CELEX:62023CO0724: Ordonanța Curții (Camera a noua) din 16 iulie 2024.#ATHINAÏKI ZYTHOPOIIA A. E. împotriva Anexartiti Archi Dimosion Esodon.#Cerere de decizie preliminară formulată de Dioikitiko Protodikeio Thessalonikis.#Trimitere preliminară – Articolul 99 din Regulamentul de procedură al Curții – Răspuns care poate fi în mod clar dedus din jurisprudență sau care nu lasă loc niciunei îndoieli rezonabile – Directiva 92/83/CEE – Articolul 3 alineatul (1) – Stabilirea cuantumului accizei aplicate berii – Metodă de calcul al gradelor Plato – Modificare legislativă pentru a clarifica această metodă – Directiva (UE) 2020/1151 – Articolul 1 alineatul (1) – Lipsa de efect al directivei menționate asupra situațiilor împlinite anterior.#Cauza C-724/23.

1

Cererea de decizie preliminară privește interpretarea articolului 1 din Directiva (UE) 2020/1151 a Consiliului din 29 iulie 2020 de modificare a Directivei 92/83/CEE privind armonizarea structurilor accizelor la alcool și băuturi alcoolice (JO 2020, L 256, p. 1), în măsura în care această dispoziție a modificat articolul 3 alineatul (1) din Directiva 92/83/CEE a Consiliului din 19 octombrie 1992 privind armonizarea structurilor accizelor la alcool și băuturi alcoolice (JO 1992, L 316, p. 21, Ediție specială, 09/vol. 1, p. 152).

2

Această cerere a fost formulată în cadrul unui litigiu între ATHINAÏKI ZYTHOPOIIA A. E. (denumită în continuare „Athinaïki Zythopoiia”), pe de o parte, și Anexartiti Archi Dimosion Esodon (Autoritatea Independentă a Veniturilor Publice, Grecia) (denumită în continuare „AADE”), pe de altă parte, în legătură cu accizele aplicate pentru anul 2019 unei beri aromatizate produse și comercializate de această societate.

3

În versiunea sa inițială, articolul 3 alineatul (1) din Directiva 92/83 avea următorul cuprins:

„Accizele aplicate la bere de către statele membre sunt stabilite în funcție de:

4

Considerentele (2) și (3) ale Directivei 2020/1151 au următorul cuprins:

5

Articolul 1 punctul 1 din această directivă a adăugat la articolul 3 alineatul (1) din Directiva 92/83 un al doilea și un al treilea paragraf cu următorul cuprins:

„Pentru măsurarea gradelor Plato, se iau în considerare toate ingredientele berii, inclusiv cele adăugate după încheierea fermentării.

Prin derogare de la al doilea paragraf, statele membre care la 29 iulie 2020 nu iau în considerare pentru măsurarea gradelor Plato acele ingrediente ale berii care au fost adăugate după fermentare pot continua să o facă până la 31 decembrie 2030.”

6

În temeiul articolului 2 din Directiva 2020/1151, statele membre erau obligate să adopte și să publice, până la 31 decembrie 2021, actele cu putere de lege și actele administrative necesare pentru a se conforma acestei directive și trebuiau să aplice aceste dispoziții începând cu 1 ianuarie 2022.

7

Conform articolului 3 din Directiva 2020/1151, aceasta a intrat în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

8

La data faptelor din litigiul principal, Directiva 92/83 era transpusă în dreptul elen prin Nomos 2960/2001 „Ethnikos Teloneiakos Kodikas” (Legea 2960/2001 „Codul vamal național”, FEK A’ 265/22.11.2001), în versiunea rezultată din articolul 1 alineatul (1) din Nomos 3336/2005 (Legea 3336/2005, FEK A’ 96/20.04.2005) (denumită în continuare „Codul vamal național”).

9

Conform articolului 86 din Codul vamal național, noțiunea de „bere” se referă la două tipuri de produse cu o tărie alcoolică reală pe volum de peste 0,5 % vol., și anume, pe de o parte, băuturile alcoolice care se încadrează la poziția 2203 din Nomenclatura combinată care figurează în anexa I la Regulamentul (CEE) nr. 2658/87 al Consiliului din 23 iulie 1987 privind Nomenclatura tarifară și statistică și Tariful vamal comun (JO 1987, L 256, p. 1, Ediție specială, 02/vol. 4, p. 3), astfel cum a fost modificată prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2015/1754 al Comisiei din 6 octombrie 2015 (JO 2015, L 285, p. 1) (denumită în continuare „NC”), și, pe de altă parte, amestecurile de bere cu băuturi nealcoolice care se încadrează la poziția 2206 din NC.

