinderi din RPC incluse în eșantion, care este mai mică decât marjele de prejudiciu medii ponderate pentru cele două întreprinderi din RPC incluse în eșantion.

(318)

Având în vedere nivelul mic de cooperare din partea producătorilor-exportatori și faptul că nivelul taxei vamale pentru Xinjiang Guolin s-a bazat pe marja de dumping constatată în conformitate cu articolul 7 alineatul (2a) din regulamentul de bază, nivelul taxei vamale la nivel național s-a bazat pe cele mai mari marje de dumping constatate pentru fiecare tip de produs vândut în cantități reprezentative de Xinjiang Guolin.

(319)

Pe baza celor de mai sus, este necesar ca nivelurile taxei antidumping provizorii, exprimate pe baza prețului CIF la frontiera Uniunii, înainte de vămuire, să fie stabilite după cum urmează:

(320)

Nivelurile individuale ale taxei antidumping aplicabile întreprinderilor menționate în prezentul regulament au fost stabilite pe baza constatărilor din prezenta investigație. Prin urmare, ele reflectă situația constatată în cazul întreprinderilor respective în cursul investigației. Aceste niveluri ale taxei vamale sunt aplicabile exclusiv importurilor de produs în cauză originar din RPC și fabricat de entitățile juridice menționate. Este necesar ca importurile de produs în cauză fabricat de orice altă întreprindere care nu este menționată în mod specific în partea dispozitivă a prezentului regulament, inclusiv de entitățile afiliate întreprinderilor menționate în mod specific, să facă obiectul taxei aplicabile pentru „toate celelalte importuri originare din Republica Populară Chineză”. Este necesar ca ele să nu fie supuse niciunuia dintre nivelurile individuale ale taxei antidumping.

(321)

Pentru a reduce la minimum riscurile de circumvenție ca urmare a diferenței dintre nivelurile taxei vamale, sunt necesare măsuri speciale de asigurare a aplicării taxelor antidumping individuale. Aplicarea de taxe antidumping individuale este condiționată de prezentarea unei facturi comerciale valabile autorităților vamale ale statelor membre. Factura trebuie să respecte cerințele prevăzute la articolul 1 alineatul (3) din prezentul regulament. Până la prezentarea unei astfel de facturi, este necesar ca importurile să facă obiectul taxei antidumping aplicabile pentru „toate celelalte importuri originare din Republica Populară Chineză”.

(322)

Deși prezentarea acestei facturi este necesară pentru ca autoritățile vamale ale statelor membre să aplice importurilor nivelurile individuale ale taxei antidumping, ea nu este singurul element care trebuie luat în considerare de către autoritățile vamale. Într-adevăr, chiar dacă le este prezentată o factură care îndeplinește toate cerințele prevăzute la articolul 1 alineatul (3) din prezentul regulament, autoritățile vamale ale statelor membre trebuie să își efectueze verificările uzuale și pot, la fel ca în toate celelalte cazuri, să solicite documente suplimentare (documente de expediere etc.) pentru a verifica exactitatea datelor conținute în declarație și pentru a garanta faptul că aplicarea ulterioară a taxei mai mici este justificată, în conformitate cu legislația vamală.

(323)

În cazul în care exporturile uneia dintre întreprinderile care beneficiază de niveluri individuale mai mici ale taxei cresc semnificativ în volum după instituirea măsurilor în cauză, s-ar putea considera că o astfel de creștere în volum constituie, ea însăși, o modificare a configurației schimburilor comerciale, modificare cauzată de instituirea măsurilor în sensul articolului 13 alineatul (1) din regulamentul de bază. În astfel de circumstanțe și numai în cazul în care sunt îndeplinite condițiile, se poate deschide o investigație anticircumvenție. O astfel de investigație poate examina, printre altele, necesitatea de a elimina nivelul (nivelurile) individual(e) al(e) taxelor vamale și, prin urmare, de a institui o taxă vamală valabilă pentru întreaga țară.

(324)

Astfel cum s-a menționat în considerentul 3, Comisia a impus obligativitatea înregistrării pentru importurile de produs în cauză. Înregistrarea a avut loc cu scopul de a colecta, eventual, taxe vamale în mod retroactiv, în conformitate cu articolul 10 alineatul (4) din regulamentul de bază.

(325)

Având în vedere constatările din etapa provizorie, este necesar ca înregistrarea importurilor să înceteze.

(326)

În etapa actuală a procedurii, nu s-a luat/nu se poate lua nicio decizie privind posibila aplicare retroactivă a unor măsuri antidumping.

(327)

În conformitate cu articolul 19a din regulamentul de bază, Comisia a informat părțile interesate cu privire la instituirea planificată a unor taxe vamale provizorii. Această informație a fost pusă, în plus, la dispoziția publicului larg prin intermediul site-ului de internet al DG TRADE. Părților interesate li s-a acordat un termen de trei zile lucrătoare pentru a transmite observații privind acuratețea calculelor care le-au fost comunicate în mod specific.

(328)

S-au primit observații din partea Hubei Hongyuan, Xinjiang Guolin, Laboratorios Jaer, Jinyimeng Group Co., Ltd, Guangdong Joy Chemical Co., Lt. și Inner Mongolia Tianyuda Biological Technology Co., Ltd. Xinjiang Guolin a susținut că Comisia a dedus de două ori transportul maritim de marfă pentru anumite tranzacții și că, în cadrul calculului, Comisia a încurcat marja de profit cu marja costurilor VAG.

(329)

Comisia a corectat tranzacțiile de transport maritim de mărfuri, care au fost inițial contabilizate de două ori în calcul. În plus, Comisia a corectat marja de profit de 10 % și marja costurilor VAG de 23 % în calcule.

(330)

În plus, Comisia a observat că o rată de schimb incorectă a fost aplicată la sursă pentru stabilirea valorii normale în ceea ce privește costul cu forța de muncă, energia electrică și apa. Comisia a actualizat valoarea costului cu forța de muncă, energia electrică și apa în tabelul 1, utilizând același curs de schimb valutar comunicat de Banca Centrală Europeană pentru perioada de investigație pentru toți factorii de producție.

(331)

Ca urmare a corecțiilor menționate în considerentele 329 și 330, marjele de dumping au crescut ușor în două cazuri.

(332)

Celelalte observații primite nu au vizat acuratețea calculelor, ci mai degrabă metodologiile utilizate de Comisie pentru stabilirea marjelor lor de dumping respective. Observațiile respective vor fi luate în considerare împreună cu toate celelalte observații, după publicarea măsurilor provizorii.

(333)

În interesul unei bune administrări, Comisia va invita părțile interesate să prezinte observații scrise și/sau să solicite să fie audiate de Comisie și/sau de consilierul-auditor pentru proceduri comerciale, până la un termen stabilit.

(334)

Constatările privind instituirea taxelor provizorii sunt provizorii și pot fi modificate în etapa finală a investigației,