10

Articolul 87 din Codul vamal național prevede la alineatul 1 litera (a) că valoarea accizelor pentru aceste produse se determină prin referire la numărul de hectolitri/grade Plato la volum și abilitează, la alineatul 1 litera (c), puterea executivă să stabilească metoda de calcul al gradelor Plato.

11

Pe baza acestei competențe delegate, ministrul finanțelor a adoptat apofasi 3006674/1102/0029/2010 „Tropos ypologismou vathmon PLATO sti byra” (Decizia nr. 3006674/1102/0029/2010 „modalități de calcul al gradelor Plato pentru bere”, FEK B’ 528/27.04.2010) (denumită în continuare „decizia ministrului finanțelor”).

12

Potrivit anexei I la decizia ministrului finanțelor, în vederea acestui calcul, gradele Plato sunt valoarea care exprimă masa, în grame (g), a extractului (uscat) din malț sau a altor materii prime amilacee sau zaharate conținute în 100 cm3 (ml) sau în 100 g de must din care se obține berea, înainte de începerea fermentării.

13

Athinaïki Zythopoiia produce o bere aromatizată cu denumirea comercială Amstel Radler. Acest produs constă într‑un amestec de bere cu substanțe nealcoolice, și anume suc de lămâie, suc de portocale și sirop de zahăr. Adăugarea acestor substanțe are loc după încheierea fermentării alcoolice și nu duce la un nou proces de fermentare.

14

În perioada februarie 2019-ianuarie 2020, Athinaïki Zythopoiia a depus 12 declarații fiscale privind accizele și alte taxe datorate pentru vânzările produsului menționat în cursul anului 2019.

15

În urma acestor declarații, ea a achitat pentru aceste vânzări accize în valoare de 1087279,10 euro și alte taxe în cuantum de 44534,96 euro. Aceste cuantumuri au fost stabilite pe baza unei analize, într‑un laborator al statului, a unor mostre ale berii aromatizate în discuție în litigiul principal după fermentare și adăugarea de substanțe nealcoolice. Potrivit acestei analize, numărul gradelor Plato ale acestui produs era de 10,07. Această cifră a fost rotunjită la 10.

16

Considerând că gradele Plato ar fi trebuit să fie măsurate nu în funcție de toate substanțele prezente în această bere aromatizată, ci în funcție de masa extractului sec al mustului primar înainte de fermentare, Athinaïki Zythopoiia a introdus, la 10 aprilie 2020, o cerere având ca obiect rambursarea a jumătate din accize și alte taxe plătite. Astfel, potrivit acestei societăți, un calcul corect ar conduce, pentru berea aromatizată menționată, la un număr de grade Plato de 5.

17

În susținerea acestei cereri de rambursare parțială, Athinaïki Zythopoiia s‑a întemeiat în special pe Hotărârea din 17 mai 2018, Kompania Piwowarska (C‑30/17, EU:C:2018:325), în care Curtea a statuat că articolul 3 alineatul (1) din Directiva 92/83 trebuie interpretat în sensul că, pentru a stabili baza de impozitare a berilor aromatizate potrivit gradației Plato, este necesar să se ia în considerare extractul sec al mustului primar, fără a se ține seama de aromele și de siropul de zahăr adăugate după finalizarea fermentării.

18

Întrucât cererea de rambursare parțială a Athinaïki Zythopoiia a făcut obiectul unei respingeri implicite de către autoritățile fiscale elene, această societate a introdus o acțiune împotriva AADE în fața Dioikitiko Protodikeio Thessalonikis (Tribunalul Administrativ de Primă Instanță din Salonic, Grecia), care este instanța de trimitere.

19

În fața acestei instanțe, AADE observă că, în 2014, Athinaïki Zythopoiia a fost informată că autoritățile fiscale interpretau reglementarea elenă, printre care decizia ministrului finanțelor, în sensul că, în cazul berilor aromatizate, care se încadrează la poziția 2206 din NC, trebuie să se calculeze gradele Plato ținând seama de toate ingredientele produsului finit, iar nu numai de berea tradițională, care se încadrează la poziția 2203 din NC, care este integrată în produsul finit ca ingredient.

20

În măsura în care Athinaïki Zythopoiia se referă la interpretarea dată de Curte articolului 3 alineatul (1) din Directiva 92/83 în Hotărârea din 17 mai 2018, Kompania Piwowarska (C‑30/17, EU:C:2018:325), AADE consideră că nu este necesar să se țină seama de această interpretare, din moment ce rezultă din precizarea făcută de Directiva 2020/1151 că metoda de calcul care se impune nu este cea menționată de Curte, ci cea care constă în luarea în considerare a tuturor ingredientelor produsului finit.

21

Instanța de trimitere constată că situația de fapt din litigiul principal este anterioară intrării în vigoare sau chiar adoptării Directivei 2020/1151. Ea deduce de aici că noua versiune a articolului 3 alineatul (1) din Directiva 92/83, introdusă prin Directiva 2020/1151, nu este aplicabilă.

22

Cu toate acestea, instanța menționată ridică problema dacă precizarea adusă în anul 2020, în urma unei proceduri legislative care a fost inițiată în anul 2016, potrivit căreia gradele Plato trebuie calculate ținând seama de ansamblul ingredientelor produsului finit, inclusiv de cele adăugate după fermentare, are un caracter pur interpretativ și ar trebui, în acest temei, să fie luată în considerare în cauze precum cea principală, care privesc fapte anterioare intrării în vigoare a Directivei 2020/1151.

23

Instanța menționată nu exclude nici ca precizarea adusă de Directiva 2020/1151 să constituie un „element nou”, care poate determina Curtea să revină asupra interpretării pe care a dat‑o în Hotărârea din 17 mai 2018, Kompania Piwowarska (C‑30/17, EU:C:2018:325).

24

În aceste condiții, Dioikitiko Protodikeio Thessalonikis (Tribunalul Administrativ de Primă Instanță din Salonic) a hotărât să suspende judecarea cauzei și să adreseze Curții următoarele întrebări preliminare:

25

În temeiul articolului 99 din Regulamentul de procedură, Curtea, la propunerea judecătorului raportor și după ascultarea avocatului general, poate oricând să decidă să se pronunțe prin ordonanță motivată, în special atunci când răspunsul la o întrebare formulată cu titlu preliminar poate fi în mod clar dedus din jurisprudență sau atunci când răspunsul la această întrebare nu lasă loc niciunei îndoieli rezonabile.

26

În prezenta cauză se impune aplicarea acestei dispoziții.

27

Prin intermediul primei întrebări, instanța de trimitere solicită în esență să se stabilească dacă articolul 1 punctul 1 din Directiva 2020/1151 constituie o dispoziție pur interpretativă, cu alte cuvinte o dispoziție care nu modifică conținutul dreptului aplicabil, ci se limitează să clarifice modul în care acest drept trebuie înțeles.

28

Este necesar să se considere că răspunsul la această întrebare nu lasă loc niciunei îndoieli rezonabile.

29

În această privință, trebuie arătat că din considerentele (2) și (3) ale Directivei 2020/1151 reiese că precizarea introdusă prin articolul 1 punctul 1 din această directivă urmărește să asigure o metodă uniformă de calcul al „gradelor Plato”.

30

Or, această precizare diferă de interpretarea articolului 3 alineatul (1) din Directiva 92/83 dată de Curte în Hotărârea din 17 mai 2018, Kompania Piwowarska (C‑30/17, EU:C:2018:325).

31

La punctele 26-28 din această hotărâre, în lipsa unei definiții în reglementarea Uniunii a noțiunii „grade Plato” sau a metodei de calcul al acestor grade, Curtea s‑a întemeiat pe sensul obișnuit al acestei noțiuni în domeniul fabricării berii.

32

La aceste puncte din hotărârea menționată, Curtea a arătat că, în acest domeniu, gradația Plato urmărește calcularea procentului de extract sec în masa mustului primar, un grad Plato echivalând cu 1 g de extract sec/100 g de must primar. Mustul primar desemnează, până la momentul în care începe procesul de fermentare, amestecul compus din apă și din alte ingrediente ale berii pregătite pentru fermentare, precum malțul de orz și hameiul. Extractul sec al acestui must primar constă în toate ingredientele respectivului must, altele decât apa, înainte de fermentare. Prin urmare, dată fiind noțiunea de „grade Plato” astfel cum este înțeleasă în domeniul fabricării berii, gradele Plato trebuie calculate fără a lua în considerare aromele și siropul de zahăr adăugate după procesul de fermentare.

33

La punctele 31-42 din aceeași hotărâre, Curtea a arătat că această metodă de calcul al gradelor Plato este confirmată atât de contextul, cât și de finalitatea Directivei 92/83, aceasta vizând impunerea unui nivel al accizelor mai ridicat pe măsură ce conținutul de alcool crește. Având în vedere acest scop, substanțele nealcoolice rămân neutre în calculul gradelor Plato și, astfel, în calculul accizelor.

34

Furnizând, cu titlu preliminar, această interpretare a articolului 3 alineatul (1) din Directiva 92/83, Curtea a asigurat acestei dispoziții un efect uniform în toate statele membre (a se vedea în acest sens Hotărârea din 6 octombrie 2021, Consorzio Italian Management și Catania Multiservizi, C‑561/19, EU:C:2021:799, punctul 28, precum și jurisprudența citată).

35

Adăugând la dispoziția menționată un nou paragraf care impune o aplicare uniformă diferită de cea care decurgea din Hotărârea din 17 mai 2018, Kompania Piwowarska (C‑30/17, EU:C:2018:325), legiuitorul Uniunii a modificat, în ceea ce privește metoda de calcul al gradelor Plato, stadiul dreptului Uniunii. În consecință, trebuie să se considere că articolul 1 punctul 1 din Directiva 2020/1151 efectuează o modificare a dreptului aplicabil, nefiind o dispoziție care se limitează la a clarifica modul în care acest drept trebuie înțeles.

36

Rezultă că trebuie să se răspundă la prima întrebare că articolul 1 punctul 1 din Directiva 2020/1151 trebuie interpretat în sensul că nu constituie o dispoziție pur interpretativă.

37

Ținând seama de răspunsul negativ dat la prima întrebare, nu este necesar să se răspundă la a doua întrebare.

38

Prin intermediul celei de a treia întrebări, instanța de trimitere solicită în esență să se stabilească dacă articolul 1 punctul 1 din Directiva 2020/1151 constituie un element nou care să justifice sau să impună Curții să revină asupra interpretării pe care a dat‑o versiunii anterioare a articolului 3 alineatul (1) din Directiva 92/83, care este aplicabilă în cauza principală.

39

Răspunsul la această întrebare poate fi în mod clar dedus din jurisprudență.

40

Astfel, potrivit unei jurisprudențe constante, o normă de drept nouă se aplică începând de la intrarea în vigoare a actului care o instituie și nu se aplică, așadar, situațiilor juridice născute și care s‑au împlinit definitiv anterior acestei intrări în vigoare. Ea se aplică efectelor viitoare ale unei situații născute sub imperiul normei vechi, precum și situațiilor juridice noi. Soluția este diferită, sub rezerva respectării principiului neretroactivității actelor juridice, numai dacă noua normă este însoțită de dispoziții speciale care stabilesc în mod specific condițiile de aplicare în timp a acesteia (Hotărârea din 14 mai 2020, Azienda Municipale Ambiente, C‑15/19, EU:C:2020:371, punctul 57 și jurisprudența citată).

41

Situația poate de asemenea să fie diferită, cu titlu de excepție, atunci când acest lucru este impus de un scop de interes general și când încrederea legitimă a persoanelor interesate este pe deplin respectată (Hotărârea din 25 ianuarie 2022, VYSOČINA WIND, C‑181/20, EU:C:2022:51, punctul 49 și jurisprudența citată).

42

În speță, nici Directiva 2020/1151, nici noua versiune a articolului 3 alineatul (1) din Directiva 92/83 care a rezultat din aceasta nu cuprind dispoziții care să permită aplicarea acestei noi versiuni unei situații juridice născute anterior și definitiv împlinite, precum cea a aplicării de accize pentru anul 2019.

43

Dimpotrivă, din articolul 2 din Directiva 2020/1151 rezultă că statele membre dispuneau de un termen de transpunere, care expira la o dată ulterioară celei a intrării în vigoare a acestei directive, pentru a se conforma modificărilor aduse de aceasta. În plus, din al treilea paragraf al articolului 3 alineatul (1) din Directiva 92/83, în versiunea rezultată din Directiva 2020/1151, reiese că metoda de calcul al gradelor Plato, astfel cum a fost precizată la al doilea paragraf al acestui articol 3 alineatul (1), nu va fi obligatorie decât începând cu 1 ianuarie 2031 pentru statele membre care se întemeiau, la data adoptării Directivei 2020/1151, pe o altă metodă.

44

Rezultă că Directiva 2020/1151 nu poate fi interpretată în sensul că permite aplicarea celui de al doilea paragraf, adăugat prin articolul 1 punctul 1 din această directivă la articolul 3 alineatul (1) din Directiva 92/83, unei situații juridice precum cea în discuție în cauza principală, care s‑a născut și s‑a împlinit definitiv înainte de data expirării termenului de transpunere a Directivei 2020/1151.

45

Astfel, interpretarea cuprinsă în Hotărârea din 17 mai 2018, Kompania Piwowarska (C‑30/17, EU:C:2018:325), cu privire la articolul 3 alineatul (1) din Directiva 92/83, în versiunea aplicabilă în cauza principală, este obligatorie pentru autoritățile fiscale elene și pentru instanța de trimitere.

46

Prin urmare, este necesar să se răspundă la a treia întrebare că articolul 1 punctul 1 din Directiva 2020/1151 trebuie interpretat în sensul că nu constituie un element nou care să justifice sau să impună Curții să revină asupra interpretării pe care a dat‑o versiunii articolului 3 alineatul (1) din Directiva 92/83, anterioară intrării în vigoare a Directivei 2020/1151.

47

Întrucât, în privința părților din litigiul principal, procedura are caracterul unui incident survenit la instanța de trimitere, este de competența acesteia să se pronunțe cu privire la cheltuielile de judecată.

Pentru aceste motive, Curtea (Camera a noua) declară: