CODUL JUSTIȚIEI MILITARE din 20 martie 1937

 + 
Cartea IInstanțele militare + 
Titlul IOrganizarea instanțelor militare în timp de pace și în caz de mobilizare + 
Capitolul 1Dispozițiuni generaleInstanțele militare + 
Articolul 1Instanțele penale militare sînt următoarele:2. Tribunalele Militare;Toate aceste instanțe, funcționează și se convoca, în conformitate cu dispozițiunile acestui cod. + 
Capitolul 2Consiliile de judecată + 
Articolul 2Pe lîngă fiecare regiment, precum și pe lîngă fiecare batalion, divizion sau orice unitate echivalenta, făcînd corp aparte, va funcționa câte un Consiliu de judecată. + 
Articolul 3Consiliul de judecată se compune din:Doi judecători: unul cu gradul de căpitan sau locotenent, iar celălalt egal în grad cu inculpatul.Un grefier: subofițer, toți combatanti din corpul de trupa respectiv.Judecătorul grad inferior va fi numit tot prin ordin de zi, pe termen de 3 luni, dintre militarii cu grade corespunzătoare din unitatea respectiva. + 
Articolul 4Comisarul special îndeplinește funcțiunile ministerului public, iar grefierul are sarcina întocmirii, redactarii și conservării scriptelor. + 
Articolul 5În caz de lipsa a președintelui sau a vreunui judecător din consiliul de judecată, a comisarului special ori a grefierului, înlocuirea acestora se va face, prin ordin de zi, cu alți militari cu grade corespunzătoare. + 
Articolul 6Dispozițiunile prevăzute la art. 19, 20, 21 și 22, privitoare la incompatibilitate și jurământ, sînt aplicabile și pentru consiliile de judecată, cu excepția condițiunii de vîrsta, în ce privește pe judecătorul grad inferior. + 
Articolul 7Militarii din corpurile de trupa mai mici decât un batalion sau divizion, precum și acei din diferite alte servicii sau stabilimente, sînt justițiabili de consiliul de judecată ce se va desemna, la începutul fiecărui an, de comandantul diviziei respective sau de comandantul regiunii militare, pentru trupele neindivizionate. + 
Capitolul 3Tribunalele militare + 
Articolul 8La reședința fiecărei regiuni militare, funcționează un tribunal militar, cu una sau mai multe secții.Tribunalele militare se înființează prin decret, în care se vor fixa și circumscripțiile jurisdicționale. + 
Articolul 9Tribunalul militar pentru judecarea crimelor se compune din:Patru judecători: unul ofițer magistrat, iar ceilalți trei ofițeri combatanti, toți avînd cel puțin gradul de căpitan.Președinte: un ofițer superior sau general magistrat;Președintele titular al tribunalului poate delega, în caz de lipsa sau împiedicare, un ofițer superior magistrat, care să prezideze completul de judecată, dintre judecătorii de ședința sau judecătorii de instrucție.Tribunalul Militar cu aceasta, compunere judeca toți infractorii militari activi, pînă la gradul de căpitan inclusiv, pe asimilații lor activi și pe toți nemilitarii justițiabili de Tribunalele militare, oricare ar fi gradul pe care aceștia îl au în rezerva sau retragere la data judecării.Primul președinte va putea prezida ori care dintre secțiuni.Președinte: un ofițer superior magistrat;În caz de evocarea fondului, compunerea va fi aceea arătată mai sus, pentru judecarea fondului.a)b)Unul sau mai mulți grefieri, cu ajutoarele lor, secretari de parchet, arhivari și impiegatii necesari. … La tribunalul militar din Capitala tarii, funcțiunile de prim-președinte și prim-procuror militar vor fi îndeplinite de ofițeri cu gradul de general magistrat sau colonel magistrat. + 
Articolul 10Ofițerii magistrați care intră în compunerea tribunalului sînt permanenți și se numesc dintre ofițerii magistrați, după cum urmează:Ceilalți judecători se numesc prin decizie data de comandantul circumscriptiunii, pe lîngă care funcționează tribunalul militar. Ei sînt luati prin tragere la sorți de președintele instanței, asistat de procuror, din tabelul ce se întocmește de comandament la 1 Noemvrie și 1 Mai al fiecărui an. Aceasta operațiune se constata, prin proces-verbal.Numirea judecătorilor nepermanenti se face pe 6 luni. + 
Articolul 11În caz de absenta, judecătorii magistrați ai tribunalului se înlocuiesc prin judecători de instrucție militari, desemnați de președintele titular.Cînd președintele titular lipsește, atribuțiunile lui vor fi îndeplinite de cel mai vechi ofițer superior magistrat, judecător de ședința, iar în lipsa de un asemenea ofițer, de cel mai vechi ofițer magistrat judecător de instrucție. + 
Articolul 12Judecătorii trebuie să fie cel puțin egali în grad și funcțiune cu inculpatul. + 
Articolul 13În caz de neajungere în circumscriptiune de ofițeri sau magistrați militari pentru compunerea unui complet de judecată, președintele de tribunal va cere, prin Ministerul Apărării Naționale, ofițerii sau magistrații militari necesari. + 
Articolul 14În cazul cînd inculpatul are gradul mai mare decât căpitan, compunerea tribunalului militar arătată la art. 9, se modifica prin deciziunea generalului comandant al circumscriptiunii jurisdicționale, data prin ordin de zi, astfel ca președintele să fie cel puțin în grad imediat superior inculpatului, iar judecătorii cel puțin egali în grad cu inculpatul. + 
Articolul 15Dacă sînt mai mulți inculpați de diferite grade, compunerea tribunalului va fi determinata după gradul celui mai mare. + 
Articolul 16Procurorul militar șef și procurorii funcționează în mod permanent.Procurorii se numesc cu aceleași forme ca și procurorul militar șef, dintre ofițerii magistrați.În cazul cînd procurorul militar special nu e ofițer magistrat, el va fi asistat de procurorul titular. + 
Articolul 17Judecătorii de instrucție militari funcționează în mod permanent.În caz de lipsa a unui judecător de instrucție militar, el este înlocuit cu un alt judecător de instrucție militar, desemnat de președintele tribunalului. + 
Articolul 18Grefierii și ajutorii de grefieri se numesc prin decizie ministerială. + 
Articolul 19Nimeni nu poate face parte dintr'un tribunal militar, sub orice titlu, dacă nu este cetățean român și dacă nu are vîrsta de cel puțin 25 ani împliniți. + 
Articolul 20Rudele și afinii, pînă la gradul de unchiu și nepot inclusiv, nu pot lua parte la compunerea aceluiași tribunal militar, ca judecători, nici a îndeplini funcțiunea de judecători de instrucție militari, procurori militari sau grefieri. + 
Articolul 21Nimeni nu poate lua parte ca judecător, nici a îndeplini funcțiunea de judecător de instrucție militar, într'o cauza supusă tribunalului militar:Dacă este ruda sau afin cu inculpatul în linie directa, sau colaterală, pînă la gradul al 4-lea inclusiv, sau dacă tine în căsătorie pe sora sotiei uneia dintre aceste persoane, ori dacă el, sotia, părinții, sau copiii săi sînt direct sau indirect interesați în proces; … b)Dacă în curs de 5 ani, ce a precedat darea în judecata, a figurat ca parte într'un proces al inculpatului, el, sotia, părinții, sau copiii săi; … d)Dacă a fost sau este tutore, curator sau consilier al inculpatului; … f) + 
Articolul 22La intrarea în funcțiune, președintele și judecătorii vor depune, în ședința publică, jurământul, după formula următoare:Același jurământ îl vor depune procurorul militar șef, procurorii, judecătorii de instrucție militari și grefierii cu ajutoarele lor, odată pentru totdeauna, la intrarea lor în funcțiune. + 
Capitolul 4Curtea Militară de Casare și Justiție + 
Articolul 23În Capitala Tarii funcționează o Curte Militară de Casare și Justiție. + 
Articolul 24Curtea se compune din:Un președinte magistrat militar; … b)Patru consilieri magistrați militari. …  + 
Articolul 25Președintele și consilierii sînt numiți prin decret, după propunerea Ministrului Apărării Naționale. + 
Articolul 26Președintele este general magistrat, iar cei patru consilieri sînt coloneli magistrați. + 
Articolul 27Curtea Militară de Casare și Justiție judeca, în acest complet, toate recursurile împotriva sentințelor pronunțate de tribunalele militare. + 
Articolul 28Cînd președintele lipsește, el este înlocuit cu un alt general magistrat numit provizoriu de Ministerul Apărării Naționale, sau în lipsa cu cel mai vechiu colonel magistrat consilier. + 
Articolul 29Cînd unul din consilieri lipsește, el este înlocuit de drept prin alt colonel magistrat, luat de pe tabelul întocmit de Ministerul Apărării Naționale, conform articolului următor. + 
Articolul 30Ministerul Apărării Naționale întocmește în fiecare an, în luna Noemvrie, un tabel, în care vor fi înscriși în ordinea vechimii, generalii și colonelii din Capitala Tarii. + 
Articolul 31Ministerul public de pe lîngă Curtea Militară de Casare și Justiție, se compune din:Un procuror militar general, cu gradul de general magistrat sau colonel magistrat; … b) + 
Articolul 32Grefa Curții Militare de Casare și Justiție se compune din:Un prim-grefier; … b)Personalul inferior necesar Curții, parchetului și grefei. …  + 
Articolul 33Primul-grefier și grefierii sînt admiși, potrivit regulamentului grefelor instanțelor militare, dintre licentiati sau doctori în drept, iar personalul inferior, potrivit condițiunilor ce se vor stabili prin regulament. + 
Articolul 34Numirea primului grefier și a grefierilor se face prin decizie ministerială după propunerea Inspectoratului General al Justiției militare. + 
Articolul 35Articolele: 20, 21 și 22, ale acestui cod sînt aplicabile și la Curtea Militară de Casare și Justiție. + 
Titlul IIMarina militară + 
Capitolul 1Dispozițiuni generaleInstanțele militare + 
Articolul 36Instanțele penale militare, în timp de pace și mobilizare, pentru marina, sînt:2. Consiliile de judecată.4. Curtea Militară de Casare și Justiție. + 
Capitolul 2Consiliile de justiție de bord + 
Articolul 37Consiliile de justiție de bord funcționează în timp de pace pe navele de război, fie ca s'ar găsi în mers, fie stationand în apele naționale sau străine. + 
Articolul 38Consiliul de justiție de bord se compune din:Președinte: un ofițer superior sau căpitan; … b)Comisar special: locotenent sau sublocotenent, toți ofițeri combatanti, dela bordul navei respective; … d)Grefier: subofițer sau maestru militar: …  + 
Articolul 39Numirea lor se va face prin ordin de zi, de către comandantul navei sau grupului de nave. + 
Articolul 40În caz de lipsa sau împiedicare justificată a unora din aceștia, înlocuirea se face cu aceleași formalități și cu ofițeri de același grad aflați disponibili la bordul navei. La neajungere se vor numi ofițeri de pe alte nave, făcînd parte din același grup de nave, după alegerea comandantului grupului, în urma cererii motivate a comandantului navei. + 
Articolul 41Cînd pe o nava numărul ofițerilor disponibili nu este suficient pentru a se putea constitui consiliul de justiție de bord, toate infracțiunile de competența acestui consiliu se judeca de către consiliul de justiție de bord, al unei nave din același grup, hotarita prin ordinul de zi al comandantului grupului de nave. + 
Articolul 42În caz, cînd un vas navighează izolat și nu are numărul suficient de ofițeri pentru compunerea consiliului de justiție de bord, infractorii se judeca la înapoierea navei în portul de reședința de către consiliul de justiție de bord al unei alte nave, cum se arata în articolul precedent sau, în lipsa, de tribunalul militar competent. + 
Articolul 43Dispozițiunile art. 3, alin. penultim se aplică și Consiliilor de justiție de bord, cu deosebire ca, prin comandant de corp, se înțelege comandantul navei respective. + 
Capitolul 3Consiliile de judecată + 
Articolul 44Consiliile de judecată ale marinei militare au aceeași compunere, competența și procedura ca acelea arătate la art. 3, din codul de fața. + 
Articolul 45Câte un Consiliu de judecată va funcționa pe lîngă fiecare divizie de marina. + 
Articolul 46Comandantii diviziilor de marina sînt investiti cu toate atribuțiunile date în aceasta privinta comandantilor de regimente. + 
Articolul 47Președintele, judecătorii, comisarul special și grefierul, vor fi numiți sau înlocuiți, în caz de împiedicare, în conformitate cu dispozițiunile art. 3 și 5. + 
Articolul 48Cererile de dare în judecata, pentru gradele inferioare, aparținînd celorlalte unități ale marinei, neindivizionate, se vor adresa de către șefii respectivi, comandamentului marinei, care va hotărî Consiliul de judecată unde se vor judeca. + 
Capitolul 4Tribunalele militare + 
Articolul 49Tribunalele militare pentru marina sînt cele prevăzute în prezentul cod pentru armata de uscat, cu modificările arătate în art. 51. + 
Articolul 50Cînd un tribunal militar judeca pe un marinar sau funcționar al marinei, compunerea completului de judecată va fi aceea prevăzută de art. 9 sau 14, după caz. + 
Articolul 51Tribunalul militar cînd judeca pe ofițeri sau pe alți justițiabili de tribunalele militare pentru infractiunele prevăzute la cartea IV, titlul III, capitolul IX, se compune astfel încît judecătorii nemagistrati să fie luati din marina militară. + 
Capitolul 5Curtea Militară de Casare și Justiție + 
Articolul 52Curtea Militară de Casare și Justiție pentru marina este aceea prevăzută de art. 23 din prezentul cod. + 
Titlul IIIOrganizarea instanțelor militare pentru timp de război + 
Capitolul 1Organizarea instanțelor militare pentru armata de uscat și aviatieInstanțele militare în timp de război + 
Articolul 53În timp de război justiția militară se împarte de:2. Curțile Martiale; + 
Capitolul 2Pretorii militari + 
Articolul 54În zona armatei funcționează un mare pretor militar și un pretor militar pe lîngă Marele Cartier General, precum și unul sau mai mulți pretori, militari pe lîngă Cartierele Armatelor, Corpurilor de Armata, Diviziilor și ori unde necesitatea va cere. + 
Articolul 55Funcțiunea de mare pretor militar este îndeplinită de către inspectorul general al jandarmeriei. + 
Articolul 56Numirea marelui pretor militar și a pretorilor militari se face prin ordinea de bataie. + 
Articolul 57În zona interioară pot funcționa pretori militari pe lîngă marile unități operative, centre de internare, lagare de prizonieri și oriunde necesitatea cere. + 
Articolul 58Numirea pretorilor militari din zona interioară se face prin ordinea de bataie, în aceleași condițiuni ca și pentru cei din zona armatei. + 
Articolul 59Marele pretor militar are direcțiunea, supravegherea și controlul asupra pretorilor militari din zona armatei și cea interioară, putând el însuși instrumenta și judeca în aceasta calitate, oricînd și oriunde necesitatea cere, după o prealabilă înțelegere cu comandantul respectiv al marei unități. + 
Articolul 60Pretorii militari au atributiuni de poliție administrativă și judiciară, cum și aceea data lor, ca instanța de judecată și exercită aceste atributiuni pe toată zona afectată marei unități pe lîngă care funcționează. + 
Articolul 61Pretorii militari, în atribuțiunile judecătorești, sînt asistați de grefieri.Ei vor fi prevăzuți în ordinea de bataie pentru timp de război sau, în cazul articolelor: 56, 57 și 58, numirea lor se va face de către aceleași autorități. + 
Articolul 62 – Pretorii militari și grefierii, înainte de intrarea lor în funcțiune, vor depune jurământul prevăzut de art. 22 din acest cod; marele pretor militar și pretorii militari înaintea comandantului marei unități pe lîngă care funcționează, iar grefierii înaintea marelui pretor militar, sau a pretorilor militari respectivi. + 
Capitolul 3Curțile martiale + 
Articolul 63La Marele Cartier General al Armatei, la Cartierele Armatelor și Corpurilor de Armata și, la nevoe, la Cartierele Diviziilor și la orice detasament operativ de forta unei brigazi mixte, va putea funcționa câte o Curte Martiala.În zona interioară, va putea funcționa câte o Curte Martiala pe lîngă fiecare comandament teritorial de regiune Militară, precum și pe lîngă orice alt comandament, unde nevoia va cere. + 
Articolul 64Curtea Martiala pentru judecarea ofițerilor superiori și asimilatilor lor se compune din: un general președinte, și doi ofițeri superiori, cel puțin egali în grad cu inculpatul, ca judecători.Președintele și unul dintre judecători se vor lua dintre ofițerii magistrați din activitate sau din rezerva și, numai în lipsa, dintre ofițerii combatanti.Primul-Președinte al Curții Martiale din Capitala Tarii va fi general magistrat sau colonel magistrat. + 
Articolul 65Ofițerii generali se judeca de Curtea Martiala din Capitala Tarii. + 
Articolul 66În cazul art. 65, în zona armatei ordinul de urmărire și dare în judecata va fi dat de comandantul de căpetenie sau de inlocuitorul sau, iar în zona interioară, de către Ministrul Apărării Naționale. + 
Articolul 67Pe lîngă fiecare Curte Martiala va funcționa un procuror militar șef, care va îndeplini și funcțiunea de judecător de instrucție militar.Primul-Procuror instructor militar de pe lîngă Curtea Martiala din Capitala Tarii va fi general magistrat sau colonel magistrat. + 
Articolul 68În zona armatelor de operații, numirea și înlocuirea membrilor Curților Martiale, a procurorilor instructori militari și a grefierilor, se face de către comandantii marilor unități, pe lîngă care sînt instituite acele Curți, dintre ofițerii comandamentelor acelor mari unități dacă aceste numiri nu vor fi fost făcute prin ordinea de bataie. + 
Articolul 69Regulile referitoare la naționalitate, vîrsta, etc., prevăzute de art. 19, 20, 21 și 22, pentru timp de pace, se aplică în totul și Curților Martiale. + 
Articolul 70Cauzele pendinte la tribunalele militare în timp de pace și cele dela Consiliile de judecată, vor fi instruite și judecate de Curțile Martiale respective din zona interioară, care vor aplica pedepsele din timp de pace. + 
Articolul 71Curțile Martiale încetează de a mai funcționa din ziua ce se va fixa prin decretul pentru trecerea armatei pe picior de pace.Aceste tribunale aplica, în aceste cazuri, pedepsele prevăzute în prezentul cod pentru starea de mobilizare și de război, afară de pedeapsa cu moartea, care este înlocuită cu munca silnica pe vieata. + 
Capitolul 4Curtea Militară de Casare și Justiție + 
Articolul 72Curtea Militară de Casare și Justiție în timp de pace și mobilizare continua sa funcționeze și în timpul războiului. + 
Capitolul 5Organizarea instanțelor militare în timp de război + 
Articolul 73Instanțele militare pentru marina, în timp de război, sînt aceleași ca pentru armata de uscat. Consiliile de justiție de bord continua a funcționa. + 
Titlul IVOrganizarea corpului magistraților militari și a comitetului consultativ al justiției militare + 
Capitolul 1Ierarhia și condițiunile de numire a magistraților militariCorpul magistraților militari activi + 
Articolul 74Ofițerii magistrați constituiesc un Corp aparte, cu ierarhie proprie și cu gradele enumerate mai jos:Căpitan magistrat;Locotenent-colonel magistrat;General de brigada magistrat; + 
Articolul 75În afară de funcțiile judecătorești, magistrații militari mai pot îndeplini, prin delegație, următoarele funcțiuni:Director superior și director, șefi de serviciu de secție, de birou sau ofițeri subalterni la Direcția Superioară a Justiției Militare și la Direcția Contenciosului din Ministerul Apărării Naționale, numiți de Ministru, dacă au cel puțin 5 ani stagiu efectiv la o instanța militară; … b)Consilieri juridici, pe lîngă Inspectorate, Direcții sau Comandamente, avînd gradul de ofițeri superiori și fiind numiți de Ministrul Apărării Naționale. …  + 
Articolul 76Magistrații militari depind de comandantii marilor unități pe lîngă care funcționează instanța respectiva pentru tot ce privește bunul mers al serviciului și regulele generale de disciplina militară, iar în ce privește atribuțiunile și cunoștințele lor de magistrați, depind de șefii ierarhici din magistratura militară. + 
Articolul 77Condițiunile pentru ca un ofițer sa devină magistrat militar, sînt următoarele:Sa aibă gradul de locotenent sau căpitan activ; … b)Sa fi îndeplinit un stagiu în justiția militară, de un an efectiv, la un tribunal militar; … d)Examenul se trece înaintea unei comisiuni, compusa din:Membri: președintele Curții Militare de Casare și Justiție; doi coloneli magistrați, un magistrat civil, membru al Curții din București, toți numiți de Ministerul Apărării Naționale. + 
Articolul 78În timpul stagiului, ofițerii vor fi intrebuintati, de preferinta ca grefieri la cabinetele de instrucție sau grefieri de ședința.Aceste rapoarte sînt trimese comitetului consultativ al Justiției Militare, pentru a hotărî, în fiecare an, asupra ofițerilor stagiari, care urmează să fie admiși la examenul de capacitate, prevăzut de art. 77 din prezentul cod. + 
Articolul 79Ofițerii reusiti la examen vor fi propuși Ministerului Apărării Naționale pentru a fi confirmati ca magistrați militari, în ordinea vechimii, la locurile vacante. + 
Articolul 80Ofițerii stagiari care vor cere, sau acei care nu vor fi fost admiși de către comitetul consultativ al justiției militare, pentru a trece proba de capacitate prevăzută mai sus, sau care nu vor fi reușit la această probă, se vor înapoia în arma lor, pastrandu-și toate drepturile în arma. + 
Articolul 81Ofițerii stagiari nereusiti la proba de capacitate de sub art. 77, pot cere sa mai facă un an stagiu în magistratura și sa mai treacă odată proba de capacitate. + 
Articolul 82Înaintarea în grad a magistraților militari se face după aceleași norme ca și a ofițerilor combatanti. Stagiile magistraților militari se vor efectua la instanțele militare, în condițiunile arătate de legea inaintarilor în armata și regulamentul ei.Stagiile magistraților, chiar cu întreruperi, se vor socoti împlinite. + 
Articolul 83Magistrații militari sînt notati de comandantii ierarhici și de șefii lor, din magistratura militară.Toți ofițerii unei instanțe sînt notati, din ambele puncte de vedere de președintele instanței, iar acesta de către generalul comandant.Directorul superior al justiției militare va nota, în fiecare an, pe presedinti și șefii de parchete, iar pe ceilalți ofițeri magistrați, în anii cînd sînt propozabili.Președintele Curții Militare de Casare și Justiție este notat de Directorul superior al Justiției Militare și de Ministrul Apărării Naționale, iar Directorul superior al Justiției Militare, de Ministerul Apărării Naționale. + 
Articolul 84Propunerile de inaintare se fac de către șefii ierarhici, care noteaza pe ofițeri, în condițiunile legii, și regulamentului inaintarilor în armata. + 
Articolul 85Incadrarile și mutarile magistraților militari se fac pe baza avizului prealabil al comitetului Consultativ al justiției militare. + 
Articolul 86Comandantii Marilor Unități pot face propuneri de mutare, în interesul disciplinei, sau de oprire la inaintare, pentru magistrații militari din circumscriptiunea lor.Ofițerii care se vor dovedi neapti de a mai fi magistrați militari, după propunerea sefilor ierarhici și avizul comitetului consultativ al Justiției Militare, vor fi mutati din cadrele justiției militare la alte servicii în legătură cu aceasta specialitate, după încheierea Consiliului Superior al Armatei. + 
Articolul 87Înaintarea celorlalți ofițeri din serviciul Justiției militare, care nu sînt confirmati ca magistrați militari, precum și a funcționarilor civili, se face după normele generale prescrise de legea asupra inaintarilor în armata sau de alte legi. + 
Capitolul 2Corpul ofițerilor magistrați de rezerva + 
Articolul 88Rezerva ofițerilor magistrați cuprinde pe toți ofițerii de rezerva magistrați de cariera sau profesori la Facultățile de Drept, care au gradul cel puțin de locotenent de rezerva și au împlinit etatea de 40 ani. + 
Articolul 89Trecerea în corpul ofițerilor magistrați de rezerva se face pe bază de cereri, adresate Ministerului Apărării Naționale.Aceasta admitere este provizorie și trebuie urmată de un stagiu de o luna în magistratura militară, pe care solicitatorii vor trebui sa-l îndeplinească la una din instanțele militare. După îndeplinirea acestui stagiu, pe baza notelor obținute, dela șefii ierarhici, acești ofițeri vor fi trecuți definitiv, de către minister, în corpul ofițerilor de rezerva magistrați, pe baza unui aviz al comitetului consultativ al justiției militare. + 
Articolul 90Înaintarea ofițerilor de rezerva magistrați se face după aceleași norme ca și a celorlalți ofițeri de rezerva, cu deosebire ca diferitele stagii și probe de capacitate, cerute pentru ceilalți ofițeri vor fi trecute în condițiunile prescrise pentru ofițerii magistrați din activitate.Judecătorii de tribunale, de judecătorii și procurorii: în gradul de locotenent magistrat;Consilierii și procurorii de Curte: în gradul de maior magistrat;Primii presedinti de Curte și membrii Curții Supreme: în gradul de colonel magistrat. + 
Articolul 91Tot în corpul ofițerilor magistrați de rezerva vor fi trecuți de drept ofițerii magistrați din activitate de serviciu, cînd vor inceta sa mai facă parte din cadrele active ale armatei. + 
Articolul 92Toate formațiunile de justiție militară, vor fi încadrate la mobilizare, cu ofițeri magistrați militari activi sau de rezerva, sau alți ofițeri, asa cum se arata Ia capitolele respective. + 
Articolul 93În timp de război ofițerii de rezerva, magistrații de cariera, avocații cu stagiu de cel puțin 10 ani și profesorii universitari dela facultățile de drept, care, din cauza de boala sau raniri dobândite în timpul războiului, devin improprii pentru serviciu frontului, fiind clasați ca atare de organele medicale legale, pot fi repartizați în serviciul Justiției Militare, oricare le-ar fi vîrsta și gradul. + 
Capitolul 3Directorul superior al Justiției Militare + 
Articolul 94Directorul superior al Justiției Militare, general de divizie magistrat, este organul de conducere tehnica și administrativă din Ministerul Apărării Naționale, în ce privește justiția militară. + 
Capitolul 4Comitetul consultativ al Justiției Militare + 
Articolul 95Pe lîngă Ministerul Apărării Naționale va funcționa un comitet consultativ al justiției militare care se compune după cum urmează:Directorul superior al justiției militare; … b)Procurorul general militar dela Curtea Militară de Casare și Justiție; … d)Directorul contenciosului din Ministerul Apărării Naționale; … f) + 
Articolul 96Comitetul este prezidat de ministrul apărării naționale, ori cînd va crede de cuviință sau în lipsa, de către directorul superior al justiției militare. + 
Articolul 97Comitetul consultativ va fi convocat de ministru sau, prin delegație de directorul superior al justiției militare, oridecateori va fi nevoie.Hotărîrile comitetului consultativ vor fi motivate în procese-verbale încheiate în ședința și trecute într'un registru special. + 
Articolul 98Atribuțiunile comitetului consultativ al justiției militare sînt următoarele:Sa facă, potrivit dispozițiunilor prezentului cod, recomandările privitoare la înaintarea magistraților militari; … b)Sa dea aviz asupra lipsurilor constatate și a modificărilor de adus legilor penale și legilor de organizare a instanțelor militare, precum și asupra bunului mers al justiției militare; … d)Să-și dea avizul în toate cazurile în care va fi consultat de ministru. …  + 
Cartea II Competența instanțelor militare + 
Titlul I + 
Capitolul 1Competența ordinară + 
Articolul 99Sînt supuși jurisdicțiunii instanțelor militare:Militarii activi, pentru toate infracțiunile; … b)Ele pot sa dispună, prin aceeași hotărîre, restituirea către partea vătămată a lucrurilor care sau format obiectul infracțiunii, precum și a pieselor de convingere. + 
Articolul 100Acțiunea pentru despăgubiri civile nu poate fi urmărită decât înaintea instanțelor civile, exercițiul ei rămîne însă suspens pe timpul cat nu s'a dat o hotărîre definitivă și irevocabilă, asupra acțiunii penale, intentată, mai înainte sau în timpul acțiunii civile. + 
Articolul 101Cînd un nemilitar, justițiabil de instanțele militare, este urmărit în același timp pentru infracțiuni de competența instanțelor militare și pentru alte infracțiuni de competența instanțelor ordinare, el va fi judecat pentru toate infracțiunile de instanțele ordinare. + 
Articolul 102Cînd la săvîrșirea unei infracțiuni au participat militari și nemilitari, în orice calitate, toți vor fi judecati de instanțele ordinare competente, afară de infracțiunile prevăzute de acest cod, de infracțiunile contra siguranței exterioare sau interioare a Statului, precum și de infracțiunile în legătură cu purtarea războiului, încetarea ostilităților și încheierea păcii, prevăzute de orice lege, cînd toți se judeca, de instanțele militare. + 
Articolul 103Dacă un militar a comis, pe cînd se afla în serviciu sub arme, vreo infracțiune pentru care nu a fost judecat pe cînd era în serviciul activ, sau descoperită după încetarea serviciului sub arme, el va fi judecat de instanțele penale militare, iar pedeapsa se va executa în inchisorile civile. + 
Articolul 104Militarul este mai înainte de a fi inrolat în armata, ar fi comis o infracțiune prevăzută de legile penale ordinare, va fi judecat de tribunalele ordinare. + 
Articolul 105Sînt socotiți militari activi în înțelesul prevederilor acestui cod:2. Subofiterii, maiștri militari și asimilații lor și toate gradele inferioare. + 
Articolul 106Cei prevăzuți la art. 105, sînt socotiți militari activi cînd se afla în unul din următoarele cazuri:La corpul sau serviciul lor, sau în detașare individuală sau colectivă; … b)Cînd sînt internati în spitalele militare sau civile, ori cînd călătoresc sub paza; … d)Cei prevăzuți la punctul 3 de sub art. 105, sînt considerați ca fiind militari activi, pînă la terminarea școlii. …  + 
Capitolul 2Competența specială + 
Articolul 107Sînt de asemenea justițiabili de instanțele militare, pentru infracțiunile săvîrșite pe timpul sau cu ocaziunea serviciului lor, cînd aceste infracțiuni sînt în legătură cu acest serviciu, fie ca infracțiunea este prevăzută de acest cod, fie de codul penal:Profesorii, maistrii civili, instructorii, supraveghetorii, pedagogii civili dela instituțiile ori școlile militare; … b)Orice funcționar sau impiegat civil sub orice denumire, precum și maistrii, lucrătorii, lucratoarele și orice meserias, angajat cu ziua, luna, anul sau în orice alt mod, în serviciul armatei. …  + 
Articolul 108Sînt justițiabili de instanțele militare, ținerii recrutati care, dela data încheierii operațiunilor de recrutare și pînă la încetarea obligațiunilor militare chiar cînd nu sînt sub arme, se vor fi făcut cu intentiune, improprii serviciului militar, prin sine sau prin altul, în total sau în parte, fie temporar, fie pentru totdeauna. + 
Articolul 109Orice persoană care săvârșește un delict sau crima de audienta în fața unei instanțe militare, se judeca de către aceasta cu excepțiunea dela art. 260. + 
Articolul 110Ofițerii și gradele inferioare din corpul jandarmeriei, sînt justițiabili de instanțele ordinare pentru infracțiuni săvîrșite în exercițiul funcțiunii lor, relativ la poliția judiciară, numai cînd lucrează ca auxiliari ai autorităților administrative sau judecătorești civile. + 
Articolul 111Justițiabilii instanțelor militare sînt supuși jurisdicțiunii instanțelor ordinare, cînd savarsesc un delict de audienta în fața unei asemenea autorități judecătorești. + 
Articolul 112Infractorii justițiabili de tribunalele militare pot fi judecati de instanța pe teritoriul căreia s'a comis faptul, sau de aceea pe teritoriul căreia a fost prins ori de aceea a unității din care infractorul făcea parte. + 
Titlul IICompetența diferitelor instanțe în timp de pace și în caz de mobilizare + 
Capitolul 1Competența consiliilor de judecată + 
Articolul 113Sînt justițiabili de consiliile de judecată, gradele inferioare pînă la gradul de sergent inclusiv, din activitate, rezerva sau militii, afară de elevii școlilor militare, numai pentru următoarele infracțiuni:Părăsirea de post, prevăzută de art. 495, pct. 3; … b)Călcarea de consemn, prevăzută de art. 506, alin. 1 și 2; … d)Nesupunerea, prevăzută de art. 516 și 517; … f)Risipirea sau degradarea de efecte militare, prevăzută de art. 533; … h)Abaterile dela regulile privitoare la pregătirea mobilizării, prevăzută de art. 543, pct. 1. …  + 
Capitolul 2Competența consiliilor de justiție de bord + 
Articolul 114Sînt justițiabili de consiliile de justiție de bord maistrii militari sau civili, gradele inferioare, elevii școlilor de marina și toți acei ce nu au gradul de ofițer și care fac parte din marina militară, pentru infracțiunile prevăzute la cartea IV-a, titlul III, capitolul IX, cînd pedeapsa prevăzută de lege nu este mai mare ca un an închisoare. + 
Capitolul 3Competența tribunalelor militare + 
Articolul 115Tribunalele militare judeca pe toți justițiabilii de instanțele militare, enumerati la cartea II, titlul I din acest cod, cu excepțiunea celor dati în competența consiliilor de judecată și a consiliilor de justiție de bord.Ca instanțe de recurs, ele judeca recursurile împotriva sentințelor pronunțate de consiliile de judecată și de consiliile de justiție de bord. + 
Capitolul 4Competența Curții Militare de Casare și Justiție + 
Articolul 116Curtea Militară de Casare și Justiție judeca:2. Cererile de revizuire formulate împotriva hotărârilor instanțelor militare în cazul art. 386.3. Conflictele de competența ivite:Între doi sau mai mulți judecători de instrucție militari, lucrand în baza unui ordin de urmărire și aparținînd la tribunale militare deosebite, care ar instrumenta în aceeași afacere; … b)5. Crimele și delictele săvîrșite de membrii Corpului magistraților militari și de judecători, cu ocazia exercițiului funcțiunii lor judecătorești;7. În cazurile prevăzute la punctele 5 și 6 de sub prezentul articol, Curtea judeca ca instanța de fond; + 
Capitolul 5Competența specială a Curții Supreme + 
Articolul 117Curtea Suprema este chemată a se pronunța:2. În recursurile contra hotărîrilor pronunțate de instanțele militare, fără competența, împotriva unor infractori, care nu ar fi militari și nici asimilați cu militarii sau cînd infracțiunea imputată acestora nu ar putea atrage, prin natura ei, competența instanțelor penale militare.3. Asupra cererii Ministerului public, în cazul unui conflict de jurisdicțiune între un judecător de instrucție militar sau orice instanța militară, deoparte și un judecător de instrucție nemilitar sau instanța judecătorească nemilitara, de orice grad, de altă parte. + 
Titlul IIICompetența celorlalte instanțe pentru timp de razboiu + 
Capitolul 1Competența pretorilor militari + 
Articolul 118Pretorii militari, pe lîngă atribuțiunile de poliție, au competența de a judeca infracțiunile prevăzute mai jos, săvîrșite de următorii infractori pe teritoriul sau în zona căreia își exercită autoritatea lor:2. Prizonienii de război grade inferioare.4. Internatii civili.a)Infracțiunile prevăzute de toate legile penale, săvîrșite în zona armatei și pedepsite pînă la un an închisoare și 10.000 lei amenda, sau una din ele; … c)Cereri de daune, pînă la suma de 10.000 lei, cînd acestea ar rezultă din vreuna din infracțiunile prevăzute în acest capitol. …  + 
Articolul 119Pretorii militari mai au puterea de a judeca abaterile dela alin. a, articolul precedent, săvîrșite de orice altă persoană (exceptând pe militari), aflată pe teritoriul unde își exercită autoritatea lor. + 
Articolul 120Pentru toate infracțiunile date în competența lor, pretorii militari au căderea de a judeca și pe infractorii care s'ar afla pe acel teritoriu deși infracțiunile s'ar fi comis în altă parte. + 
Capitolul 2Competența Curților Martiale + 
Articolul 121Sînt supuși jurisdicțiunii Curților Martiale pentru toate infracțiunile:2. Prizonierii de război, internatii civili și parlamentarii inamici, cu escorta lor; + 
Articolul 122Tot de Curțile Martiale vor fi judecati, dar numai pentru faptele săvîrșite în timpul sau cu ocazia serviciului lor, sau care ar aduce atingere armatei:2. Funcționarii, specialisiii, meseriașii, lucrătorii și în genere întregul personal al acelor stabilimente industriale, comerciale, fabrici, exploatări și alte asemenea, care vor fi rechiziționate de autoritatea militară, sau care au fost trecute sub control militar. + 
Articolul 123De asemenea, sînt supuși jurisdicțiunii Curților Martiale:2. Toți cei care vor fi săvârșit, în timp de război, vreuna din crimele sau delictele contra siguranței interioare sau exterioare a Statului, precum și acelea care produc pericol public, prevăzute de codul penal sau orice alta lege. + 
Articolul 124Intra în competența Curților Martiale a diviziilor sau celorlalte comandamente, prevăzute la art. 63, cu excepția Marelui Cartier General și Comandamentelor de Armata, toți ofițerii inferiori, subofiterii combatanti, necombatanti sau asimilați și gradele inferioare, care țin organic sau în orice alt mod, de acele comandamente, precum și întreg personalul civil, mobilizat sau rechizitionat, care depinde de ele. + 
Articolul 125Intra în competența Curții Martiale a Armatei ofițerii superiori, combatanti și asimilații lor din Corpurile de Trupa și Serviciile care compun armata respectiva, precum și ofițerii, subofiterii combatanti și asimilați, gradele inferioare și întreg personalul civil mobilizat sau rechizitionat care nu aparțin, sub nicio forma, vreunei divizii sau Corp de Armata din acea armata. + 
Articolul 126Intra în competența Curții Martiale a Marelui Cartier General, ofițerii de toate gradele afară de generali, subofiterii combatanti și asimilați, gradele interioare și întreg personalul civil mobilizat sau rechizitionat, care țin organic sau în orice alt mod de Marele Cartier General. + 
Articolul 127Infractorii justițiabili de Curțile Martiale, atrag în competența acestor Curți pe toți acei care au participat la comiterea infracțiunii, ca: autori principali, coautori, instigatori, complici, tainuitori și favorizatori. + 
Articolul 128Infractorii nemilitari, cînd sînt trimiși în judecata Curților Martiale, se judeca de către Curtea Martiala care a instrumentat în cauza, sau în caz de mișcare în alta regiune, de către Curtea Martiala cea mai apropiată de locul unde s'a comis infracțiunea. + 
Capitolul 3Competența celorlalte instanțe pentru timp de război + 
Articolul 129Competența din timp de pace se menține întocmai și pentru timp de război, la următoarele instanțe:Consiliile de justiție de bord; … b)Curtea Militară de Casare și Justiție, care va mai judeca și toate recursurile împotriva hotărîrilor pronunțate de Consiliile de justiție de bord și de pretorii militari, precum și cele aflate În curs înaintea Tribunalelor Militare, la data începerii stării de război. …  + 
Cartea IIIProcedura înaintea instanțelor penale militare + 
Titlul IPoliția judiciară și deschiderea acțiunii penale + 
Capitolul 1Poliția judiciară + 
Articolul 130Poliția judiciară militară cercetează infracțiunile comise de justițiabilii instanțelor militare, adunand probele și indiciile, pe care le preda autorității însărcinate cu deschiderea acțiunii penale:Procurorii militari delegați în mod special de Ministru își exercită atribuțiunile pe întreg cuprinsul tarii. + 
Articolul 131Poliția judiciară militară se exercită prin:Ministerul public de pe lîngă instanțele militare, numai în caz de flagrant delict; … b)Comandantii de piața și ajutoarele lor; … d)Comandantii de corpuri, șefii de servicii, directorii de stabilimente, fabrici, depozite, comandantii de nave sau alte organizațiuni militare, precum și delegații lor, clar numai în raza comandamentului, unității sau serviciului lor; … f)Comandantii de detasamente și șefii de posturi izolate; numai în raza în care se întind atribuțiunile lor … h)Ofițerii de intendenta și controlorii militari, pentru infracțiunile comise în materie administrativă, sau pentru alte fapte constatate cu ocazia verificării sau controlului ce fac; … j)Toți acei care au calitatea de ofițeri de poliție judiciară militară, atribuită lor prin diverse legi. …  + 
Articolul 132Ofițerii de poliție judiciară militară primesc denunturile și plângerile ce le sînt adresate.În materie de infracțiune flagrantă, ofițerii de poliție judiciară militară pot face orice descinderi, perchezitii domiciliare, sau constatări la fața locului, dictate de nevoia descoperirii adevărului.Ministerul public și judecătorul de instrucție militar, cînd instrumenteaza sau dau autorizatiuni ofițerilor de poliție judiciară în acest scop, raportează aceasta în scris generalului comandant, pe lîngă care funcționează. + 
Articolul 133În cazul articolului precedent, ofițerii poliției judiciare vor face o descriere amănunțită a locului, precum și a dovezilor de culpabilitate găsite sau ridicate, alăturând la nevoie schite desenuri; planuri sau fotografii.Aceste corpuri delicte se vor eticheta, data și sigila: cu sigiliul ofițerului de poliție judiciară sau al unei autorități apropiate, va constata în scris ca aceste corpuri delicte au fost ridicate de el, arătând cui aparțin, spre a se stabili astfel perfecta identificare și schimbare a lor:Cercetarea se face atît asupra împrejurărilor care apasa asupra învinuitului, cat și asupra celor ce ar veni în descărcarea lui. + 
Articolul 134Cînd va fi necesar ofițerii poliției judiciare militare vor putea lua cu dânșii, în calitate de experți; una sau mai multe persoane cunoscute prin profesiunea lor ca fiind în măsura de a aprecia natura și circumstanțele în care s'a comis infracțiunea. + 
Articolul 135În caz de moarte violenta, sau de moarte a carei cauza este necunoscută sau banuita, ei vor cere asistența unuia sau mai multor medici legisti sau chimisti. + 
Articolul 136Experții vor putea cere a li se da piesele de comparatiune sau convingere ce vor crede necesare pentru facerea expertizei, eliberand chitanța despre primirea lor. + 
Articolul 137Experții sînt datori să-și motiveze concluziunile printr'un raport pe care-l vor inainta Ministerului public competent, fie prin ofițerul poliției judiciare militare care a făcut cercetarea, fie direct. + 
Articolul 138Înainte de a începe lucrările lor, experții vor depune în fața ofițerului de poliție judiciară, care i-a chemat, următorul jurământ:Prestarea acestui jurământ nu este necesară pentru medicii legisti. + 
Articolul 139Cînd invinuitul sau cei care trebuiesc ascultați ca avînd cunoștința despre infracțiune nu știu limba română, ofițerul poliției judiciare militare va desemna un interpret, care trebuie să fie major, cu știința de carte și care va depune următorul jurământ:Cînd exista un interpret permanent pe lîngă un tribunal militar, el va fi întrebuințat ori de câte ori va fi nevoe. + 
Articolul 140Pentru cei în neputință de a auzi sau răspunde, din cauza unei infirmități oarecare, declarațiunile lor se vor face, pentru cei care știu carte în scris și semnate de ei, iar pentru cei care nu știu carte se va recurge la un interpret; pentru care se vor, observa prescripțiunile de mai sus. + 
Articolul 141Toate actele aflate la dosar, scrise în limba străină vor fi traduse prin intermediul unui traducător major, observându-se prescripțiunile prevăzute mai sus pentru interpret; aceste traduceri vor fi certificate prin semnatura sa. + 
Articolul 142Experții, interpreții sau traducatorii se vor desemna pe cat va fi posibil dintre persoanele militare active sau de rezerva, ori dintre experții acreditați pe lîngă instanțele penale militare sau civile. + 
Articolul 143Citarea experților, interpreților sau traducatorilor se va face, conform prescripțiunilor art. 204 și următorii. + 
Articolul 144Toate lucrările despre care se vorbește în articolele: 132, 133 și 147, se vor face în prezenta învinuitului sau a împuternicitului sau; în lipsa acestora, în prezenta rudelor majore, ori a reprezentantului unei autorități publice, sau în lipsa acestora, a doi asistenți majori.Acesta este dator sa citească persoanelor care au fost ascultate, depozitiunile făcute, pentru a se convinge ca le-a scris întocmai cum s'au arătat.Cînd cei ascultați nu știu carte, vor imprima, în locul semnăturii, degetul cel mare dela mana dreapta, muiat în tus de ștampila. + 
Articolul 145În cazul cînd ofițerii poliției judiciare, prevăzuți la art. 131, au cunoștința de vreo crima și o comunică Ministerului public militar respectiv, acesta este obligat ca în 24 ore sa răspundă dacă ofițerul poliției judiciare poate continua cercetarea, dându-i și indicatiunile necesare, sau dacă trebuie să-l aștepte pe dânsul, sau pe delegatul sau pentru continuarea cercetărilor. + 
Articolul 146Ofițerii de poliție judiciară militară nu pot intră în cercetarea infracțiunilor comise de un superior al lor, decât dacă este vorba de o infracțiune flagrantă. + 
Articolul 147În caz de crima sau delict flagrant, ofițerii poliției judiciare pot sa ridice și să depună provizoriu pe toți infractorii, oricare ar fi calitatea lor, cînd sînt împreună cu militarii. + 
Articolul 148Invinuitul mai poate fi depus provizoriu:Cînd a fugit sau a încercat sa fuga din fața justiției; … b)Cînd interesul Siguranței Statului și al disciplinei în armata cer aceasta; … d)Dacă invinuitul este infractor din obiceiu, ori recidivist; … f)În caz de delict, cînd acesta a fost săvârșit prin mijloace terorist sau cu ferocitate; … h) + 
Articolul 149Aceasta deținere provizorie poate dura cel mult 24 ore, odată pentru toată durata cercetărilor preliminare, chiar dacă ele ar fi executate, de diferiți ofițeri ai poliției judiciare. + 
Articolul 150Procurorul militar este dator ca în 24 ore dela primirea înștiințării să se pronunțe dacă aceasta deținere trebuie menținută, comunicând în scris deciziunea sa.Dacă procurorul militar găsește că nu este cazul ca deținerea să fie prelungită, el va ordonă în scris punerea învinuitului în libertate.Punerea în libertate de sub puterea acestor mandate se face numai de către procurorul șef al Parchetului Militar. + 
Articolul 151Dacă invinuitul nu este prezent, ofițerul de poliție judiciară va putea emite împotriva lui un mandat de aducere, potrivit art. 210. + 
Articolul 152Afară de cazurile de crima sau delict flagrant, ofițerii de poliție judiciară militară nu se pot introduce într'o casa sau stabiliment nemilitar, decât asistați de un ofițer al poliției judiciare ordinare, cerând autorizația parchetului civil, iar în comunele neresedinta de județ, dela judecătorie.Pentru toate acestea, se va obține autorizația procurorului militar respectiv. + 
Articolul 153Ofițerii poliției judiciare vor avea în exercițiul funcțiunii lor dreptul de a cere și obține mijlocit ajutorul puterii publice. + 
Articolul 154Orice ofițer al poliție judiciare militare, care în exercițiul funcțiunii sale a luat cunoștința de vreo infracțiune de competența instanțelor penale militare, este dator a informa de îndată pe procurorul militar al instanței militare, în a carei circumscriptiune se va fi comis acea infracțiune, sub sancțiunea pedepsei prevăzute pentru faptul de refuz de serviciu datorit legalmente, din legea penală. + 
Articolul 155Ofițerii poliției judiciare vor putea sa cheme la cercetarea ce fac pe oricine vor crede în stare sa dea lămuriri pentru descoperirea adevărului. + 
Articolul 155Ofițerii de poliție judiciară vor putea opri pe oricine de a ieși din casa s'au de a se departa dela locul unde se face cercetarea, pînă după încheierea procesului lor verbal. + 
Articolul 157Actele și procesele-verbale încheiate de ofițerii poliției judiciare, împreună cu corpurile delicte, se vor inainta de îndată procurorului militar competent. + 
Articolul 158În caz cînd pentru aceeași infracțiune ar fi sesizati în același timp mai mulți ofițeri ai poliției judiciare militare, se vor observa regulele următoare:Cînd ofițerul poliției judiciare aparține aceleași circumscriptiuni, procurorul militar va decide care din ei va continua cercetarea; … b)Cînd unii ofițeri din poliția judiciară aparțin instanțelor penale utilitare, iar alții celor ordinare, va instrumenta acela a cărui instanța are competența sa judece pe invinuit sau în caz de conflict, asupra competentei, acela care a fost mai întîi sesizat; … d)Dacă sînt sesizati mai mulți procurori militari dela tribunalele militare deosebite, cel dintâi sesizat va continua cercetările. …  + 
Capitolul 2Ministerul public și deschiderea acțiunii penale + 
Articolul 159Ministrul Apărării Naționale este capul Ministerului public al armatei. + 
Articolul 160Procurorii militari, avînd calitatea de reprezentanți ai Ministerului public sînt însărcinați cu descoperirea și urmărirea tuturor infracțiunilor care sînt de competența instanțelor pe lîngă care funcționează. + 
Articolul 161Procurorii militari vor pune concluziunile lor ori de câte ori va fi necesar în cursul instrucțiunii, în conformitate cu codul de fața. + 
Articolul 162Procurorul militar, cînd este anuntat despre săvîrșirea unei infracțiuni, poate proceda personal la cercetare sau, poate da delegație ofițerului de poliție judiciară sau sa continue cercetările începute. + 
Articolul 163Procurorul militar, primind actele și procesele verbale ale investigatiunilor făcute de ofițerii poliției judiciare, le va putea completa, fie personal, fie insarcinand cu aceasta pe același ofițer al poliției judiciare sau pe un altul. El va trimite generalului comandant aceste acte și procese-verbale, însoțite de părerea sa, consemnată într'un referat motivat în fapt și în drept, + 
Articolul 164Acțiunea penală se pune în mișcare de către generalul comandant al Marii Unități, pe lîngă care funcționează instanța penală competența sau, în lipsa, de inlocuitorul sau legal.În același fel, ministrul apărării naționale poate deschide acțiune penală contra oricărui justițiabil de instanțele militare, instiintand despre aceasta pe generalul comandant respectiv, căruia îi trimite și dosarul. + 
Articolul 165Generalul comandant, luînd cunoștința de actele și procesele-verbale trimise de Ministerul public din subordine, va putea, după caz:Sa ordone completarea cercetărilor preliminare; … b)Sa deschidă acțiune penală, emitand ordin de urmărire; … d)În caz de incompetenta, sa trimită afacerea instanței competente. …  + 
Articolul 166În cazurile prevăzute de articolul precedent la alineatul b, cînd generalul comandant este în dezacord cu concluziunile procurorului militar, va fi obligat sa aducă, printr'un raport motivat, cazul, la cunoștința ministrului apărării naționale, care, dacă va găsi de cuviință, poate face uz de prerogativele ce îi sînt conferite prin art. 159 și 164, alin. ultim. + 
Articolul 167Ordinul de urmărire va fi semnat de către generalul comandant, sau după caz, de ministrul apărării naționale, și va conține:Iar cînd acest ordin este emis de ministrul apărării naționale, el va conține și tribunalul militar căruia se trimite. + 
Articolul 168Ordinul de urmărire odată semnat, va fi trimis Ministerului public, care va repartiza afacerea, unuia dintre cabinetele de instrucție, iar cel dat de ministrul apărării naționale se executa în același mod prin generalul comandant al circumscripției în care se afla tribunalul competent a judeca afacerea. + 
Articolul 169În cazul deschiderii acțiunii penale, suspendarea din comanda sau funcțiune a militarilor se hotărăște de către generalul comandant ori de către Ministerul Apărării Naționale. + 
Articolul 170Militarii contra cărora s'a deschis acțiunea penală, nu vor putea fi mutati sau detasati în alte comandamente sau servicii, pînă cînd instructia nu s'a terminat. + 
Titlul IIDespre instrucție și judecătorul de instrucție militar + 
Capitolul 1 + 
Articolul 171Judecătorul de instrucție militar procedează la instruirea unei infracțiuni, numai pe baza unui ordin de urmărire, transmis lui prin Ministerul public. + 
Articolul 172Judecătorul de instrucție militar, primind ordinul de urmărire împreună cu dosarul afacerii, procedează, în prezenta grefierului, la luarea interogatorului celui invinuit, intrebandu-l de: nume, pronume, gradul, Corpul sau serviciul din care face parte, vîrsta, locuinta, locul nașterii, profesiunea, cum și domiciliul ce a avut înainte de a intră în armata, despre fapta comisă și toate împrejurările în care ea s'a comis, asa cum i se imputa prin ordinul de urmărire; îi înfățișează toate piesele și actele care pot servi spre dovedirea infracțiunii și îl întreabă dacă le recunoaște. + 
Articolul 173Dacă invinuitul ar face declarațiuni referitoare la alte fapte care nu sînt în legătură cu infracțiunile ce se cercetează, judecătorul de instrucție militar le consemnează într'un proces-verbal separat, pe care îl va inainta procurorului militar respectiv. + 
Articolul 174Interogatorul terminat, se citește învinuitului pentru ca sa declare dacă răspunsurile sale s'au scris întocmai cum le-a arătat și dacă starueste în ele.Dacă invinuitul refuza, sau nu poate subscrie, se face mențiune despre aceasta în josul ultimei pagini din interogator. + 
Articolul 175Cînd sînt mai mulți învinuiți, pentru aceeași infracțiune, fiecare dintre ei va fi întrebat deosebit. + 
Articolul 176Inculpatul va putea comunică cu apărătorul sau ales sau din oficiu, după ce i s'a luat primul interogatoriu, asupra, tuturor faptelor ce i se imputa. + 
Articolul 177Judecătorul de instrucție militar va putea cita înaintea sa, persoanele care vor fi arătate prin denunțare, prin plângeri, prin actele cercetării preliminare, sau de către procurorul militar ori invinuit, ca avînd cunoștința de infracțiune sau despre împrejurările în care s'a faptuit și pe care va găsi necesar să le asculte pentru descoperirea adevărului. + 
Articolul 178Mai înainte de a fi ascultați, martorii își vor stabili identitatea, fie prin citatiuni, fie prin orice alt act care ar putea servi în acest scop. + 
Articolul 179Judecătorul de instrucție militar va intreba pe martor despre: nume, pronume, grad sau profesiune, vîrsta și domiciliu, precum și dacă nu se afla în vreunul din cazurile prevăzute de art. 182."Jur ca voiu spune tot adevărul, numai adevărul și că nu voiu ascunde nimic din ceea ce știu". + 
Articolul 180Depunerea jurămîntului și arătările martorului vor fi constate în scris, pastrandu-se normele prescrise prin art. 171 și următorii. + 
Articolul 181Judecătorul de instrucție militar, asistat de grefier, va lua depozitia fiecărui martor sau informator, fără ca prevenitul să fie de fața.Cînd trebuinta va cere, martorii vor fi confruntati între ei, cat și cu prevenitul. + 
Articolul 182Vor putea fi ascultați, numai ca informatori, fără depunere de jurământ:Tatăl, mama sau oricare alt ascendent, fiul, fiica sau oricare alt descendent, frații și surorile, afinii în gradul celor de mai sus, bărbatul sau femeia (chiar după desfacerea căsătoriei), precum și tutorele oricăruia din învinuiți; … b)Denuntatorii ale căror denunturi pot fi recompensate în bani după vreo lege; … d)Condamnații definitiv pentru crima. …  + 
Articolul 183Orice persoană citata, pentru a fi ascultata ca martor sau ca informator, este datoare să se înfățișeze.Dacă persoana chemată nu se va infatisa și nici nu va fi încunoștiințat pe judecător, acesta va da contra ei mandat de aducere, putând pronunța împotriva ei și o amenda dela 500-2.000 lei. + 
Articolul 184Pentru toți acei care urmează a fi ascultați în timpul instrucției și care nu știu limba română, sau ar fi în neputință de a auzi sau a răspunde, judecătorul de instrucție militar se va conformă art. 139-140. + 
Articolul 185Cînd se va constata, fie prin atestarea unui medic, sau prin orice mod, ca martorii sînt în neputință de a se infatisa, judecătorul de instrucție militar, va putea merge la locuinta lor, iar dacă locuesc în afară de acea comuna, el va putea insarcina cu ascultarea lor pe ofițerul de poliție judiciară cel mai apropiat de comuna în care locueste martorul sau informatorul. + 
Articolul 186Dacă martorii locuesc în afară de circumscriptiunea judecătorului de instrucție militar, acesta va putea cere judecătorului instructor militar ori civil, al reședinței lor, să le primească depozitia, prin comisii rogatorii. + 
Articolul 187Judecătorul de instrucție militar sau ofițerul de poliție judiciară, care va fi primit depozitiunile martorilor și ale informatorilor, conform celor două articole precedente, le va trimite de urgenta, închise și sigilate, judecătorului dela care a primit delegațiunea. + 
Articolul 188Cînd unul dintre cei citați de judecătorul de instrucție militar ar pretinde ca este în imposibilitate dr a se prezenta și s'ar constata contrariul, fie printr'un ofițer de poliție judiciară, fie printr'un expert anume desemnat, cel chemat va putea fi adus imediat, prin forta publică, aplicându-i-se și o amenda dela 200-4.000 lei. + 
Articolul 189Judecătorul de instrucție militar va proceda dacă crede de cuviință la cercetări locale, descinderi, perchezitiuni sau reconstituiri a faptelor conformându-se regulelor prescrise pentru ofițerii poliției judiciare. + 
Articolul 190În caz cînd judecătorul de instrucție militar va crede, poate dispune facerea unei expertize pentru a se capata toate lămuririle de care are nevoie, sau va chema pe experții care și-au dat părerea în cursul cercetărilor preliminare, în cazul cînd cu ocazia acelor cercetări s'ar fi făcut apel la luminile unor asemenea experți; de asemenea va putea să se adreseze unei autorități, unui institut sau organ special desemnat pentru aceasta spre a-și da părerea asupra lucrărilor experților. + 
Articolul 191Toate actele aflate la dosar, scrise în limba străină vor fi traduse prin intermediul unui traducător, care va fi numit de judecătorul de instrucție militar, observându-se prescripțiunile de sub art. 141. + 
Articolul 192În cursul instrucțiunii, invinuitul sau Ministerul public, vor putea sa propună luarea măsurilor ce vor crede necesare pentru descoperirea adevărului.În caz cînd se va cere ascultarea de martori, cel ce va face aceasta cerere va preciza punctele asupra cărora vor trebui să fie întrebați martorii propuși. + 
Articolul 193 – Oridecateori Ministerul public va face uz de articolul precedent, va fi dator sa restituie dosarul în termen de cel mult 4 zile. + 
Articolul 194Judecătorul de instrucție militar va constata printr'o ordonanța de zi toate actele de instrucțiune ce a efectuat și măsurile ce ar mai trebui luate în interesul instrucțiunii. + 
Articolul 195Toate actele din cursul instrucțiunii vor fi semnate de judecătorul de instrucție militar și contrasemnate de grefier, chiar în momentul redactarii lor. + 
Articolul 196Dacă judecătorul de instrucție militar constata ca exista indicii, ca cel pus sub urmărire ar fi săvârșit și alte fapte, le va aduce la cunoștința generalului comandant sau eventual ministrului apărării naționale, prin intermediul procurorului militar, pentru a se da ordin de urmărire suplimentar.Tot astfel se va proceda și în cazul cînd ar exista indicii ca, în faptul imputat învinuitului ar fi implicate alte persoane justițiabile de instanțele penale militare.Judecătorul va lua apoi un nou interogatoriu învinuitului asupra faptului, asa cum a fost calificat din nou. + 
Articolul 197Dacă judecătorul de instrucție militar, din cercetarea ce face va constata alte fapte conexe, va trimite dosarul Ministerului public, spre a interveni pentru ca autoritatea în drept să se pronunțe asupra acțiunii penale, cu privire la aceste fapte conexe constatate.Ordinul de urmărire va fi dat de generalul comandant unde se găsește dosarul, sau unde a fost trimis spre judecare. + 
Articolul 198Cînd judecătorul de instrucție va socoti ca instructia este terminată, va trimite dosarul procurorului militar care este dator a-l restitui cu rechizitoriu, în termen de cel mult 3 zile. + 
Articolul 199Ordonanța definitivă va cuprinde: identitatea învinuitului, antecedentele lui, mențiunea dacă este lăsat liber sau arestat, arătarea ordinelor de urmărire cu precizarea infracțiunii pentru care este pus sub urmărire, expunerea faptelor, probelor adunate în sarcina și în descărcarea învinuitului, discutarea lor cu arătarea temeiurilor de fapt și de drept pe care se sprijină trimiterea sau netrimiterea lui în judecata și ca urmare, declarațiunea judecătorului de instrucție militar, asupra acestui din urma punct.Ordonanța definitivă va fi datată și semnată de judecătorul de instrucție militar și contrasemnata de grefier. + 
Articolul 200Tot prin ordonanța definitivă, judecătorul de instrucție se va pronunța asupra trimiterii în judecata a inculpatului în stare de libertate sau în stare de arest.Împotriva menținerii sub stare de arest, invinuitul va putea face cerere de liberare provizorie la tribunalul militar respectiv, care se va pronunța cu precădere. + 
Articolul 201Dosarul parafat, numerotat și snuruit va fi înaintat, împreună cu toate corpurile delicte, Ministerului public. + 
Articolul 202Ordonanța definitivă poate fi atacată cu recurs, înaintea tribunalului militar, în compunerea prevăzută pentru judecarea recursurilor:– de inculpat, numai în caz de incompetenta, și atunci cînd prin recurs se cere încetarea sau anularea urmăririi. + 
Articolul 203În cazul cînd judecătorul, de instrucție a decis ca incupatul să fie trimis în judecata în stare de arest, și ordonanța definitivă a fost atacată cu recurs, inculpatul va rămîne arestat pînă la soluționarea recursului. + 
Capitolul 2Citatiuni și mandate + 
Secţiunea ICitatiuni + 
Articolul 204Citatiunea este chemarea facuta de orice ofițer al poliției judiciare militare, sau de judecătorul de instrucție militar, sau de orice instanța de judecată, unei persoane, care urmează a se infatisa înaintea lor. + 
Articolul 205Citatiunea va cuprinde numele, pronumele și calitatea celui care a emis-o, numele, gradul sau funcțiunea și domiciliul celui chemat în fața justiției, scopul pentru care este chemat, locul, data și autoritatea judecătorească în fața căreia trebuie să se înfățișeze. + 
Articolul 206Citatiunea va fi emisă astfel, în cat cel chemat să aibă dela primirea ei, pînă la data înfățișării, un termen de cel puțin 48 ore. + 
Articolul 207Citatiunea se va preda prin organul polițienesc sau administrativ competent, care este dator a o inmana de îndată persoanei citate, iar în lipsa, unei rude care locueste împreună cu dânsa, ori unui servitor al său iar cînd cel citat locueste la hotel, hotelierului sau portarului.În lipsa de asemenea persoane, sau dacă ele refuza sa primească citația, sau sa dea dovadă de primirea ei, agentul o va afișa la usa locuinței celui citat, prin încheiere de proces-verbal prevăzut de procedura penală.Dacă, cel citat da dovada de primirea citației, agentul va adeveri semnatura sa, fără a mai dresa proces-verbal. + 
Secţiunea IIMandate + 
Articolul 208Nimeni nu poate fi ridicat, deținut sau arestat, decât în puterea unui mandat emis conform legii. + 
Articolul 209Mandatele sînt de 4 feluri:mandat de înfățișare; … b)mandat de deținere; … d)mandat de arestare. …  + 
Articolul 210Mandatul de înfățișare are de scop de a aduce în fața justiției pe invinuit.Acel adus cu mandat de aducere va fi cercetat de îndată. + 
Articolul 211Mandatul de aducere are putere pînă în momentul cînd cel chemat a fost adus în fața celui care l-a emis. + 
Articolul 212Mandatul de deținere are de scop a pune pe invinuit, de îndată, la dispoziția justiției. + 
Articolul 213Mandatele de aducere și deținere se pot, emite și de către ofițerii poliției judiciare. + 
Articolul 214Mandatul de arestare are de scop fie punerea sub arest preventiv a unei persoane, în cazurile prevăzute de art. 148, fie executarea unei sentințe rămase definitive. + 
Articolul 215Mandatele de arestare se pot emite numai de către judecătorul de instrucție militar sau de către Ministerul public, în cazurile prevăzute de lege, sau în executarea hotărîrilor instanței. + 
Articolul 216Judecătorul de instrucție militar nu va putea emite mandat de arestare contra învinuitului lăsat liber, sau adus cu mandat de aducere, decât după ce îi va fi luat un interogator. + 
Articolul 217Mandatul va cuprinde: enuntarile prevăzute la art. 205, cauza care determina arestarea, calificarea data faptului, precum și textul de lege care îl pedepsește. + 
Articolul 218Mandatele de aducere și arestare vor fi executate prin orice agent al forței publice care le vor infatisa de îndată, în original, persoanelor în contra cărora au fost emise.Cel care refuza a se supune mandatului sau va incerca sa fuga, va fi constrâns a se supune prin forta publică. + 
Articolul 219Dacă cel contra căruia s'a emis un mandat nu poate fi găsit, mandatul va fi notificat la ultimul domiciliu, conform prescripțiunilor art. 207.Mandatul va fi înapoiat de urgenta celui care l-a emis. + 
Articolul 220Cel care în executarea unui mandat de arestare, va aduce pe invinuit la închisoare, va da mandatul în mana directorului închisorii, încheind proces-verbal despre aceasta.Dacă în termenul prevăzut de ultimul alineat al art. 216, cel arestat nu este interogat, directorul închisorii este dator sa încunoștiințeze Ministerul public. + 
Articolul 221Cei arestați în puterea unui mandat nu pot fi transferati dela o închisoare la alta, decât numai în interesul justiției și în urma ordinului în scris al judecătorului de instrucție militar, sau al Ministerului public, după caz. + 
Articolul 222Mandatele de arestare emise de judecătorul de instrucție militar sînt supuse confirmării instanței din care face parte; în acest scop, judecătorul va inainta acestei instanțe, în termen de 24 ore dela emiterea unui asemenea mandat, un raport prin care va cere confirmarea lui, împreună cu dosarul cauzei. + 
Articolul 223Tribunalul, în termen de 24 ore dela primirea acestui raport, va decide asupra confirmării sau infirmarii mandatului, ascultând pe Ministerul public, pe invinuit personal sau prin apărătorul sau. + 
Articolul 224În cazul cînd judecătorul de instrucție militar va socoti că nu este cazul să se emite mandat de arestare sau ca cel arestat în puterea unui asemenea mandat poate fi pus în libertate, arestarea ne mai fiind necesară, va comunică aceasta procurorului militar care va putea face recurs la instanța respectiva.Dacă invinuitul nu se va prezenta, instanța se va pronunța în lipsa lui.În cazul cînd s'au admis concluziunile procurorului militar, ea înlocuiește mandatul și se va executa de îndată. + 
Articolul 225Judecătorii care s'au pronunțat asupra confirmării sau infirmarii unui mandat, sau asupra emiterii unui asemenea mandat, vor putea lua parte la judecarea pricinei. + 
Articolul 226Mandatul de arestare are putere 30 de zile de la confirmare. + 
Articolul 227Vitiile de care ar fi atins mandatul de arestare se vor propune numai cu ocazia confirmării lui în fața instanței, care va hotărî. + 
Capitolul 3Despre liberarea provizorie + 
Articolul 228Liberarea provizorie se poate cere în orice stadiu al procesului. + 
Articolul 229Cererea de liberare provizorie va cuprinde obligațiunea pentru invinuit de a se prezenta înaintea justiției la orice chemare i se va face. + 
Articolul 230Contra deciziunii luată de judecătorul de instrucție militar, cu privire la cererea de liberare provizorie, Ministerul public și invinuitul vor putea face recurs, în termen de 24 ore, la instanța din care face parte judecătorul de instrucție militar. + 
Articolul 231Cînd afacerea se găsește în fața instanței de judecată, aceasta se va pronunța asupra liberării provizorii, ascultând pe Ministerul public și pe invinuit. + 
Articolul 232Nu vor putea beneficia de liberare provizorie:Cei arestați pentru nesupunere sau dezertare, care nu s'au prezentat la unitate de buna voie; … b)Străinii, cei ce nu au domiciliu și vagabonzii. …  + 
Articolul 233Judecătorul de instrucție militar sau instanța de judecată poate revoca măsura liberării provizorie, cînd împrejurările sau motivele care au determinat-o s'au modificat, ori cînd cel liberat nu s'ar fi prezentat la vreo chemare ce i s'ar fi făcut.Cînd instanța de judecată revoca punerea în libertate provizorie, aceasta revocare repune de drept în vigoare mandatul de arestare. + 
Titlul IIIDespre judecata + 
Capitolul 1Procedura preliminară + 
Articolul 234Toate afacerile trimise instanței penale militare se trec într'un registru general, în ordinea primirii lor. + 
Articolul 235Fiecare secție se conduce din punct de vedere administrativ de președintele sau.Tot el convoacă pe judecători. + 
Articolul 236Președintele, după ce fixează termenul de judecată, dispune citarea învinuitului cu cel puțin 4 zile înainte de judecată.Martorii, informatorii sau experții vor putea fi și dintre cei care nu au fost ascultați la instrucție. + 
Articolul 237Tot cu aceasta ocazie se comunică inculpatului ca are dreptul să-și aleagă unul sau mai mulți apărători, numindu-i-se și unul din oficiu, pe care președintele îl va înștiința în scris despre ziua judecații. + 
Articolul 238Îndeplinirea formalităților prescrise la art. 236 și 237 se va constata de către președinte printr'un proces-verbal, toate acestea sub pedeapsa de nulitate. + 
Articolul 239Lipsa notificării listei martorilor propuși precum și nerespectarea termenului de 4 zile, indreptateste pe invinuit a cere dela instanța de judecată amânarea pricinei, pentru a se îndeplini aceste formalități. + 
Articolul 240Chemarea despre care se vorbește în articolele precedente se va face pentru cei aflați în stare de arest, prin direcția închisorii respective; pentru cei lasati liberi, prin orice agent al forței publice sau agent administrativ. + 
Articolul 241Dacă cel chemat nu se va prezenta fără a trimite legitima justificare, președintele va trimite contra lui un mandat de aducere pentru a putea îndeplini formalitățile prevăzute de art. 236 și 237; judecarea înaintea instanței se va amana dacă formalitățile nu s'au putut îndeplini în termenul legal.Judecarea în lipsa, sau contumacie se va face potrivit dispozițiunilor prevăzute de art. 338 și următorii. + 
Articolul 242Dispozițiunile art. 236 se vor îndeplini numai cu ocazia primului termen de înfățișare, în fața instanței. În caz de amânare, inculpatul va lua cunoștința de termen, în instanța, afară de cazul cînd amânarea se face din oficiu și în absenta sa, cînd va fi citat pentru noul termen. + 
Capitolul 2Despre apărători înaintea instanțelor militare, + 
Articolul 243Pot îndeplini oficiul de apărător înaintea instanțelor militare:Avocații înscriși în vreunul din colegiile din țara; … b)Ofițerii, subofiterii și maistrii militari din rezerva sau retragere proveniți din activitate, licentiati sau doctori în drept, și care figurează pe tabelul prevăzut la art. 244 la vreunul din tribunalele militare din țara. …  + 
Articolul 244Președinții tribunalelor și președintele Curții Militare de Casare și Justiție întocmesc în luna Decemvrie a fiecărui an un tabel de apărători din oficiu în care se va înscrie:2. Cei prevăzuți la alineatul b din articolul precedent care vor face cerere. + 
Articolul 245Acest tabel se afișează la grefa și în sala de ședințe a tribunalului militar, precum și la închisoarea militară respectiva, în a doua jumătate a lunei Decemvrie și intră în vigoare la 1 Ianuarie a anului următor. + 
Articolul 246Cererile pentru înscrieri pe tabelul aparatorilor se vor adresa, în tot cursul anului, președintelui tribunalului, care va elibera celor prevăzuți în alin. 2 de sub art. 244, câte o carte de apărător militar, în puterea căreia va putea pleda înaintea, tuturor instanțelor militare. + 
Articolul 247Nu pot face oficiul de apărători, în nici un caz:Ofițerii reformati prin decret pe baza deciziunii unui consiliu de reforma, chiar dacă sînt avocați; … b)Avocații suspendați de pe tabelul colegiilor, pe timpul suspendării lor; … d)Cei care au fost condamnați ori sînt puși sub urmărire judiciară, pentru crima sau pentru unul din următoarele delicte: furt, abuz de încredere, înșelăciune, delapidare de bani publici, fals, jurământ sau mărturie mincinoasă, mituire, sustragere de acte și delict de audienta la vreuna din instanțele militare. …  + 
Articolul 248Pentru contravenire la prescripțiile acestei legi, relative la oficiul de apărător, instanța va putea sezisa colegiul de avocați și cere trimiterea în fața, comisiunilor disciplinare respective a avocatului în cauza.Instanța se va pronunța asupra acestei cereri, în camera de consiliu, după ce se va asculta atît Ministerul public cat și apărătorul a cărui suspendare sau revocare se cere. + 
Articolul 249Funcțiunea de apărător din oficiu este obligatorie și gratuita.Dacă refuzul de apărător nu este justificat și numitul apărător din oficiu, fiind ofițer din activitate de serviciu, persista în refuz, el va putea fi pedepsit disciplinar de către generalul comandant respectiv, iar dacă au este ofițer din activitate de serviciu se va proceda conform art. 248. + 
Articolul 250Măsurile prevăzute în articolul precedent, alin. 3, se vor lua contra aparatorilor și în cazul cînd se prezintă în instanța la ziua procesului, dar nu fac apărarea, sau părăsesc pe clientul lor înainte de terminarea desbaterilor. + 
Articolul 251Acuzatul și apărătorul sau au dreptul sa consulte dosarul afacerii numai la grefa, în orele de serviciu. Ei vor putea scoate copii legalizate de pe actele din dosar, cu autorizarea președintelui, care va putea refuza cererea atunci cînd va aprecia ca interese superioare se opun. + 
Capitolul 3Poliția audientei + 
Articolul 252Ședințele instanțelor penale militare sînt publice. Dacă publicitatea ar putea primejdui siguranța Statului, ordinea publică, disciplina în armata sau bunele moravuri, instanța poate ordonă ca desbaterile să se facă în secret, în prezenta părților și aparatorilor din proces. + 
Articolul 253Președintele declara ședința deschisă. El are poliția audientii, pe care o exercită conform dispozițiunilor de mai jos. + 
Articolul 254Publicul trebuie să fie fără arme, sa stea descoperit, respectuos și în tăcere. + 
Articolul 255Cînd publicul da semne de aprobare sau desaprobare, președintele poate ordonă golirea sălii. Dacă cineva se împotrivește ordinelor sale, instanța poate dispune arestarea turburatorului, oricare ar fi el, și condamnarea lui pe loc, ascultând și concluziunile ministerului public, la amenda dela 100 la 1.000 lei, printr'o hotărîre nesupusa niciunei alte cai de atac.Ministerul public pune concluziunile sale, iar ca apărător se va destina de președinte unul din oficiu. + 
Articolul 256Președintele poate ordonă ducerea la închisoare a oricărui invinuit care, prin orice mijloc ar inpiedeca liberul curs al justiției; în acest caz se va proceda la judecarea pricinii ca și cum invinuitul ar fi de fața, consemnându-se toate acestea într'un proces-verbal. + 
Articolul 257Dacă invinuitul s'a făcut vinovat de vreunul din faptele arătate la art. 255 și s'a procedat în contra sa, conform art. 256, îndată după judecarea faptului și citirea hotărîrii, grefierul îi va aduce la cunoștința rezultatul, încheind proces-verbal despre aceasta. + 
Articolul 258Dacă alte crime sau delicte, afară de cele prevăzute la articolele precedente și care nu au nicio legătură cu procesul în curs, s'au săvârșit în localul și în timpul ședințelor, instanța va proceda în modul următor:2. Dacă infractorul nu este militar, se va încheia de către instanța un proces-verbal constatator al faptului săvârșit, iar infractorul, sub stare de arest, se va trimite împreună cu actele încheiate, instanței competente a-l judeca.4. Dacă infracțiunea se comite înaintea Curții Militare de Casare și Justiție, infractorul se va judeca pe loc, iar pentru nemilitari, se va proceda conform pct. 2 din prezentul articol. + 
Articolul 259Procesele-verbale de care se face mențiune în articolele precedente, vor fi semnate de către toți membrii care au luat parte la ședința, precum și de procurorul militar și grefierul respectiv. + 
Articolul 260Delictele și crimele de audienta, săvîrșite de orisicine în fața consiliului de judecată, se vor judeca de tribunalul militar respectiv, căruia i se vor trimite infractorii împreună cu actele doveditoare încheiate. + 
Capitolul 4Cercetarea pricinii + 
Articolul 261Președintele este investit cu conducerea generală a desbaterilor. + 
Articolul 262Președintele ordonă să se introducă invinuitul, care se înfățișează liber fără fiare, însă sub paza sigura și asistat de apărătorul sau. + 
Articolul 263Dacă invinuitul este liber și nu se înfățișează și dacă s'au îndeplinit pentru el formalitățile prevăzute de art. 236 și 240, se va judeca în lipsa, potrivit art. 338 și următorii. + 
Articolul 264Dacă invinuitul este arestat și refuza a se infatisa, președintele îl someaza printr'un agent al forței publice, ca în numele legii să se supună justiției.Dacă acesta nu se supune la somațiune, se va da citire procesului-verbal în ședința și se va proceda la judecata ca și cum ar fi prezent. + 
Articolul 265Președintele întreabă pe invinuit despre numele, pronumele și gradul sau, corpul sau serviciul din care face parte, vîrsta, locul nașterii, profesiunea și reședința sa, precum și dacă a mai fost vreodata condamnat. + 
Articolul 266Președintele ordonă grefierului să facă apelul martorilor, care se vor prezenta în sala de ședințe; după terminarea apelului lor, președintele ordonă să se retragă în camera anume destinată. + 
Articolul 267Martorii absenți, sau cei care infatisandu-se, refuza de a-și da mărturia, vor fi supuși la penalitățile prescrise de art. 183, alin. 4. + 
Articolul 268Dacă procedura nu este îndeplinită pentru vreunul din martorii chemați, aceasta nu va împiedica luarea interogatorului învinuitului, ascultarea celorlalți martori prezenți sau luarea oricărei măsuri, după care instanța va statua dacă este loc, sau nu, să se amâne judecarea pricinii. + 
Articolul 269Președintele ordonă grefierului a citi actul de trimitere în judecata și pune în vedere învinuitului infracțiunea pentru care este urmărit.De asemenea înștiințează pe apărători a se exprima cu deferenta și respect față de lege și instanța.Apărarea de asemenea va putea să facă întrebările ce va crede de cuviință, dar numai prin intermediul președintelui. + 
Articolul 270Dacă sînt mai mulți învinuiți, ei pot fi interogati separat și pot să fie confruntati între ei, cu obligația de a fi înștiințați asupra raspunsurilor date în lipsa lor de către ceilalți învinuiți. + 
Articolul 271Nici o excepțiune asupra compunerii tribunalului și nicio recuzatiune în contra judecătorilor nu pot fi ridicate de invinuit sau de apărătorul sau, nici de ministerul public; orice cerere în acest sens se va pune la dosar.Judecătorii, însă, se vor putea abține în cazurile prevăzute la art. 18, 20 și 21, în care cazuri, procesul se amana pentru a se proceda la înlocuirea lor. + 
Articolul 272Dacă inculpatul sau ministerul public au de ridicat excepțiunea de incompetenta, ei sînt obligați a o propune înaintea audierii martorilor și instanța de judecată va hotărî de îndată.La același mod se va proceda cu oricare alte excepțiuni sau incidente care s'ar ridica în cursul desbaterilor și care trebuiesc făcute în scris. + 
Articolul 273Dacă excepțiunea de incompetenta a fost admisă, fie pentru motivul ca, cel trimes judecații nu era justițiabil de tribunalele militare, fie pentru ca alt tribunal militar era competent, afacerea se va trimite tribunalului competent. + 
Articolul 274Dacă tribunalul este sesizat cu infracțiuni de competența sa și totodată cu altele care ar intră în competența consiliului de judecată, tribunalul retine, judeca și aplica pedepsele pentru infracțiunile de competența consiliului de judecată, chiar dacă achită pe inculpat pentru celelalte infracțiuni. + 
Articolul 275După terminarea interogatorului se va proceda la ascultarea martorilor.Președintele însă va putea să facă întotdeauna uz de dispozițiunile art. 287. + 
Articolul 276Martorii vor fi introdusi pe rând și vor fi ascultați în ordinea fixată de art. 280.După aceasta vor depune jurământul prevăzut de art. 179, apoi vor arata verbal ce știu asupra faptului care se judeca. + 
Articolul 277Martorii nu pot să se interpeleze unii pe alții. + 
Articolul 278După terminarea depozitiunii, președintele va putea pune direct martorului întrebările ce va crede de cuviință.Apărarea va putea pune întrebările ce va crede de cuviință numai prin intermediul președintelui. + 
Articolul 279Grefierul este dator a reproduce în rezumat depozitiunile martorilor; acest rezumat va fi de îndată semnat de martor, contrasemnat de grefier și vizat de președinte. + 
Articolul 280După ascultarea martorilor acuzarii, se vor asculta martorii propuși de apărare. + 
Articolul 281Martorii pot fi confruntati după cererea ministerului public sau apărării. + 
Articolul 282În cursul sau în urma depozițiunilor martorilor, președintele va putea sa ordone înfățișarea corpurilor delicte, precum și toate actele ce pot servi la luminarea cauzei. + 
Articolul 283Fiecare martor, după ce va face depozitiunea sa, va rămîne în sala de ședințe pînă se va termina audierea tuturor martorilor, afară dacă președintele nu va dispune altfel. + 
Articolul 284Dacă din desbateri ar reesi, ca depozitiunea unui martor ar fi mincinoasă, președintele poate, din oficiu, ori în urma rechizitiunilor ministerului public, sau cererii învinuitului, ori aparatorului sau, sa ordone deținerea acestui martor, justițiabil sau nu, de instanțele penale militare, dresandu-se proces-verbal despre cele constatate, care, împreună cu cel deținut, va fi înaintat de îndată ministerului public competent, spre a proceda conform legii. + 
Articolul 285Instanța va hotărî, dacă este cazul a se asculta martorii absenți, iar dacă importanța acestor martori este de natura a împiedica soluționarea procesului, instanța îl va putea amana, motivand deciziunea ce va lua.Dacă procesul nu se amana, președintele va ordonă grefierului sa citească depozitiile luate de judecătorul de instrucție, martorilor absenți, pe care le va găsi necesare pentru luminarea cauzei.Procesul se poate judeca, în urma dispozițiunii tribunalului, chiar cînd nu se prezintă niciun martor în fața instanței, dacă nici una din părți nu cere amânarea pentru acest motiv. + 
Articolul 286Cînd invinuitul sau vreunul din martori nu ar vorbi limba română, președintele va numi un interpret.Dacă judecata va găsi necesar a numi experți, conform art. 134, și dacă ei nu pot fi adusi de îndată, procesul se va amana.În cazul cînd, pe lîngă tribunalul militar, exista interpreți și experți permanenți, care au depus jurământul la intrarea în funcțiune, vor fi scutiți de a mai depune un nou jurământ. + 
Articolul 287Președintele, din oficiu sau după cererea părților, poate să cheme în cursul desbaterilor și sa asculte ca informator sau ca martor orice persoană i s'ar părea necesar ca să fie audiată pentru descoperirea adevărului dând la nevoie, contra acestor persoane, chiar mandate de aducere.Ministerul public și apărarea vor cere președintelui să facă uz de acest drept. + 
Articolul 288Cercetarea și desbaterea se urmează totdeauna fără întrerupere și președintele nu le poate suspenda decât în intervale trebuincioase repausului judecaților, martorilor și inculpaților. + 
Articolul 289După terminarea ascultării martorilor, președintele da cuvântul reprezentantului ministerului public, pentru dezvoltarea rechizitorului sau, apoi aparatorului învinuitului, pentru pronunțarea apărării. + 
Articolul 290Președintele are îndatorirea sub pedeapsa de nulitate, de a intreba pe inculpat dacă mai are ceva de adăugat în apărarea sa, după care va declara desbaterile închise. + 
Capitolul 5Despre deliberări și pronunțarea sentințelor + 
Articolul 291După închiderea desbaterilor, tribunalul se retrage în camera de consiliu și deliberează asupra culpabilitatii și aplicării pedepsei. + 
Articolul 292Dacă faptul asa cum rezultă din desbateri este susceptibil a patimi o alta calificare decât cea din actul de acuzare președintele o va supune deliberării tribunalului, ascultând ministerul public și apărarea. + 
Articolul 293Tribunalul va hotărî asupra incidentelor ridicate cu aceasta ocazie, după care se retrage în camera de deliberare. + 
Articolul 294Tribunalul deliberează fără a fi de fața, procurorul militar și grefierul și are în vedere dosarul, actele procesului și desbaterile orale. + 
Articolul 295Președintele ia opiniunea judecătorilor, începînd cu cel mai mic sau mai nou în grad, iar hotărîrea se pronunța cu majoritate sau cu unanimitate și se consemnează de îndată, într'un proces-verbal cuprinzînd dispozitivul hotărîrii, care va fi semnat de toți judecătorii și de grefier. Nu sînt admise opiniunile separate.Aceasta hotărîre va fi motivată în fapt și în drept, prin îngrijirea președintelui. + 
Articolul 296În cazul cînd niciuna din pedepse nu întrunește majoritatea, se va hotărî pedeapsa cea mai favorabilă, dintre cele care au întrunit doua voturi. + 
Articolul 297Dacă potrivit art. 292, instanța a socotit ca faptul întrunește elementele unei crime, tribunalul va trimit dosarul împreună cu invinuitul procurorului militar, care va proceda conform art. 163 și următoarele din acest cod. + 
Articolul 298La aplicațiunea pedepsei, judecătorii vor avea în vedere dispozițiunile prevăzute de cartea IV, titlul I din acest cod. + 
Articolul 299Președintele da lectura în ședința publică hotărîrii, care va cuprinde pedeapsa aplicată și cu indicatiunea textelor pe care se bazează. + 
Articolul 300Dacă se constată că nu este loc a se cerceta vinovăția învinuitului sau acuzatului din cauza morții acestuia, a prescripțiunii, a amnistiei, sau pentruca exista autoritate de lucru judecat, instanța va constata atingerea acțiunii penale. + 
Articolul 301În caz de achitare, președintele ordonă ca invinuitul sau acuzatul să fie pus imediat în libertate, dacă nu este reținut pentru alte cauze. + 
Articolul 302Achitarea da drept părților lezate de a cere daune înaintea instanțelor ordinare, numai în cazurile și limitele prevăzute de procedura penală. + 
Articolul 303Orice invinuit achitat, nu mai poate fi urmărit pentru aceeași infracțiune. + 
Articolul 304În caz de condamnare, instanța de judecată se va pronunța și asupra cheltuielilor făcute cu instruirea și judecarea procesului, care cad în sarcina celui condamnat. + 
Articolul 305Hotărîrea va face mențiune despre îndeplinirea tuturor formalităților prevăzute în prezentul cod la cartea III-a, titlul III, cap. IV, referitoare la cercetarea pricinei. + 
Articolul 306Orice hotărîre data de o instanța militară trebuie să cuprindă:2. Numele și pronumele judecătorilor, reprezentantului ministerului public și grefierului.4. Enunțarea, faptelor care formează obiectul invinuirii.6. Motivele de fapt și de drept, pe care este intemeiata hotărîrea.8. Dispozitivul, adică ceea ce judecata a hotărît cu mențiunea, ca s'a dat în numele legii, arătarea textului de lege aplicat, pedeapsa, precum și cheltuielile de judecată.9. Mențiunea ca s'a socotit în pedeapsa detențiunea preventivă.11. Calea de atac la care hotărîrea poate fi supusă.13. Semnăturile judecătorilor și grefierului. + 
Articolul 307Hotărîrea va arata, de asemenea, sub pedeapsa de nulitate, dacă este pronunțată cu majoritate sau unanimitate de voturi și mențiunea circumstanțelor atenuante atunci cînd ele s'au aplicat. + 
Articolul 308O hotărîre judecătorească nu poate cuprinde ștersături, adăugiri printre randuri, pe margini sau oriunde, nici cuvinte prescurtate, afară de denumirile convenționale ale codurilor.Nerespectarea acestor dispozițiuni atrage pedepse disciplinare pentru grefier. + 
Articolul 309Hotărîrile se vor întocmi în dublu exemplar, din care unui se va depune la dosarul cauzei, iar al doilea la un dosar special. + 
Articolul 310Procurorul militar ordonă a se citi condamnatului hotărîrea de către grefier, în prezenta sa și a gărzii sub arme.În cazul cînd instanța de fond a dat hotărîrea condamnatoare pentru dezertare sau pentru o infracțiune, pentru care i s'a aplicat o pedeapsă mai mare de 3 luni închisoare, cel condamnat și care a declarat recurs rămîne arestat, chiar dacă se afla liber în ziua judecații. + 
Articolul 311Dacă nu s'a făcut recurs sau dacă recursul la Curtea Militară de Casare și Justiție a fost respins, hotărîrea se executa în 24 ore, sub îngrijirea procurorului militar, afară de cazurile în care recursul la Curtea Suprema, este deschis conform art. 117, alin. 3. + 
Articolul 312Cînd reiese, fie din actele produse în instanța, fie din depozitiunile martorilor ascultați la judecata, ca inculpatul ar putea fi urmărit pentru alte crime sau delicte, decât acelea care au făcut obiectul acuzatiunei, tribunalul, după pronunțarea hotărîrei va sezisa autoritatea competentă. + 
Capitolul 6Despre amânări + 
Articolul 313În toate cazurile în care apărătorul învinuitului ar cere amânarea judecării, pentruca din motive bine justificate nu și'a putut pregati apărarea, instanța va aprecia dacă cererea e intemeiata și va putea acorda o singura amânare în acest scop, dând un nou termen cat mai apropiat. + 
Articolul 314Cererea de amânare a procesului se va face în scris și se va depune, după stabilirea identității învinuitului. + 
Articolul 315În caz de amânare, președintele va fixa un termen de judecată cat mai scurt, care va fi adus la cunoștința inculpatului, martorilor și informatorilor. + 
Articolul 316Nici într'un caz nu se va putea incuviinta o amânare motivată pe simpla cerere a părților, chiar atunci cînd și ministerul public ar consimți la aceasta. + 
Articolul 317În cazul cînd invinuitul nu se prezintă și se constată că nu a fost legalmente citat, procesul se va amana. + 
Articolul 318Dacă amânarea ar fi motivată de lipsa martorilor sau de nevoia aducerii altora, iar unii din acești martori chemați ar fi de fața, se va proceda la audierea acestora. + 
Articolul 319Cînd ministerul public sau invinuitul vor cere amânarea pentru aducerea de noi martori, vor fi datori a preciza punctele ce voiesc a stabili, precum și numele și adresa completa a acestora. + 
Articolul 320În cazul art. 284, ministerul public sau acuzatul vor putea cere amânarea judecării procesului început pentru alta zi. + 
Articolul 321Dacă din declarațiunile învinuitului, ale martorilor sau orice act al instrucțiunii urmat în fața instanței, părțile ar socoti ca o amânare este necesară, ele vor formula aceasta cerere înainte de a li se da cuvântul în fond, motivand-o.Instanța va aprecia necesitatea acestei amânări, ea însă nu va lua în considerare o asemenea cerere dacă s'a dat cuvântul părților asupra fondului pricinii. + 
Articolul 322Dacă, pe lîngă cele arătate mai sus, instanța ar socoti din oficiu ca este necesar pentru descoperirea adevărului a se mai stabili ceva asupra faptului, cauza se poate amana, motivandu-se aceasta. + 
Articolul 323Dacă în ziua fixată pentru judecarea unui proces, cauza se amana, se vor constata lucrările urmate printr'o încheiere semnată de președinte, judecători și grefieri.Numele celor ce s'au prezentat, arătarea dacă procedura de chemare pentru cei care lipsesc este sau nu îndeplinită, indicatiunea persoanelor care au fost ascultate, incidentele ridicate, cu reproducerea susținerilor, motivarea și soluționarea lor, termenul înfățișării viitoare și data încheierii. + 
Articolul 324Orice încheiere data în cursul procesului, înaintea instanței, asupra oricărui incident, nu poate fi atacată decât odată cu hotărîrea data asupra fondului, afară de acele care ar întrerupe cursul justiției. + 
Articolul 325Dacă din cauza prelungirii desbaterilor o afacere nu se poate termina în aceeași ședința, desbaterile vor continua în zilele următoare.Dacă însă este vorba de împiedicarea unui membru care a luat parte la judecata și care se găsește în imposibilitate de a continua, procesul se va amana. + 
Titlul IVDespre procedura și judecarea înaintea consiliilor de judecată și de justiție de bord + 
Capitolul 1 + 
Articolul 326Consiliul de judecată se convoacă de către comandantul unității, pe lîngă care funcționează, pe baza raportului comandantului, de companie, escadron, baterie ori unitate echivalenta sau al șefului serviciului respectiv, la care se vor anexa actele cercetării preliminare, însoțite de foaia matricola a celui invinuit, în copie. + 
Articolul 327Comandantul regimentului sau al unității, primind plângerea și dosarul actelor, o trimite comisarului special împreună cu ordinul de zi de convocare, în care se cuprinde ziua și ora cînd consiliul se va întruni pentru judecata. + 
Articolul 328Comisarul special notifica acest ordin învinuitului cu cel puțin 48 ore înainte de întrunirea consiliului, făcându-i cunoscut infracțiunea pentru care a fost dat în judecata, textul legii aplicabile precum și numele martorilor ca își propune a-i chema.Îl mai incunostiinteaza ca are dreptul să-și aleagă un apărător, dintre cei prevăzuți la art. 243.Prescripțiunile din alin. I și IV sînt sub pedeapsa de nulitate. + 
Articolul 329Apărătorul poate comunică cu invinuitul îndată, ce s'au îndeplinit formalitățile articolului precedent. + 
Articolul 330Consiliul de judecată se aduna în localul regimentului sau al unității respective, în ziua și ora fixată, prin ordinul de convocare. + 
Articolul 331Președintele are poliția audientei. + 
Articolul 332Dispozițiunile prevăzute în articolele: 254, 255, 256, 257, 260, 261, 262, 264, 265, 266, 267, 268, 269, 270, 271, 272, 273, 275, 276, 277, 278, 279, 280, 281, 282, 283, 284, se aplică și înaintea consiliilor de disciplina. + 
Articolul 333În caz de lipsa martoriior, consiliul hotărăște dacă este locul a se amana judecarea pricinii sau a se proceda, la judecare, citindu-se depozitiunile aflate în dosar, iar în lipsa de asemenea depozitii va decide dacă este nevoie, de ascultarea acelor martori. + 
Articolul 334Dispozițiunile art. 286, 288, 289, 290, 291, 292, 293, 294, 295, 296, 299, 300, 301, 304, alin. 2, 305, 308, 309, 310, 320, 321 și 322, sînt aplicabile și consiliilor de judecată. + 
Articolul 335Comisarul special trimete hotărîrea comandantului unității pe lîngă care funcționează consiliul care o vizează și dispune executarea ei prin ordin de zi. + 
Articolul 336Hotărîrile consiliilor de judecată pot fi atacate cu recurs, în 4 zile dela pronunțare. + 
Capitolul 2 + 
Articolul 337Toate dispozițiunile din capitolul I precedent se aplică și la consiliile de justiție de bord, cu deosebire ca în loc de "regiment", se va înțelege "nava". + 
Titlul VDespre judecata în lipsa și în contumacie + 
Articolul 338Dacă inculpatul pentru un delict sau contravenție nu se prezintă, deși a fost citat conform dispozițiunilor prevăzute de art. 240, se va judeca în lipsa. + 
Articolul 399Instanța va proceda la judecata ca și cum invinuitul ar fi prezent, luându-se depozitiunile martorilor și ascultandu-se rechizitiunile ministerului public, fără ca vreun apărător să se poată prezenta pentru inculpat. + 
Articolul 340Hotărîrea astfel data se va comunică la ultimul domiciliu și se va afișa la usa tribunalului, precum și la usa cancelariei corpului de trupa sau serviciului din care face parte condamnatul, dacă este militar. + 
Articolul 341Cel condamnat în lipsa poate face contestație în termen de 10 zile socotite dela data comunicării făcute prin îndeplinirea formalităților dela articolul precedent, cînd procedura de chemare nu a fost îndeplinită față de dânsul, conform legii, sau cînd lipsa se datorește unor motive serioase și bine justificate, apreciate de instanța. + 
Articolul 342Dacă infracțiunea este calificată crima și acuzatul nu se înfățișează, fie la îndeplinirea formalităților prevăzute de art. 236, fie la ziua judecării, președintele da o ordonanța, prin care arata faptul pentru care acuzatul este dat judecații, textul legii care urmează a i se aplică și hotărăște un nou termen de 10 zile, în care este obligat a se prezenta în fața tribunalului pentru a i se îndeplini formalitățile de judecată.După expirarea termenului de 10 zile, socotite dela data afișării la cancelaria corpului de trupa, pentru militari, și la usa primăriei ultimului domiciliu pentru nemilitari, constatată prin proces-verbal, se va proceda la judecarea acuzatului în contumacie. + 
Articolul 343În ziua fixată, absentul se va judeca conform procedurii ordinare, ministerul public va depune concluziuni, însă acuzatul nu va putea fi reprezentat prin vreun apărător. + 
Articolul 344Dacă martorii lipsesc, se va proceda la judecare, dându-se lectura depozițiunilor lor scrise, precum și actelor încheiate de judecătorul de instrucție militar. + 
Articolul 345Recursul la Curtea Militară de Casare și Justiție, contra hotărîrilor date în contumacie este deschis atît ministerului public, cat și acuzatului, termenul curgand pentru acuzat dela data cînd a luat cunoștința de hotărîrea de condamnare. + 
Articolul 346Dispozițiunile din codul de procedura penală, referitoare la averea celui condamnat în contumacie, la instruirea și judecarea coacuzatilor, precum și cele referitoare la judecarea din nou a contumacelui, în cazul cînd se prezintă, sau este prins, se aplică și celor condamnați de tribunalele militare. + 
Articolul 347Hotărîrea, în contumacie va fi comunicată la ultimul domiciliu, conform dreptului comun, și va fi afișat, după cum se arata la art. 342; ea va fi publicată și în Monitorul Oficial. + 
Titlul VIDespre recurs la Curtea Militară de Casare și Justiție*)––––Notă …
*) Art. IV al. II din Legea Nr. 33 din 26 Februarie 1948, "Recursurile împotriva deciziilor Curții Militare de Casare și Justiție, pronunțate în contra ofițerilor generali, pînă la data punerii în aplicare a legii de față, se vor judeca de Curtea Suprema" + 
Capitolul 1 + 
Articolul 348Hotărîrile date de consiliile de judecată vor putea fi atacate cu recurs la tribunalul militar în circumscripția, căruia se afla, iar hotărîrile pronunțate de tribunalele militare vor putea fi atacate cu recurs la Curtea Militară de Casare și Justiție, în condițiunile prescrise prin legea de fața: + 
Articolul 349Dreptul de recurs aparține:Învinuitului și ministerului public; … b)Ministrului apărării naționale, care poate cere, prin intermediul procurorului general de pe lîngă Curtea Militară de Casare și Justiție, anularea oricărui act sau hotărîre data cu exces de putere sau prin comitere de infracțiuni, de către judecători, cu ocazia îndeplinirii funcțiunii lor. … În acest caz, Curtea va propune ministerului luarea măsurilor legale contra ofițerilor de poliție judiciară, a magistraților militari sau a judecătorilor, din vina cărora legea a fost calcata.Hotărîrile achitatoare, date de instanțele competente, nu pot fi atacate decât în interesul legii.Recursul ministerului public se va aduce și la cunoștința inculpatului. + 
Capitolul 2Despre efectele declarării recursului + 
Articolul 350Recursul declarat pe baza art. 348 are un indoit efect:În ce privește motivele de casare, propuse de recurent, Curtea poate, prin raportorul cauzei, sa invoace și noi motive, din cele arătate la art. 359, pe care le supune desbaterilor instanței; … b)Recursul declarat are de efect suspendarea executării hotărîrii pînă la darea deciziei asupra recursului. …  + 
Capitolul 3Despre termenul de recurs + 
Articolul 351Termenul de recurs este de 4 zile dela pronunțare, pentru cei judecati în prezenta, iar pentru cei lipsa, dela comunicarea hotărîrii.Recursul peste termen nu suspenda executarea.Despre forma și condițiunile de valabilitate ale recursului + 
Articolul 352Recursul se face prin declarațiune la grefa instanței care a pronunțat sentinta sau direct la grefa instanței de recurs. + 
Articolul 353Recursul va fi formulat prin cerere scrisă; dacă însă recurentul nu știe carte, el are dreptul să se prezint în persoana grefierului instanței de fond sau grefierului instanței de casare, care sînt obligați a dresa proces-verbal despre declarația facuta.Cei arestați, fără știința de carte, vor îndeplini aceasta formalitate în fața comandantului sau directorului închisorii, care vor primi și recursurile celor arestați, cu știința de carte. + 
Articolul 354Recursul trebuie să fie întotdeauna motivat.Instanța de recurs este însă obligată să se conformeze dispozițiunilor art. 400, alin. III și IV, proc. penală. + 
Articolul 355Recurentul liber, condamnat la o pedeapsă privativă de libertate, mai mare de 3 luni închisoare, este dator a se constitui prizonier la oricare închisoare, avînd grija ca dovada de incarcerare sa sosească la instanța de recurs cel mai târziu în dimineata zilei judecării recursului. + 
Articolul 356Cererea de recurs, facuta Ia instanța de fond, va fi înaintată îndată, Împreună cu dosarul, la instanța de recurs. + 
Articolul 357Recursul făcut de un condamnat, se poate retrage, pînă în ziua fixată pentru judecare, printr'o cerere scrisă și subscrisă de recurent sau de procuratorul sau, adresată instanței de recurs, fie direct, fie prin mijlocirea instanței care a judecat fondul; în acest caz, instanța de casare ia act de aceasta retragere, iar pedeapsa curge din ziua pronunțării de către instanța de fond. + 
Articolul 358Președintele instanței de recurs fixează termenul pentru judecare, dându-se totdeauna precădere afacerilor urgente. + 
Articolul 359Odată cu fixarea termenului recursului, președintele va putea delega, în afacerile importante, un membru al instanței, pentru a întocmi un raport asupra cauzei.El este obligat sa semnaleze instanței nulitățile interesand ordinea publică, ce ar fi cuprinse în hotărîrea atacată și care ar urma să fie supuse desbaterilor, conform art. 362 și urm. + 
Articolul 360Recurentul nu se citeaza pentru judecarea recursului.În caz de amânare, noul termen nu se mai afișează, dacă a fost dat în cunoștința părților. + 
Articolul 361Procesele fixate într'o ședința se vor afișa la usa sălii de judecată cu 3 zile înainte de termen. + 
Capitolul 5Despre cercetarea recursurilor + 
Articolul 362Ședințele instanțelor de casare sînt publice, afară de cazurile prevăzute de art. 252, cînd instanțele, din oficiu, sau la cererea uneia din părți, vor hotărî dacă ședința trebuie să fie secreta. + 
Articolul 363Toate dispozițiunile privitoare la judecarea cauzelor, în fața instanțelor de fond, care nu ar fi contrare celor din cartea III, titlul VI, din acest cod, sînt aplicabile și în fața instanțelor de recurs. + 
Articolul 364După strigarea cauzei, președintele va dispune citirea raportului.În toate cazurile, primul cuvânt îl va avea cel care susține recursul, iar ultimul acela care îl combate. + 
Articolul 365Cînd recurentul sau apărătorul sau nu se prezintă, pentru a susține motivele de recurs aflate la dosar, instanța, ascultând concluziunile ministerului public, va statua asupra recursului. + 
Articolul 366Desbaterile fiind terminate, instanța se retrage în camera de deliberare.Deciziunea luată se citește de către președinte în ședința publică. + 
Articolul 367Cînd motivele de recurs propuse nu se găsesc întemeiate, sau cînd recursul nu este motivat, el va fi respins ca atare. + 
Articolul 368Hotărîrile instanțelor de casare se pronunța în numele legii și se executa în numele Prezidiului Marei Adunări Naționale a Republicii Populare Române. + 
Articolul 369Hotărîrile instanțelor de recurs sînt privite de lege, ca acte colective ale întregii instanțe. + 
Capitolul 6Cazurile de casare a hotărîrilor + 
Articolul 370Hotărîrile pronunțate de instanțele militare sînt supuse casării în următoarele cazuri:1) hotărîrea a fost pronunțată de o instanța care nu a fost compusa conform legii;3) cînd instanța nu ar motiva solutiunea data sau cînd motivele arătate sînt în contrazicere cu dispozitivul, ori dispozitivul nu se poate înțelege;5) cînd instanța nu s'a pronunțat asupra unui fapt imputat inculpatului sau asupra unor probe esențiale administrate ori asupra unor cereri esențiale ale părților, de natura sa garanteze drepturile lor și sa schimbe solutiunea procesului.II) Nulități de fond:2) cînd prin hotărîre s'au pronunțat pedepse pentru fapte neprevăzute de legea penală ori pedepse mai mari sau mai mici decât cele prevăzute de lege;4) cînd, prin hotărîre, s'a pronunțat o pedeapsă contra unei persoane, care a fost mai înainte judecata, în mod definitiv sau aceasta nu mai poate fi condamnata, din cauza prescripției sau a unei alte cauze de stingere a acțiunii penale;6) cînd, din complexul probelor legale ale procesului apare evident ca situațiunea de fapt a fost greșit stabilită de instanța de fond, într'un punct esențial, determinând, prin aceasta, o solutiune nedreaptă în defavoarea recurentului;8) cînd instanța a săvârșit un exces de putere, în înțelesul ca a trecut în domeniul altei puteri constituite în Stat;10) cînd instanța de casare constata ca, față de circumstanțele cauzei, pedeapsa nu este proporțională cu faptul săvârșit sau ca se cuvine a se aplică suspendarea pedepsei.III) Motive speciale de recurs:1) cînd, pînă la judecarea recursului, a intervenit o lege mai favorabilă;Motivele de mai sus se iau în considerare din oficiu.Nulitățile actelor de instrucție nu pot fi atacate cu recurs, decât în măsura în care au fost semnalate, la fața instanței de fond. + 
Capitolul 7Despre deciziunile asupra recursului + 
Articolul 371Instanțele de recurs pot pronunța:2. Casarea sentinței atacate cu recurs:cu trimitere; … b)fără trimitere, în cazurile prevăzute de art. 385 precum și în cazurile de amnistie, prescripție, autoritate de lucru judecat și stingere a acțiunii penale. …  + 
Capitolul 8Despre efectele deciziunilor Curții Militare de Casare și Justiție + 
Articolul 372Hotărîrea instanței de fond din momentul casării se socotește ca și cînd nu ar fi fost data. + 
Articolul 373Cînd tribunalul casează pentru alte cauze decât cele prevăzute la art. 385, va proceda la rejudecarea cauzei, în completul prevăzut la art. 14, pentru judecarea în fond.În cazul cînd sentinta, ar fi casată pentru vicii de procedura, aceasta va fi reluată dela primul act viciat.Dacă această instanță a încetat de a avea fiinta, afacerea va fi trimisa înaintea unei instanțe militare cu rang corespunzător, după aprecierea Curții. + 
Articolul 374În caz de casare cu trimitere, deciziunile Curții Militare de Casare și Justiție, asupra, punctelor de drept soluționate, sînt obligatorii pentru instanța de fond, iar judecătorii care nu se vor conformă vor putea suferi sancțiuni disciplinare. + 
Articolul 375Deciziunile Curții Militare de Casare și Justiție, după ce se vor înscrie în registrul ei, se vor comunică, în copie, tuturor tribunalelor, pentru cunoștința, sau într'un buletin oficial. + 
Capitolul 9Despre conflictele de jurisdicțiune + 
Articolul 376Curtea Militară de Casare și Justiție va judeca conflictele de jurisdicțiune între 2 judecători de instrucție militari, sau diferitele instanțe militare, în urma cererii ce i se aduce de parchetul respectiv.Instanța la care se trimete, nu-și va mai putea, declina competența pentru același motiv. + 
Capitolul 10Despre strămutare + 
Articolul 377Curtea Militară de Casare și Justiție va judeca cererile de strămutarea, instrucției sau a judecații unei afaceri, pentru motive de siguranță publică, în urma dispozițiunii luată de Ministerul Apărării Naționale, către procurorul general militar al acestei Curți, fie din propria sa inițiativa, fie în urma sezisazii lui de către Ministerul public al instanței de fond respective.Curtea hotărăște și trimete dosarul, fie instanței dela care a pornit, în caz ca cererea este respinsă, fie unei alte instanțe investită cu afacerea, în caz ca cererea a fost admisă. + 
Articolul 378Cînd Ministerul public al instanței de fond, sau al Curții Militare de Casare și Justiție, sau însuși invinuitul, vor cere strămutarea unei cauze pentru suspiciunea legitima, aceasta cerere nu va suspenda instructia sau judecarea afacerii înaintea instanței de fond, decât dacă Curtea de Casare va lua o expresă dispozițiune printr'o încheiere data înaintea judecării cererii de strămutare.Hotărîrea instanței de fond, pronunțată în intervalul dela introducerea cererii de strămutare și pînă la judecarea ei de către Curtea Militară de Casare și Justiție, este nulă de drept, cînd Curtea Militară de Casare și Justiție a admis între timp strămutarea. + 
Articolul 379Cererile de strămutare, prevăzute de articolul precedent, se vor adresa direct procurorului general militar al Curții Militare de Casare și Justiție.Președintele Curții Militare de Casare și Justiție, este îndreptățit sa culeagă toate informațiunile, pe care le va supune desbaterilor pentru lămurirea cauzei. + 
Articolul 380Curtea Militară de Casare și Justiție va judeca cererea în ședința secreta după memoriile și intampinarile scrise ale părților, ascultandu-se și Ministerul public în concluziunile sale.Oricare ar fi solutiunea, data afacerii, dosarul cererii de strămutare va rămîne la grefa Curții Militare de Casare și Justiție, neputând fi consultat de către părțile din proces. El nu va fi trimes, în niciun caz, instanței de fond. + 
Articolul 381Admiterea sau respingerea cererii va fi comunicată instanței de fond, în fața căreia se instruiește ori se judeca afacerea. + 
Capitolul 11Curtea Militară de Casare și Justiție ca instanța de fond + 
Articolul 382În cazul cînd Curtea Militară de Casare și Justiție judeca pe magistrații și judecătorii militari, plângerile, însoțite de actele rezultate din primele cercetări, se adresează, de către comandantul marei unități respective, ministrului apărării naționale, pentru a decide.Consilierul delegat nu va lua parte la judecata, ci va fi înlocuit conform art. 27 și 29. + 
Articolul 383Mandatul de arestare emis de consilierul delegat, este supus confirmării și eventualelor reconfirmari ale instanței. + 
Articolul 384Crimele sau delictele de audienta prevăzute de art. 255, 256, 257, 258, sînt judecate de către Curtea Militară de Casare și Justiție, după cum se prescrie la art. 109 pentru tribunalele militare, iar decizia este revocabila. + 
Articolul 385Curtea Militară de Casare și Justiție nu trimite afacerea la alt tribunal militar, ci statuează ca însăși în fond, de câte ori este vorba de o simpla aplicatiune a legii la fapte constante, cum ar fi cazurile de autoritate de lucru judecat, prescripțiune sau amnistie, în care elementele de fapt nu sînt contestate, ori datele similare, cînd nu se cere o verificare de fapte, nici examinarea unor elemente noi și aprecierea lor deosebită.Nu este loc la trimiterea pentru o noua judecata și Curtea, casand declara numai fără nicio putere, hotărîrea judecătorească în cazurile următoare:Cînd casarea se pronunța pentru cuvântul ca hotărîrea casată a condamnat fapte neprevăzute de lege; … b)Cînd anulează hotărîri pentru contrarietate cu alte hotărîri desavarsite; … d)Cînd desființează hotărîri prin care acuzatul a fost declarat nevinovat, din punct de vedere penal. …  + 
Capitolul 12Despre revizuire + 
Articolul 386Cererile de revizuire împotriva hotărîrilor definitive date de instanțele militare, în cazurile statornicite de procedura penală, se vor adresa Curții Militare de Casare și Justiție.Dacă cererea este admisă în principiu, Curtea va trimite dosarul tribunalului, care a judecat în prima instanța, pentru a proceda potrivit art. 425 și urm., din codul de procedura penală.Ori de câte ori în materia revizuirii, codul de procedura penală da atributiuni "Ministerului Justiției", ele incumba "Ministerului Apărării Naționale". + 
Capitolul 13Despre reabilitare + 
Articolul 387Reabilitarea celor condamnați de instanțele militare, are efectele prevăzute de codul penal. + 
Articolul 388Condițiunile în care se poate admite reabilitarea, sînt cele prevăzute de codul penal, cu distincțiunile de mai jos. + 
Articolul 389Reabilitarea se acordă pentru orice fel de infracțiuni, în afară de dezertare la inamic. + 
Articolul 390Militarii care prin condamnatiuni și-au pierdut gradul și dreptul de a purta decoratiuni, nu le recapata prin reabilitare. + 
Articolul 391În timp de război, militarii de orice grad și din orice element al armatei, condamnați la pedepse corecționale pentru orice infracțiuni, vor fi trimiși pe front, în unități de infanterie sau cavalerie, suspendîndu-li-se executarea pedepsei.Ofițerii, subofiterii, precum și asimilații lor maistrii și submaistrii militari, care au fost condamnați și la destituire sau degradare, vor fi trimiși pe front cu gradul de soldat. + 
Articolul 392Cel trimis pe front, în condițiunile art. 391, va putea, obține o reabilitare specială cu dispensa celor prevăzute la art. 388 și 390, considerându-se hotărîrea de condamnare ca și cum n'a existat, dacă:a fost clasat de comisiunile medicale, ca mare mutilat, mutilat sau invalid de război, sauReabilitarea specială se va putea obține prin sentinta, data, fie de Curtea Martiala a marei unități din care face parte unitatea, în care se afla trimis pe front condamnatul, fie de Curtea Martiala, care a pronunțat hotărîrea de condamnare, fie de aceea în arhiva căreia se afla dosarul, fără a fi citat cel în cauza.Timpul dela data suspendării executării pedepsei, pînă la trecerea armatei pe picior de pace se va socoti în quantumul pedepsei de executat. + 
Articolul 393Dacă cel care îndeplinește condițiunile cuprinse în articolul precedent moare înainte de a fi reabilitat, cererea pentru reabilitarea lui specială, se va putea face de oricare membru al familiei sale, sau din oficiu de către oricare din șefii săi ierarhici. + 
Articolul 394Cererea de reabilitare a celor condamnați de tribunalele militare, cu excepția celor prevăzuți la art. 391 și 392, se judeca de instanțele și în modul prevăzut de procedura penală. + 
Articolul 395Dacă cererea de reabilitare se respinge pentru vicii de forma, ea va putea fi reînnoită oricînd. + 
Titlul VIIDespre recursul la Curtea Suprema + 
Articolul 396Hotărîrile instanțelor penale militare pot fi supuse spre judecare Curții Supreme numai în cazurile prevăzute de art. 117. + 
Articolul 397Recursul se va putea depune sau la instanțele penale militare de fond, sau la Grefa Curții Supreme. + 
Articolul 398Recursul poate fi trimes de cei care nu sînt arestați și care știu carte și prin posta, prin scrisoare recomandată, autorităților de care s'a vorbit mai sus. + 
Articolul 399Cei cu știința de carte vor face recursul în scris.Grefierul acelei autorități va încheia proces-verbal despre aceasta declarațiune, punând în vedere recurentului că nu va fi citat la judecarea recursului. + 
Articolul 400Termenul de recurs va fi: + 
Articolul 401Pentru cei lasati în libertate se vor aplica dispozițiunile din codul de procedura penală. + 
Articolul 402Recursul va putea fi susținut de către un avocat declarat de recurent. + 
Articolul 403Randuelile pentru judecarea cauzelor vor fi acele prevăzute în legea organică a Curții Supreme. + 
Articolul 404În cazul prevăzut de art. 117, pct. 3, cererea de recurs suspenda executarea, cei arestați rămîn însă în aceasta stare. + 
Titlul VIIIDespre termene + 
Articolul 405Termenele cuprinse în legea de fața, se socotesc pe zile libere.Termenele prevăzute de art. 354, 360 și 361 nu sînt supuse reducerii. + 
Articolul 406Orice termen care se va sfarsi într'o dumineca sau alta zi de sărbătoare legală, se va prelungi pentru cea dintâi zi de lucru următoare. + 
Titlul IXDespre executarea hotărîrilor și despre contestație + 
Articolul 407Hotărîrile instanțelor penale militare rămîn definitive și executorii, prin neatacarea lor în termenele prevăzute de lege, sau prin confirmarea lor de instanțele superioare, în caz de recurs. + 
Articolul 408Executarea unei hotărîri rămasă definitivă poate fi suspendată de instanța care a pronunțat-o, numai în caz de contestație din partea celui condamnat. + 
Articolul 409Contestațiile contra executării hotărîrilor instanțelor penale militare se pot întemeia pe o chestiune de identitate de persoana, de prescripțiunea pedepsei, de autoritatea lucrului judecat, de amnistie, precum și de nulitatea formelor de comunicare a hotărîrii care se executa.Contestațiunile vor fi întotdeauna motivate. + 
Articolul 410Dacă condamnatul voește să facă contestatiune, o va adresa fie direct, fie prin intermediul directorului casei de arest, către ministerul public al instanței penale militare care a dat hotărîrea. + 
Articolul 411Ministerul public și condamnatul vor putea ataca cu recurs hotărîrea data asupra contestatiunii. + 
Articolul 412Hotărîrile instanțelor penale militare se vor executa după ordinele Ministerului public al ultimei instanțe de fond; el va avea facultatea de a cere deadreptul asistența puterii publice, pentru acest sfîrșit. + 
Articolul 413Dispozițiunile prevăzute la cartea IV-a, titlul I, referitoare la modul executării pedepselor și care nu sînt date în atributul instanței de judecată, se aplică de parchetul respectiv. + 
Articolul 414Pedepsele privative de libertate se socotesc din ziua cînd sentinta a rămas definitivă. + 
Articolul 415Militarilor condamnați nu li se va socoti ca timp servit în armata durata executării pedepsei. + 
Articolul 416Dacă, în virtutea hotărîrii pronunțate, militarul condamnat urmează a fi sters definitiv din controalele armatei, el își va executa pedeapsa în penitenciarele civile. Tot acolo își executa pedeapsa cei condamnați de instanțele militare care nu sînt militari în activitate. + 
Articolul 417Militarii sub arme, care vor fi condamnați de către instanțele penale ordinare, vor executa pedeapsa în inchisorile militare, dacă pedeapsa pronunțată nu atrage ștergerea lor din controalele armatei. + 
Articolul 418Procesul-verbal de executare se va face de grefierul instanței și se va transcrie de dânsul, în 24 ore, într'un registru anume, făcându-se mențiune în dosul originalului hotărîrii. + 
Articolul 419Grefierii instanțelor penale militare sînt datori, sub controlul procurorului militar, sa înscrie în ordine alfabetica, într'un registru special, numele, pronumele, profesiunea, vîrsta, locul nașterii, ultimul domiciliu al condamnatului, precum și numărul sentinței ce executa.Grefierul care nu va îndeplini îndatoririle prescrise mai sus, va fi supus la pedepse disciplinare. + 
Articolul 420Președintele instanței penale militare este dator a supraveghea îndeplinirea tuturor prescripțiunilor prevăzute de art. 418 și 419. + 
Articolul 421Propunerile de grațiere pentru cei condamnați de către instanțele militare, se vor face numai prin Ministerul Apărării Naționale. + 
Titlul XDespre modul de procedare în caz de distrugere sau dispariție a hotărîrilor sau actelor + 
Articolul 422Cînd dintr'o cauza oarecare, un dosar al unei instanțe penale militare va fi dispărut, se va dresa de Ministerul public al instanței respective, un proces-verbal, arătând cercetările făcute spre a fi găsit și constatând faptul dispariției. + 
Articolul 423Dacă dosarul pierdut era referitor la o afacere clasata, procesul-verbal prevăzut la articolul precedent va tine loc de dosar. + 
Articolul 424Dacă dosarul pierdut era referitor la o afacere în curs de cercetare sau de instrucție, ori în curs de judecată în fața instanței de fond, se vor reconstitui pe cat posibil, de ofițerul de poliție judiciară, de către judecătorul de instrucție militar sau de instanța, lucrările dresate, cerandu-se dela orice alte autorități copii sau extracte de pe lucrările ce le fuseseră trimise.Actele astfel dresate vor avea tăria legală pe care o aveau actele din dosarul pierdut. + 
Articolul 425Dacă, dosarul pierdut era referitor la o afacere în care se pronunțase o hotărîre supusă unei cai de atac, sau care era atacată în fața unei instanțe superioare, el se va constitui pe baza hotărîrii date. + 
Articolul 426În acest scop se vor face publicațiuni în Monitorul Oficial și în trei ziare, invitandu-se orice particular sau funcționar, care ar poseda sau ar fi depozitarul unei asemenea copii, sa o depună sau sa o trimeata de îndată la grefa instanței dela care emana publicațiunea. + 
Articolul 427Dacă nici pe calea arătată în articolul precedent nu se va putea reconstitui hotărîrea, se va proceda de instanța superioară, în modul arătat la art. 424. + 
Articolul 428Dacă dosarul pierdut era referitor la o afacere prin care se pronunțase o hotărîre definitivă, instanța de fond va cauta a reconstitui acea hotărîre în felul arătat în articolele precedente. + 
Articolul 429Tot în felul arătat mai sus se va constitui orice piesa sau act pierdut dintr'un dosar. + 
Titlul XIProcedura în materie de fals + 
Articolul 430Dispozițiunile din codul de procedura penală, relative la procedura în materie de fals, fie pe cale principala incidența, se aplică și de tribunalele militare. + 
Titlul XIIProcedura înaintea pretorilor militari și Curților Martiale + 
Capitolul 1Poliția judiciară + 
Articolul 431Poliția judiciară militară în timp de mobilizare și război se exercită sub autoritatea unei unități unde s'a comis infracțiunea, unde se găsește unitatea din care face parte infractorul, ori unde s'a prins autorul, complicele sau tainuitorul prin ofițerii de poliție judiciară prevăzuți în timp de pace, precum și prin următorii:2. Pretorii militari.4. Prin orice delegat special al comandamentului de căpetenie pentru armata de operațiuni și al ministrului apărării naționale pentru zona interioară. + 
Articolul 432Toți ofițerii de poliție judiciară vor putea instrumenta din oficiu în materie de crima sau delict flagrant. În toate celelalte cazuri numai procurorii instructori militari și delegații speciali ai marilor comandamente și ai Ministerului Apărării Naționale pot instrumenta. + 
Articolul 433Cînd ofițerii de poliție judiciară militară vor fi sesizati în același timp cu cercetarea unei aceleași infracțiuni cu membrii parchetelor militare, aceștia din urma, vor avea precaderea de a continua cercetarea. + 
Articolul 434Dispozițiunile privitoare la exercitarea poliției judiciare în timp de pace se aplică și în timp de război. + 
Capitolul 2Judecarea înaintea pretorilor militari + 
Articolul 435Marele pretor militar sau pretorii militari, ca instanța de judecată, judeca faptele date în competința lor, fie în urma reclamatiunii părții vătămate, fie în urma cererii însoțită de acte din partea autorităților dela locul săvîrșirii sau descoperirii faptului, ori a prinderii autorului, complicelui sau a tăinuitorului, fie în urma sesizării lor din oficiu, fie în urma unui ordin de trimitere în judecata din partea autorităților militare pe lîngă care ei funcționează. + 
Articolul 436Judecata se va face în ședința publică în asistența, grefierului și va avea loc, fie la reședința marelui pretor militar sau pretorului militar, fie la fața locului sau oriunde s'ar putea face mai cu înlesnire. + 
Articolul 437Invinuitul, reclamantul, informatorii și martorii vor fi de fața la judecata, înștiințați fiind pentru aceasta prin orice mijloc de chemare stabilit de legile, regulamentele și ordonanțele militare, pe care marele pretor militar sau pretorul militar, îl va crede potrivit și de care se va face mențiune în sentinta.În caz de imposibilitate, invinuitul va fi judecat în lipsa, dacă se constată că el a fost chemat conform legilor, regulamentelor și ordonanțelor militare.Se înfățișează corpurile delicte, apoi reclamantul își justifica pretentiunile civile, invinuitul își face apărarea personal sau printr'un apărător ales dintre ofițerii activi sau de rezerva, iar judecata pronunța pe loc sentinta de condamnare sau achitare. + 
Articolul 438Cînd una din părți nu știe limba română se chiama interpreți, care sînt supuși jurămîntului, de a traduce cu exactitate tot ce li se va declara de parte. + 
Articolul 439Pedepsele, amenzile și despăgubirile se executa prin marele pretor militar sau prin pretorii militari; cele dintâi se executa la locurile de arest existente sau care se vor înființa în acest scop.În caz de insolvabilitate, amenzile sînt transformate de pretorul militar, în închisoare, potrivit normelor de drept comun. + 
Articolul 440După încetarea jurisdicțiunii marelui pretor militar sau pretorului militar, sentințele se executa ca și cărțile de judecată, de către judecătoriile de ocol respective. + 
Capitolul 3Judecata înaintea Curților Martiale + 
Articolul 441Judecata și procedura înaintea Curților Martiale se face conform dispozițiunilor prevăzute în prezentul cod, pentru timp de pace, cu următoarele deosebiri:completarea cercetărilor preliminare;trimiterea afacerii, în caz de incompetenta, la instanța competența;În caz de arestare, mandatul se emite de Parchetul curții martiale, fără confirmare și fără cale de atac.Trimiterea în judecata a militarilor sau împiedica mutarea sau detasarea lor în alte unități în interesul serviciului. + 
Articolul 442Instrucțiunea se va face potrivit dispozițiunilor din prezentul cod, pentru timp de pace. + 
Articolul 443După terminarea instrucției, procurorul instructor militar întocmește ordonanța definitivă, după care dosarul va fi înaintat generalului comandant care va hotărî. + 
Articolul 444Curtea este sesisata numai prin ordinul de trimitere în judecata, dat de generalul comandant al unității pe lîngă care funcționează. + 
Articolul 445Apărătorii, fie aleși, fie din oficiu vor fi dintre cei prevăzuți la art. 243. din prezentul cod. + 
Articolul 446Împotriva martorilor se vor putea emite mandate de aducere chiar dela prima lor chemare.Neîndeplinirea procedurii sau neexecutarea mandatului de aducere contra lor, din orice cauza, nu va împiedica judecata, afară de cazul cînd Curtea va hotărî altfel. + 
Articolul 447Cel condamnat poate face recurs la Curtea Militară de Casare și Justiție în termen de 2 zile libere dela data pronunțării sentinței, însă va rămîne arestat pînă la judecarea recursului. + 
Articolul 448Dispozițiunile art. 419, sînt aplicabile și la Curțile Martiale. + 
Titlul XIIIDispozițiuni generale + 
Articolul 449Toate dispozițiunile din procedura penală, care nu sînt prevăzute în prezentul cod, precum și acele care nu sînt contrarii prevederilor speciale din codul de fața, sînt aplicabile și înaintea instanțelor militare, cu rectificarea ca în cuprinsul articolelor 454 și 455, în loc de "Ministrul Justiției", se va citi "Ministrul Apărării Naționale", iar în loc de "Parchetul General" și "procurorul general al Curții respective", se va citi "Parchetul General", și "procurorul General de pe lîngă Curtea Militară de Casare și Justiție"; în cuprinsul art. 469, 470 și 472, se va citi: "tribunalele militare", în loc de "Curți"; iar la art. 551 se va citi: "Ministrul Apărării Naționale", în loc de: "Ministrul Justiției". + 
Cartea IVDespre crime, delicte și pedepsele lor + 
Titlul IDespre pedepse și efectele lor + 
Articolul 450Pedepsele care se aplică militarilor sînt:Pedepse cu caracter disciplinar; … b)Pedepse cu caracter penal. …  + 
Articolul 451Pedepsele cu caracter disciplinar se aplică de către comandantii ierarhici și nu pot depăși, nici într'un caz, doua luni închisoare.Felul diferitelor pedepse cu caracter disciplinar, scara lor și prerogativele diferiților comandanti militari pentru aplicarea acestor pedepse se hotărăsc numai prin regulamente. + 
Articolul 452Pedepsele cu caracter penal sînt acele ce se aplică în baza unei hotărîri definitive, data de o instanța judecătorească militară. + 
Articolul 453Pedepsele ce se aplică de instanțele militare sînt acele prevăzute de codul penal, precum și cele enumerate mai jos:2. Pedepse accesorii: degradarea militară și destituirea. + 
Articolul 454Pedeapsa cu moartea se aplică numai în timp de razboiu și se executa prin impuscare.Celelalte pedepse se executa după prevederile codului penal și ale codului de fața. + 
Articolul 455Destituirea este pedeapsa accesorie, în cazul condamnării la închisoare corecțională pronunțată de orice instanța, prin sentinta rămasă definitivă, în contra vreunui ofițer, subofițer, maistru militar sau asimilat al lor.Militarul destituit se înscrie în controalele armatei, cu gradul de soldat, în elementul corespunzător vârstei. + 
Articolul 456Degradarea militară este pedeapsa accesorie în cazul condamnărilor pronunțate de orice instanța, împotriva militarilor de orice grad, pentru crime, precum și în cazul condamnărilor la orice pedeapsa, pronunțate de orice instanțe, în contra vreunui ofițer, subofițer, maistru militar sau asimilat al lor, pentru vreuna din următoarele infracțiuni:– plasmuiri și falsificări, sustractiuni, mită, lovirea superiorului, furt, parasire de post sau comanda, lasitate, dezertare și jafuri, prevăzute de art. 478, 479, 48Z, 492, 496, 507, 508, 519-530 și 536 din prezentul cod.1. Pierderea gradului și a dreptului de a purta uniforma și semnele distinctive.3. Interzicerea de a purta vreo decoratiune și pierderea dreptului la extensie sau la vreo recompensa, pentru vreun serviciu anterior condamnării.Acest ordin se va citi, de fața fiind și condamnatul, în prezenta trupei sub arme, a ofițerilor, subofițerilor, maiștrilor militari și asimilatilor lor din garnizoana. + 
Articolul 457Toate dispozițiunile din codul penal și alte legi speciale relative la infracțiuni și pedepse se aplică și justițiabililor de instanțele militare, întrucât, prin codul de fața, nu s'ar dispune altfel.Amenzile pronunțate de tribunalele militare, precum și sumele ce ar proveni din confiscari, aparțin Ministerului Apărării Naționale și formează, în bugetul acestuia, "fondul amenzilor", administrat prin Direcția justiției militare.Aceste sume vor fi consemnate la depuneri în contul și la dispozițiunea Ministerului Apărării Naționale.Se exceptează obiectele de armament și munitiuni precum și orice aparate sau obiecte ce pot servi armatei și care se vor vărsa depozitelor armatei. + 
Articolul 458Prescripțiunea în materie de nesupunere și dezertare, începe să curgă din ziua cînd invinuitul sau condamnatul împlinește limita de vîrsta, pentru serviciul obligator în elementele armatei, potrivit legii de recrutare și a legii poziției ofițerilor.Nu exista, pentru militari, prescripție pentru trădare. + 
Articolul 459Pedepsele prevăzute de codul penal pentru crimele de înaltă trădare, spionaj și acelea în contra siguranței Statului, sînt pentru justițiabilii de instanțele militare în timp de razboiu: moartea în loc de muncă silnica pe vieata sau o pedeapsă cu un grad mai mare decât cea prevăzută de lege pentru toate celelalte cazuri. + 
Articolul 460Infracțiunile comise de militari și pe care codul penal și legi speciale le pedepsesc cu munca silnica, sau cu o pedeapsă de un grad mai mare ca închisoarea, se vor putea pedepsi în timp de razboiu cu munca silnica pe vieata. + 
Articolul 461Infracțiunile comise de toți justițiabilii instanțelor militare și pe care legile le pedepsesc cu închisoare corecțională, se vor pedepsi, în timp de razboiu, cu mai mult decât maximum prevăzut de lege, pentru fiecare din acele infracțiuni, fără însă a depăși indoitul acelui maximum, afară de cazul cînd codul de fața nu hotărăște, în mod expres, pedeapsa pentru timp de razboiu. + 
Articolul 462Dispozițiunile prevăzute în codul penal, referitoare la măsurile de siguranță, se aplică și justițiabililor de tribunalele militare cu distincțiunile din acest titlu. + 
Articolul 463Detențiunea preventivă va fi computata în întregime, în cuantumul pedepsei aplicate. + 
Articolul 464Dispozițiunile art. 41 și 65 din codul penal sînt aplicabile și la instanțele militare. + 
Articolul 465Se considera ca recidivist, militarul care a fost condamnat și care a executat în totul sau în parte, pedeapsa pentru una din infracțiunile prevăzute de acest cod la cartea IV, titlul III, dacă în interval de cel mult 5 ani dela condamnare, comite din nou aceeași infracțiune. + 
Articolul 466Celelalte dispozițiuni din codul penal, relativ la recidiva generală, sînt aplicabile și militarilor, pentru toate infracțiunile de drept comun. + 
Articolul 467Dispozițiunile din codul penal, referitoare la modificarea pedepselor în cazul cînd se recunosc scuze legale sau circumstanțe atenuante, se aplică și justițiabililor de tribunalele militare, în aceleași condițiuni. afară de cazurile cînd s'ar prevedea altfel în prezentul cod.Pedeapsa cu moartea va fi tranformata în munca silnica pe vieata. + 
Articolul 468Pedepsele accesorii sînt legate de fapta și se aplică totdeauna, chiar cînd prin acordare de circumstanțe atenuante s'a schimbat felul și durata pedepsei. + 
Articolul 469Dispozițiunile din codul, penal referitoare la stingerea acțiunii, se aplică și militarilor, cu excepțiunea ca prin amnistie și prescripție nu se împiedica exercițiul acțiunii disciplinare. + 
Articolul 470Militarii, în exercițiul funcțiunii sau serviciului lor de orice fel sînt socotiți ca funcționari în sensul codului penal, ale cărui dispozițiuni le sînt aplicabile oridecate ori, prin codul de fața, nu se dispune altfel. + 
Articolul 471Militarii români, fosti prizonieri la inamic, sînt datori să se justifice în fața unei comisiuni instituită ad-hoc, printr'un decret, asupra cauzelor și împrejurărilor caderii lor ca prizonieri. + 
Titlul IICrime și delicte cu caracter comun codului de fața și celui penal + 
Capitolul 1Despre trădare și spionaj + 
Articolul 472Se pedepsește cu moartea orice prizonier de război care, calcandu-și cuvântul de a nu mai lupta contra României și aliaților ei de razboiu, ridica armele contra României sau aliaților ei cu care lupta în comun.Dispozițiunile acestui alineat, se aplică numai în cazul cînd inamicul are în codul sau militar dispozițiuni identice. + 
Articolul 473Se pedepsește cu moartea orice militar român sau persoana în serviciul armatei române:2. Care de buna voie și cu intentiune culpabilă întreține înțelegeri cu inamicul în scopul de a favoriza întreprinderile sale, sau a vătăma pe acele ale armatei române, sau armatei aliate României.4. Care în scopul de a aduce un folos inamicului, sau vătămare armatei amice, va trimite în cursul operațiunilor războiului rapoarte sau informațiuni neexacte, sau nu va trimite informațiunile și rapoartele obligatorii, din care cauza a urmat o grava vătămare a unei operațiuni de razboiu. Tot astfel și acela care va răspândi printre trupele române sau aliate, manifeste, proclamatiuni sau comunicate de orice fel, favorabile inamicului, sau va colabora la alcătuirea lor. + 
Articolul 474Oricine, cu buna știința, tainueste în orice mod pe spionii inamici, se pedepsește cu moartea. + 
Articolul 475Se pedepsește cu moartea în timp de razboiu orice individ dovedit ca a provocat pe militari de a trece de partea rebelilor armati, ori le-a înlesnit cu buna știința mijloacele de trecere la inamic sau de partea rebelilor armati. + 
Articolul 476Faptele de înaltă trădare, spionaj, precum și crimele sau delictele contra siguranței Statului, comise de justițiabilii nemilitari ai tribunalelor militare, în timp de razboiu, pedepsite în codul penal cu munca silnica, sînt pedepsite cu moartea. + 
Articolul 477Se vor pedepsi cu munca silnica pe timp mărginit acei care vor fi săvârșit în timp de razboiu sau mobilizare, una din următoarele infracțiuni:2. Acei care cu intentiune culpabilă omoara sau fac improprii serviciului orice animal din serviciul armatei. + 
Capitolul 2Despre plasmuiri și falsificări + 
Articolul 478Pe lîngă faptele cuprinse în capitolul corespunzător al codului penal se socotește falsificare de înscrisuri publice faptul oricărui militar sau specialist, de orice fel în serviciul armatei, care trece cu știința în roluri sau în starile de situații, un număr de oameni, de cai sau zile de prezenta, mai mari decât efectivul real, care mărește situația consumatiilor, sau comite orice fals în socotelile sau în actele, pe care în virtutea funcțiunii sale le întocmește.Pedepsele prevăzute de codul penal pentru plasmuiri și falsuri, vor putea fi indoite pentru culpabilii militari. + 
Capitolul 3Despre sustractiuni + 
Articolul 479Se pedepsește cu munca silnica pe timp mărginit orice militar care va fi delapidat, deturnat ori sustras bani publici sau privati, sau efecte ținînd locul de bani, acte, titluri, furaje, materiale sau alte lucruri mișcătoare ce i-ar fi fost încredințate în virtutea însărcinării sale în administrația militară. + 
Capitolul 3Mită + 
Articolul 480Orice militar culpabil de mituire, va putea fi pedepsit cu indoitul pedepsei prevăzută în codul penal pentru asemenea fapte.Aceleași pedepse se aplică și medicilor militari, specialiștilor de orice fel din serviciul armatei, cînd comit aceasta infracțiune, în legătură cu o însărcinare de serviciu ordonată de lege sau de autoritatea militară în drept. + 
Capitolul 5Alte crime și delicte comise de militari în exercițiul funcțiunii lor + 
Articolul 481Se pedepsește cu temnita grea dela doi la zece ani, orice militar care, cu ocaziunea receptiunii provizorii sau definitive, ori primirii unei furnituri, cumparaturi sau a unei lucrări destinate armatei, va accepta, cu rea credința sau va ordonă să se primească lucruri ce nu sînt în conformitate cu caietul de sarcini sau în condițiunile comenzii.Tot astfel se va pedepsi militarul, care în calitate de specialist pentru cercetarea materialelor de orice fel, oferite armatei, ar face rapoarte nesincere ce ar avea ca urmare daunarea intereselor Statului sau armatei.Dacă infracțiunile prevăzute de articolul de fața sînt datorite neglijentei, nesocotintei sau nerespectării legilor, regulamentelor sau dispozițiunilor date, pedeapsa va fi închisoarea pînă la doi ani. + 
Articolul 482Se pedepsește cu temnita grea dela 5-10 ani, orice militar care falsifica ori altereaza sau ordonă falsificarea ori alterarea substanțelor, materiilor, medicamentelor sau alimentelor de orice natura destinate oamenilor sau animalelor, sau care, cu buna știința împarte sau ordonă a se împărți zisele substanțe, materii, medicamente ori alimente falsificate ori alterate.Dacă din consumarea acestor substanțe, va fi rezultat o grava vătămare a sănătății oamenilor sau animalelor, pedeapsa va fi munca silnica pe timp mărginit. + 
Capitolul 4Despre rebeliune și ofense + 
Secţiunea IRebeliunea + 
Articolul 483Sînt considerați ca fiind în stare de rebeliune:2. Militarii care, în număr de cel puțin patru și în aceleași condițiuni, iau armele, fără autorizare și lucrează contra ordinelor sefilor lor;Militarii în stare de rebeliune sînt pedepsiți:Instigatorii la rebeliune, conducătorii și militarii cei mai mari în grad, sînt pedepsiți în primul caz cu pedeapsa muncii silnice pe timp mărginit, iar în celelalte doua cazuri, cu maximum acestei pedepse.În caz de circumstanțe atenuante, pedepsele nu pot fi reduse, decât pînă la jumătatea minimului prevăzut mai sus. + 
Articolul 484Militarii care nu fac parte din armata activa, dar care aparțin vreunui element al armatei, cînd fiind imbracati în uniforma militară, sau neimbracati în uniforma militară, dar aflându-se sub comanda militară, comit infracțiunea de insubordonanta, ultraj, sau lovirea superiorului, rebeliune sau vreo crima contra siguranței interioare sau exterioare a Statului, se pedepsesc ca și cînd ar fi în activitate de serviciu. + 
Secţiunea IIOfense și violențe + 
Articolul 485Lovirea superiorului în timp de război, se pedepsește cu munca silnica pe vieata, iar dacă ambii, sau unul din ei se găseau sub arme, sau dacă faptul a fost comis cu precugetare, pedeapsa va fi moartea. + 
Articolul 486Lovirea superiorului în timpul sau cu ocazia serviciului, în timp de pace, se pedepsește cu munca silnica pînă la 10 ani, iar dacă faptul s'a petrecut, ambii sau unul din ei gasindu-se sub arme, pedeapsa va fi munca silnica dela 10 ani în sus. + 
Articolul 487Lovirea superiorului, săvîrșită în timp de pace, în afară de serviciu, se pedepsește cu închisoare dela 3-12 ani. În caz de circumstanțe atenuate, pedeapsa nu va putea fi mai mica de un an închisoare. + 
Articolul 488Orice militar care, în timpul sau cu ocazia serviciului, insulta sau ofenseaza pe superiorul sau prin cuvinte, gesturi, amenințări sau scrieri, se pedepsește cu închisoare dela 2-5 ani. + 
Articolul 489Toți acei care aduc insulte sau defaimari armatei, se pedepsesc cu închisoare dela 6 luni la 5 ani. + 
Secţiunea IIIRefuz de serviciu datorit legalmente + 
Articolul 490Orice comandant militar, care în mod legal, sesisat de o cerere formala a autorității civile, refuza sau se abține a întrebuința forțele de sub ordinele sale, se pedepsește cu destituirea și închisoarea dela 1-2 ani, sau numai cu una din aceste pedepse. + 
Capitolul 7Despre omor + 
Articolul 491Orice militar, culpabil de omor cu voința asupra persoanei la care este cuartiruit, sau asupra unui membru al familiei acestuia cu care locueste împreună, se pedepsește cu moartea, în timp de război și munca silnica pe vieata în timp de pace. + 
Capitolul 8Furtul + 
Articolul 492Furtul precum și tentativa de furt, de: arme, munitiuni, animale, furaje, alimente, bani și orice obiecte aparținînd Statului sau militarilor, comise de militar însărcinat cu paza magaziilor și depozitelor de luni la 3 ani și interdicție corecțională dela 1-3 ani.Pedeapsa prevăzută de alineatul precedent se va aplica și militarului care va comite un furt, în paguba cetățeanului la care e cartiruit, precum și santinelei sau oricărui militari, se va pedepsi cu închisoare corecțională dela 3 orice fel, aparținînd armatei, care ar săvârși un furt din magaziile și depozitele încredințate pazei lor. + 
Titlul IIICrime și delicte cu caracter militar + 
Capitolul 1Crime și delicte în contra datoriei militare + 
Articolul 493Se pedepsește cu moartea, în timp de război, orice general sau comandant, al unui fort, sau oricărei alte piețe întărite, care fiind dat în judecata, după avizul unui consiliu de ancheta, este declarat culpabil ca ar fi capitulat fără a fi întrebuințat pînă la ultima extremitate toate mijloacele posibile de apărare. + 
Articolul 494Se pedepsește cu închisoare dela 3-5 ani, orice general sau comandant care, fiind dat în judecata, după avizul unui consiliu de ancheta, ca ar fi capitulat în camp deschis, fie ca existau sau nu lucrări de apărare și dacă el nu a făcut tot ce-i prescria onoarea și datoria. + 
Articolul 495Orice militar, care, fiind de santinela sau în vedeta, părăsește postul se pedepsește:2. Cu închisoarea dela 2-12 ani, dacă fapta s'a petrecut în fața rasculatilor sau pe un teritoriu în stare de război sau de asediu.În caz de circumstanțe atenuante, pentru cazul prevăzut la punctul 2, pedeapsa nu va fi mai mica de un an închisoare; iar în cazul prevăzut la punctul 3, pedeapsa nu va fi mai mica de 3 luni închisoare. + 
Articolul 496Orice militar, care părăsește postul sau, sau comanda ce are, se pedepsește:2. Cu temnita grea dela 3-6 ani dacă fapta s'a petrecut în prezenta rasculatilor, sau pe un teritoriu în stare de război sau de asediu.În caz de circumstanțe atenuante, pentru cazul prevăzut la punctul 2, pedeapsa nu va fi mai mica de un an închisoare iar în cazul prevăzut la punctul 3, pedeapsa nu va fi mai mica de o luna închisoare.Prin post, se înțelege locul unde un militar sau unitate constituită, este oranduita pentru împlinirea unei însărcinări determinate, iar prin comanda, conducerea unei trupe de orice forta. + 
Articolul 497Orice militar, care fiind de santinela, vedeta sau în serviciul de quart pe nava, se găsește adormit se pedepsește:2. Cu închisoare dela 6 luni la 2 ani, dacă fapta, s'a petrecut în prezenta rasculatilor sau pe un teritoriu în stare de război sau de asediu. + 
Articolul 498Orice militar, care pe un teritoriu în stare de război sau de asediu, nu se prezintă de îndată la postul sau unitatea sa în caz de alarma, se pedepsește cu închisoare dela 6 luni la 5 ani. + 
Articolul 499Orice ofițer, care fără scuza legitima nu se duce la un tribunal militar, unde este chemat a participa ca judecător sau ca apărător se pedepsește cu închisoare dela 2 la 6 luni; iar în caz de refuz vadit, se va pedepsi potrivit art. 503. + 
Articolul 500Militarul care scapa, înlesnește sau tainueste fuga unui prizonier de război, se pedepsește cu închisoare dela 2-5 ani. + 
Articolul 501Oricine jefueste pe un rănit în timp de război, în lupte, se pedepsește cu munca silnica pe timp mărginit, iar dacă în scopul jafului a întrebuințat violențe ori casne, se pedepsește cu munca silnica pe vieata. + 
Articolul 502Se pedepsește cu închisoare dela 3-5 ani, oricine jefueste cadavrele celor căzuți pe câmpul de lupta. + 
Capitolul 2Despre crime și delicte contra disciplinei și ordinei în armata + 
Secţiunea IInsubordonarea + 
Articolul 503Militarul, care primind dela un superior un ordin relativ la serviciu și pe care, în afară de forta majoră, refuza sa-l execute, se face vinovat de insubordonare și se pedepsește:2. În timp de mobilizare sau război, ori pe un teritoriu în stare de asediu sau în fața rebelilor, cu munca silnica pe timp mărginit.În cazul al doilea, dacă infracțiunea s'a săvârșit în fața inamicului, pedeapsa va fi munca silnica pe vieata sau moartea.4. În toate cazurile de condamnare la închisoare corecțională pedeapsa nu va putea fi sub un an închisoare, prin acordare de circumstanțe atenuante. + 
Articolul 504Se înțelege ca o trupa este adunata atunci cînd se găsește în număr de cel puțin 5 militari și un comandant pentru un serviciu anume.Se considera ca fiind în prezenta inamicului, orice militar susceptibil de a fi pus imediat în contact cu inamicul, sau care se găsește deja angajat în lupta sau expus atacurilor sale. + 
Articolul 505Superiorul care da un ordin, știind ca executarea, lui constitue o infracțiune penală, se pedepsește cu maximum pedepsei prevăzută pentru infracțiunea comisă. + 
Secţiunea IICălcarea de consemn + 
Articolul 506Orice militar, care calca consemnul ce i s'a dat, se va pedepsi cu închisoare dela 2 luni la 2 ani.Dacă faptul s'a petrecut pe un teritoriu în stare de război sau asediu, sau în fața rasvratitilor, pedeapsa va fi dela 1-5 ani închisoare, iar dacă s'a petrecut în fața inamicului, pedeapsa va fi munca silnica pe timp mărginit. + 
Secţiunea IIILasitatea + 
Articolul 507Militarul care, de frica pericolului, pentru propria sa persoana, săvârșește una din infracțiunile enumerate mai jos, comite infracțiunea de lasitate și se pedepsește:2. Cînd în timpul luptei de atac sau apărare, în care este angajata unitatea sa, rămîne în urma de camarazii săi, sau se ascunde ori fuge, sau cu voința risipește sau face improprii serviciului armele, munitiunile, echipamentul militar sau calul de serviciu, pentru a nu mai lua parte la lupta în curs, se pedepsește cu munca silnica sau moartea.3. Militarul care simulează o boala sau o ranire, sau care sub pretextul unui serviciu ordonat, părăsește unitatea sa, pentru a se sustrage dela o lupta în curs, se pedepsește cu închisoarea dela 3-12 ani, iar ofițerilor li se va aplica maximum acestei pedepse și destituirea.Cu aceeași pedeapsa se pedepsesc și provocatorii.5. Militarul care nu îndeplinește un act pe care datoria sa militară îl impunea, într'o împrejurare grava de serviciu, din care cauza a rezultat o vătămare a unei operațiuni militare sau un pericol în vieata, și avutul cetățenilor, se pedepsește cu închisoare dela 2 la 12 ani, iar ofițerilor li se va aplica și destituirea. + 
Articolul 508Se pedepsește cu închisoare dela 5 la 10 ani, orice militar care în timp de război, intamplator, ratacindu-se sau rămînînd în urma de unitatea sa nu ar cauta, afară de forta majoră, sa o găsească în cel mai scurt timp, iar în cazul de imposibilitate nu s'ar duce la unitatea cea mai apropiată, aceasta fără prejudiciul pedepselor mai grele, în cazul cînd s'ar dovedi ca s'a făcut, vinovat de dezertare. + 
Articolul 509Sentinela, șeful de post, șeful de escorta sau detasament, care, atacati fiind în îndeplinirea serviciului lor, de către persoane chiar în număr mai mare decât al lor, nu vor face tot ceea ce le prescrie datoria militară, se vor pedepsi cu închisoare dela 6 luni la 5 ani, iar dacă infracțiunea se va săvârși în fața rasculatilor, pedeapsa, va fi dela 1 la 5 ani închisoare. + 
Capitolul 3Abuzul de autoritate + 
Articolul 510Se pedepsește cu moartea în timp de război și munca silnica pe timp mărginit în timp de pace, acela, care, în afară de cazurile de legitima apărare, sau fără ordin, dirija sau ordonă un atac cu mana armata, contra trupelor sau supusilor unei puteri aliate sau neutre. + 
Articolul 511Se pedepsește cu moartea sau cu munca silnica pe vieata în timp de război și munca silnica pe timp mărginit în timp de pace, orice militar care ia o comanda fără ordin sau motiv legiuit, sau care o păstrează în contra ordinelor sefilor săi. + 
Articolul 512Se pedepsește cu închisoare dela 2 luni la 2 ani, orice militar, care loveste pe inferiorul sau afară de cazurile de raliere a fugarilor, sau de necesitate de a opri jafurile, devastarea, ori dezertarea de pe frontul de lupta, dezordinele grave, sau de nevoia unei manevre urgente de care atarna siguranța unei nave, aceasta fără prejudiciul unei pedepse mai grele cînd din lovire a rezultat o infracțiune mai grava. + 
Articolul 513Se pedepsește cu închisoare dela 2 luni la 2 ani, orice militar care, în puterea funcțiunii sale, întrebuințează, fără autorizație, cu plata sau fără plata pentru lucrări personale sau ale altora, oameni, animale sau vehicule ale unității de sub comanda sa, sustragandu-i dela serviciul lor obișnuit.Tot cu aceleași pedepse, se va pedepsi și orice șef militar, care va provoca la comiterea infracțiunilor prevăzute la alin. 1 și 2. + 
Articolul 514Superiorul, care în exercițiul atributiunilor sale, aplica pedepse neregulamentare, ori maltrateaza în orice chip un inferior al său, se pedepsește cu închisoare pînă la 6 luni. + 
Articolul 515Orice șef militar care, dovedindu-se ca a luat cunoștința pe orice cale de o infracțiune penală săvîrșită de un subaltern al său, nu ia măsuri de cercetare ori nu trimite actele cercetării la autoritatea în drept a se pronunța asupra acțiunii penale, se pedepsește cu închisoare pînă la 6 luni. + 
Capitolul 4Nesupunerea la chemare și dezertarea + 
Secţiunea INesupunerea + 
Articolul 516Este nesupus orice recrut chemat în virtutea legii, ori angajat de buna voie, care, în afară de cazurile de forta majoră, nu s'a dus la destinația sa în termen de 10 zile, socotite din ziua fixată a se prezenta și despre care a fost încunoștiințat, prin înmânarea sau afișarea la domiciliu a ordinului de chemare ori prin înștiințare în comuna, cu viu graiu, batere de toba, sau în orice alt mod.Termenele mai sus menționate, sînt sporite pînă la o luna pentru toți chematii aflați în străinătate. + 
Articolul 517Nesupunerea se pedepsește în timp de pace cu închisoare dela 2-6 luni cînd nu durează mai mult ca trei luni.Nesupusilor care se vor prezenta de buna voie, li se va putea reduce pedeapsa la jumătate din minimum prescris mai sus. + 
Articolul 518Nesupusul, care va comite un act din care să reiasă neîndoios intențiunea de a se sustrage dela îndatoririle serviciului militar, se pedepsește cu închisoare dela 3-5 ani.În timp de război, mobilizare sau cînd chemările prevăzute de art. 516 sînt făcute pentru reprimarea dezordinelor interne, pedepsele prevăzute de art. 517 și de acest articol pot fi indoite. + 
Secţiunea IIDezertarea + 
Articolul 519Este dezertor:Recrutii sau soldatii voluntari, care nu au împlinit 30 zile de prezenta sub arme, nu vor fi socotiți dezertori decât după o lipsa de 8 zile.3. Orice militar din trupa cu schimbul care, fără scuza legală, nu s'a prezentat la serviciu în termen de doua zile din ziua hotarita prin ordinul de chemare. + 
Articolul 520Dezertarea în țara în timp de pace se pedepsește cu închisoare dela 2-6 luni, dacă lipsa nu a fost mai mare de 3 luni.1. Cînd absenta a fost mai mare de 3 luni.3. Dacă a luat cu sine armături, muniții sau orice alt obiect de specialitate încredințat lui pentru serviciu. + 
Articolul 521Dezertarea se pedepsește cu închisoarea dela 1-5 ani:2. Dacă a dezertat fiind în serviciu sau în prezenta rebelilor, sub rezerva pedepselor mai grave prevăzute pentru parasire de post din prezentul cod. + 
Articolul 522Se pedepsește cu indoitul pedepselor prevăzute la art. 520 și 521, dezertorul, care, comitand infracțiunea în una din condițiunile de mai sus, trece frontiera și petrece în țara străină o parte sau tot timpul dezertarii sale.Militarul din activitate de serviciu care, aflându-se în permisie sau concediu, ori lipsa dela corpul sau, în termenul de grație trece hotarul tarii, fără învoirea autorităților militare, se pedepsește cu închisoare dela 3 la 6 luni. + 
Articolul 523Dacă dezertarea s'a petrecut pe un teritoriu în stare de asediu sau în timp de mobilizare, pedepsele ce se aplică sînt următoarele:2. Închisoare dela 1-5 ani în cazul art. 520, pct. 1, 2, 3 și 4. + 
Articolul 524În timp de razboiu, se va aplica pedeapsa cu munca silnica pe timp mărginit sau pe viața, în toate cazurile prevăzute de art. 520, 521 și 522. + 
Articolul 525Orice militar, culpabil de dezertare în prezenta inamicului, se pedepsește cu munca silnica pe viața sau cu moartea. + 
Articolul 526Militarul care dezerteaza la inamic, se pedepsește cu moartea. + 
Articolul 527Cînd dezertorul se prezintă de buna voie, pedeapsa nu va putea fi mai mare decât jumătate din maximum prescris de lege. + 
Articolul 528În toate cazurile de dezertare, cînd se acordă circumstanțe atenuante, pedeapsa nu, poate fi mai mica decât jumătate din minimum prescris de lege pentru fiecare caz. + 
Articolul 529Dezertorul din timp de pace care continua a rămîne în aceasta poziție și după declararea stării de asediu, mobilizare sau razboiu, se va socoti după caz ca dezertor de pe un teritoriu pus sub stare de asediu, respectiv în timp de mobilizare sau razboiu. + 
Articolul 530Se considera dezertare cu complot, orice dezertare săvîrșită prin înțelegere între mai mult de doi militari.Pe un teritoriu sub stare de asediu, în timp de mobilizare și razboiu, culpabilii de dezertare cu complot se pedepsesc cu munca silnica pe viața sau cu moartea. + 
Capitolul 5Vânzarea, risipirea, punerea în gaj și tăinuirea efectelor militare + 
Articolul 531Se pedepsește cu închisoare dela 1-5 ani orice militar care vinde calul sau orice alt obiect încredințat lui pentru serviciu.Cu aceeași pedeapsa se va pedepsi și militarul care cu știința, cumpara aratatele animale sau obiecte. + 
Articolul 532Se pedepsește cu închisoare dela 2 luni la 2 ani, orice militar din trupa cu schimbul care își va instraina, fără autorizație, calul sau de serviciu, fie în timpul serviciului activ, fie în termenul prevăzut de regulamente, după terminarea serviciului sub arme. + 
Articolul 533Se pedepsește cu închisoare dela 2 luni la 2 ani, orice militar, care, cu voința risipește sau degradeaza, în totul sau în parte, armele, munitiunile sau alte obiecte încredințate lui pentru serviciu. + 
Articolul 534Se pedepsește cu închisoare dela 3 luni la 1 an, orice militar care pune în gaj armele, munitiunile, obiectele de echipament sau inbracaminte, precum și orice alte obiecte aparținînd Statului și încredințate lui pentru serviciu. + 
Articolul 535Cu aceelasi pedepse se vor pedepsi și acei care au comis aceleași infracțiuni în prejudiciul unei armate aliate, în timp de razboiu, care cooperează cu armata română. + 
Capitolul 6Jaf, destructiuni, devastari + 
Articolul 536Se pedepsește cu munca silnica pe timp mărginit în timp de razboiu, și cu închisoare dela 5 la 12 ani, în timp de pace, orice jaf sau distrugere de arme, obiecte de hrana, mărfuri sau obiecte aparținînd armatei, săvîrșite de militari în banda de cel puțin 3.Cu toate acestea, dacă printre culpabili se afla instigatori, se vor aplica numai acestora pedepsele, din alineatele precedente, iar celorlalți coautori, pedeapsa cu un grad mai jos, dacă aceasta nu decurge de drept din pedeapsa aplicată. + 
Articolul 537Se pedepsește cu închisoare dela 2-5 ani în timp de pace și cu munca silnica pe timp mărginit în timp de razboiu, orice militar care cu intentiune strica sau distruge, în orice mod, arme, muniții, efecte, materii, unelte sau mijloace de transport de orice fel, aparținînd Statului, ori întrebuințate pentru armata, sau aparținînd navelor marinei de razboiu, fie ca erau sau nu încredințate pentru serviciu. + 
Articolul 538Pedeapsa prevăzută la articolul precedent se aplică și militarului care, cu voința ucide sau raneste, punând în afară de serviciu, orice animal întrebuințat în serviciul armatei. + 
Articolul 539Dacă infracțiunile prevăzute în cele doua articole precedente, sînt rezultatul neglijentei, nedibaciei, nesocotintei sau nepazirii dispozițiunilor legilor, regulamentelor și ordinelor date, pedeapsa va fi în timp de pace închisoarea dela 2 luni la 3 ani, iar în timp de razboiu, închisoarea dela 1-5 ani. + 
Articolul 540Se pedepsește cu moartea, în timp de razboiu, și cu munca silnica pe viața, în timp de pace, orice militar, care, cu intenție, incendiaza prin orice mijloc sau distruge cu ajutorul unor materii explosibile, edificii, clădiri, cai ferate, linii sau posturi telegrafice ori telefonice, posturi de aerostatie ori aviatie, vase de razboiu, vapoare, corăbii, șalupe, barci sau materialul lor de bord, precum și orice alte lucrări sau imobile care servesc armatei sau la apărarea tarii. + 
Articolul 541Orice militar care, cu intentiune, ascunde, arde sau distruge, în orice mod, în totul sau în parte, registre, hotărîri, acte sau documente, aparținînd autorității militare, se pedepsește cu închisoare dela 5-12 ani. + 
Capitolul 7Uzurpare de uniforme și insigne + 
Articolul 542Se pedepsește cu închisoare dela 2 luni la 3 ani, orice militar care în timp de pace poarta în public, decoratiuni, medalii, insigne, uniforme militare române, fără a avea dreptul, sau care poarta uniforme, decoratiuni sau medalii străine, fără a avea cuvenită autorizație. + 
Capitolul 8Diverse alte infracțiuni vătămătoare armatei și exercitării îndatoririlor militare + 
Secţiunea IInfracțiuni relative la pregătirea mobilizării + 
Articolul 543Abaterile dela regulile prescrise de regulamentele, instrucțiunile sau ordinele referitoare la mobilizarea armatei se pedepsesc:2. Cu 3-8 ani temnita grea cînd se constata în sarcina infractorului intențiunea de a sustrage pe alții ori de a se sustrage el însuși dela serviciul militar. + 
Articolul 544Cu aceeași pedeapsa se pedepsește și ofițerul de rezerva, care în termen de 30 zile dela trecerea în aceasta pozitiune, nu comunică cercului de recrutare din care face parte sau garnizoanei unde își are domiciliul, adresa de unde poate fi chemat, sau care se face vinovat de infracțiunile prevăzute în legea ofițerilor de rezerva, cu privire la viza carnetului respectiv. + 
Secţiunea IIAlte infracțiuni + 
Articolul 545Oricine, cu buna știința, nesilit și fără stirea autorităților, gazduieste un prizonier de razboiu, se pedepsește cu închisoare pînă la 2 ani. + 
Articolul 546Orice persoană care insulta o sentinela, un soldat de escorta, sau o vedeta, prin cuvinte, gesturi sau alte amenințări, este pedepsit cu închisoare dela 2 luni pînă la 1 an, iar în timp de razboiu cu închisoare dela 1 la 5 ani. + 
Articolul 547Orice persoană culpabilă de lovirea sau violenta cu mana armata, în contra unei sentinele, escorte sau vedete, se pedepsește, în timp de razboiu, cu munca silnica pe viața, iar în toate celelalte cazuri cu închisoare dela 2-5 ani.În caz de circumstanțe atenuante pentru primul caz, pedeapsa nu va putea fi mai mica de un an închisoare, iar în cazul al doilea, de 6 luni închisoare. + 
Articolul 548Se pedepsește cu închisoare dela 2 luni la 3 ani oricine, cu buna știința va ascunde sau va lua în serviciul sau un nesupus sau un dezertor. + 
Articolul 549Se pedepsește cu închisoare dela 3 luni la 2 ani, oricine cumpara, primește în gaj sau tainuieste cu știința, precum și acel care ar primi sau deține sub orice titlu cu știința, arme, munitiuni sau orice alt obiect aparținînd armatei. + 
Articolul 550Acela, care după ce a încheiat contractul cu autoritatea militară, pentru aprovizionarea armatei în timp de mobilizare, asediu, sau razboiu, sau pentru transporturi, sau pentru obiecte de hrana, destinate a preintampina sau a se face sa înceteze calamitatea publică, se abține cu voința de a executa contractul la timpul sau la locul fixat, sau care nu executa contractul, se va pedepsi, potrivit codului penal, la paragrafele ce privesc delictele de compromitere a aprovizionarilor și frauda în furnituri publice (art. 200 și 201 cod penal). + 
Articolul 551Oricine care, în zona de operațiuni a unei forte militare în campanie, întrebuințează în public și fără drept insignele crucii roșii sau ale altor asemenea instituțiuni, se pedepsește cu închisoare dela 3 luni la un an. + 
Articolul 552Orice militar, care în timpul serviciului activ depune vreun jurământ, pentru cauze și scopuri ce ar veni în atingere cu jurământul depus ca ostas, ordinea publică, siguranța Statului ori Constituția și legile tarii, se pedepsește cu 6 luni pînă la 2 ani închisoare. + 
Capitolul 9Infracțiuni speciale marinei militare + 
Articolul 553Se pedepsesc cu închisoare dela 2 luni pînă la un an, toți justițiabilii de consiliile de justiție de bord care ar comite una din următoarele infracțiuni:2. Risipirea sau alterarea alimentelor și a materialelor, precum și a lichidelor întrebuințate la bord, fie pentru alimentare, fie pentru uzajul navei, provenită din neglijența sau nerespectarea ordinelor și regulamentelor.4. Lipsa dela bord, la plecarea navei, fără a fi fost învoit și fără prejudiciul pedepsei pentru dezertare.6. Divulgarea faptelor sau actelor referitoare la serviciu, care potrivit ordinelor primite trebuiau să fie ținute secret. + 
Articolul 554Adormirea la post a santinelei sau a funcționarului la bordul unei nave se pedepsește:2. Cu închisoare dela 6 luni-3 ani, dacă fapta a avut loc în timp de razboiu, însă în afară de prezenta inamicului, sau pe mare, în timp de pace.Dacă culpabilul este în serviciul de quart, pedeapsa poate fi indoita. + 
Articolul 555Orice marinar sau militar ambarcat, sau orice individ făcînd parte din echipajul unei nave, care își părăsește fără autorizație nava, corvoada sau ambarcatiunea sa, este pedepsit:2. Cu, temnita grea dela 3-6 ani, dacă este în prezenta rebelilor armati; + 
Articolul 556Se pedepsește cu închisoare dela 2 luni la 1 an, faptul de întrebuințare fără autorizare a unei ambarcatiuni, a unui vas al Statului sau a navei convoiate. + 
Articolul 557Orice comandant al unei nave militare care, din neglijența, lipsa de diligenta sau nepazirea regulamentelor, cauzează un abordaj, punere pe uscat sau avarie grava a navei sau a organelor ei esențiale, se pedepsește cu închisoare dela 6 luni pînă la 3 ani.Dacă infracțiunea de mai sus se va fi săvârșit cu voința, pedeapsa va fi temnita grea dela 3-10 ani. + 
Articolul 558Orice persoană nemilitara, aflată pe bord sub orice titlu, care va insulta pe comandantul sau pe ofițerii bordului, se pedepsește:2. Cu închisoare dela 6 luni la 1 an, cînd insulta s'a produs cu ocazia serviciului. + 
Articolul 559Se pedepsește de asemenea cu închisoare pînă la 3 luni, orice persoană, militară care comite una din infracțiunile arătate la art. 558, pct. 2, împotriva orisicarei alte persoane făcînd parte din echipajul vasului, și cu pedeapsa pînă la 6 luni cînd infracțiunea menționată mai sus a fost urmată de lovire. + 
Articolul 560Se pedepsește cu moartea în timp de război: orice persoană din serviciul marinei de război sau imbarcata pe o nava a Statului sau o nava convoiata care tradeaza sau preda inamicului, fie una sau mai multe din navile ce comanda, fie aprovizionari de ale marinei, fie planuri de fortificatie, arsenale, piețe de război, porturi, rade, fie parole sau secretele semnalelor, fie secretul operațiunilor, expeditiunilor sau negocierilor, precum și acela care întreține înțelegeri cu inamicul, în scopul de a favoriza planurile sale. + 
Articolul 561Se pedepsește în timp de război cu moartea:2. Orice individ în serviciul marinei, care cu știința tainueste sau face sa tainuiasca spionii sau tradatorii. + 
Articolul 562Orice comandant de nava sau grupare de nave, care a ocazionat pierderea sau capturarea unei nave militare, pusă sub ordinele sale, se pedepsește:2. Dacă infracțiunea s'a produs fără intenție, din orice culpa, pedeapsa va fi, în timp de pace și de război, închisoarea dela 3-8 ani. + 
Articolul 563Orice comandant de nava militară sau grupare de nave militare, vinovat în timp de război de a fi scoborit pavilionul în scopul de a se sustrage luptei, cînd el era în stare de a se apara, sau care a părăsit comandamentul sau într'o împrejurare de pericol, se va pedepsi cu moartea. + 
Articolul 564Orice ofițer secund sau șef de quart, orice individ ambarcat, care va fi ocazionat pierderea sau capturarea unei nave militare se pedepsește:2. Dacă infracțiunea este comisă fără intenție, din orice culpa, cu închisoarea corecțională dela 2-5 ani. + 
Articolul 565Este pedepsit cu moartea în timp de război și cu închisoare corecțională dela 6 luni la 2 ani, în timp de pace, orice comandant al unei nave militare, care, cu voința, în caz de pierderea bastimentului sau, nu-l părăsește cel din urma. + 
Articolul 566Este pedepsit cu moartea în timp de război, orice individ ambarcat pe o nava militară, culpabil de a fi coborît fără ordinul comandantului pavilionul în timpul luptei. + 
Articolul 567Se pedepsește cu închisoare dela 2-12 ani orice individ ambarcat pe o nava militară, care în timpul luptei, fără ordinul comandantului, va provoca prin strigate, sau alte mijloace, predarea, coborirea pavilionului sau încetarea focului. + 
Articolul 568Se pedepsește cu închisoare dela 5-12 ani, orice comandant al unei nave sau fracțiuni din forțele navale ale marinei, în cazurile următoare:2. Cînd, fără sa fi fost obligat de forte. superioare, sau motive legitime, a suspendat urmărirea, fie a navelor de război, fie a celor comerciale, care fugeau dinaintea sa, fie a unui inamic; + 
Articolul 569Se pedepsește cu închisoare dela 6 luni la 1 an, comandantul unei navi militare, care în momentul punerii pe uscat, sau în momentul incendiului ori a naufragiului, nu a luat toate măsurile cuvenite pentru a scapa nava de pierderea totală. + 
Articolul 570Comandantul unei nave, care nu menține nava sa la postul ce i s'a hotărît pentru lupta sau care cu dela sine putere se sustrage cu nava sa dela o lupta în curs, se pedepsește cu moartea. + 
Articolul 571Comandantul unei fracțiuni dintr'o forta navala sau convoiu vinovat de a se fi separat cu unitatea ce comanda de șeful sau, ofițerul secund, șeful de quart și orice individ imbarcat, vinovați de a fi provocat aceasta separare, se pedepsește atunci cînd au lucrat cu voința:2. Cu munca silnica pe timp mărginit, dacă faptul s'a petrecut în timp de război, dar nu în prezenta inamicului.În toate celelalte cazuri, pedeapsa va fi de 3 la 6 luni închisoare. + 
Articolul 572Dacă infracțiunile dela articolul precedent au fost rezultatul unei simple neglijente, pedeapsa va fi după cum urmează: + 
Articolul 573În caz de parasire forțată a navei, comandantul care nu a făcut tot ce depinde de el, pentru a se pune la dispoziția șefului sau în cel mai scurt timp, se pedepsește în timp de război, cu închisoare dela 1 la 5 ani, iar în timp de pace cu închisoare pînă la 3 luni. + 
Articolul 574Orice comandant de nava sau grup de nave care cu voința, abandoneaza un convoi cu conducerea și paza căruia fusese însărcinat, se pedepsește în timp de război cu moartea și în timp de pace cu închisoarea, dela 2 luni la 1 an și destituirea. + 
Articolul 575Comandantul unei fracțiuni din forțele navale, militare, care cu voința, nu a îndeplinit misiunea cu care era însărcinat, se pedepsește cu moartea, dacă misiunea i-a fost data în timp de război, sau era referitoare la operațiuni de război.Cînd misiunea nu a fost îndeplinită, datorită neglijentei, pedeapsa va fi închisoarea dela 6 luni la 2 ani, cînd faptul s'a săvârșit în timp de război, sau era referitor la o operațiune de război. + 
Articolul 576Orice ofițer ambarcat pe o nava militară, culpabil de a se fi îndepărtat cu voința dela ordinele primite și prin aceasta ar fi provocat nereusita misiunii ce-i fusese încredințată, se pedepsește cu închisoare dela 2 luni la 2 ani. + 
Articolul 577Orisicine, care fiind ambarcat pe o nava a marinei militare sau militarizata, și care în momentul naufragiului nu executa ordinul comandantului, ori o părăsește fără ordin, sau se indeparteaza dela locul naufragiului sau dela plaja apropiată, se pedepsește dacă este ofițer, asimilat sau grad inferior din marina, cu munca silnica pe timp mărginit; dacă nu este marinar, cu închisoare dela 1 la 5 ani. + 
Articolul 578Refuzul de a executa un ordin de serviciu în caz de naufragiu, incendiu, abordaj, punere pe uscat sau manevra și oridecateori nava este în pericol, se pedepsește în timp de război cu moartea, iar în timp de pace cu munca silnica pe timp mărginit.Oricine din neatentie, nesocotinta, neglijența, nerespectarea legilor, regulamentelor sau dispozițiunilor date, provoacă incendiu pe o nava, se va pedepsi cu închisoare dela 1-5 ani. + 
Articolul 579Orice individ ambarcat pe o nava militară, culpabil de a fi format un complot contra autorității comandantului, sau contra siguranței navei, se pedepsește cu munca silnica dela 5-10 ani. + 
Articolul 580Orice pilot, culpabil de a fi provocat cu voința pierderea unei nave a marinei, sau a unei nave făcînd parte dintr'un convoiu, se pedepsește în timp de război cu moartea și cu munca silnica pe timp mărginit în timp de pace; dacă faptul s'a săvârșit din neglijența, pedeapsa va fi dela 1-5 ani închisoare. + 
Articolul 581Dacă un pilot a părăsit cu voința nava, în prezenta inamicului, după ce s'a angajat sa o conducă, se va pedepsi cu moartea, iar dacă acest fapt s'a petrecut în fața unui pericol, însă nu în prezenta inamicului, pedeapsa va fi închisoarea dela 2-5 ani. + 
Articolul 582Comandantii și tot personalul de bord al unei nave nemilitare, făcînd parte dintr'un convoiu militar, sînt considerați din punctul de vedere al codului de fața ca și personalul marinei militare, pe tot timpul cat nava face parte din convoiu. + 
Articolul 583Orice comandant al unei nave de comerț sub pavilion român, care refuza sa dea ajutor unei nave militare în pericol, se pedepsește cu închisoare corecțională dela 6 luni la 2 ani. + 
Articolul 584Orisicine, prin orice mijloc, favorizează plecarea fără voie dela bord a marinarilor sau altor persoane imbarcate pe o nava a marinei militare, se va pedepsi de către instanța competența cu închisoare dela 1 la 6 luni. + 
Articolul 585Orice crime sau delicte, comise pe bordul unei nave, luate sau capturate, sînt considerate și pedepsite ca și cînd s'ar fi comis la bordul unei nave a marinei militare de război. + 
Articolul 586Toate persoanele ambarcate pe o nava a marinei militare, în caz de pierderea navei și pînă la îndeplinirea tuturor formelor legale pentru debarcare, rămîn supuse dispozițiunilor acestui cod. + 
Capitolul 10Infracțiuni speciale aeronauticei militare + 
Articolul 587Oricine va sbura cu un avion sau orice aeronava aparținînd armatei, fără o prealabilă autorizațiune, va fi pedepsit cu închisoare dela 2 luni la 1 an.Dacă după un asemenea sbor va urma un accident ce va aduce distrugerea sau numai degradarea aparatului, pedeapsa va fi dela 6 luni la 3 ani. + 
Articolul 588Oricine, din neglijența, lipsa de diligenta, cauzează distrugerea sau degradarea materialului, pedeapsa va fi dela 6 luni la 3 ani, iar cînd infractorul cauzează moartea unui om, pedeapsa va fi dela 2 ani la 6 ani. + 
Articolul 589Orice militar care dezerteaza cu un avion sau aeronava aparținînd armatei, va fi pedepsit cu indoitul pedepselor prevăzute în art. 520 și 521.Dacă dezertarea va fi în țara străină, pedeapsa ce se va aplica va fi dela 10-20 ani munca silnica. + 
Articolul 590În timp de război, dezertarea dela alin. 1, art. precedent, va fi pedeapsa cu munca silnica dela 5-15 ani, iar infracțiunile dela alin. 2 și 3, cu moartea. + 
Articolul 591Orice pilot, care avînd o însărcinare în timpul luptelor, părăsește misiunea sa, fără a fi, într'un caz de forta majoră, va fi pedepsit cu moartea sau cu munca silnica pe vieata. + 
Capitolul 11Dispozițiuni transitorii + 
Articolul 592Ofițerii care la promulgarea legii de fața se găsesc în corpul magistraților militari, vor continua, sa rămînă pînă la clasarea lor definitivă, după care data cei care nu vor fi clasați ca magistrați militari, se vor trimite în arma lor, timpul petrecut în justiția militară socotindu-li-se drept stagiu pentru inaintare. + 
Articolul 593Vor fi clasați definitiv magistrații militari:Ofițerii care se găsesc inaintati pe specialitatea justiției militare și contencios, conform art. 60 din legea inaintarilor în armata sau clasați ca atare; … b)Ofițerii care la data promulgării legii de fața sînt mutati din justiția militară, la alte servicii ale armatei, prin hotărîrea Consiliului superior al armatei, rămîn definitiv scoși din cadrele acestei specialități. + 
Articolul 594Ofițerilor din Corpul magistraților militari, care pînă la data promulgării legii de fața, au făcut parte din Serviciul contencios și Serviciul justiției din Ministerul Apărării Naționale, li se va considera ca stagiu la consiliul de razboiu, în vederea inaintarii în grad, timpul petrecut la aceste servicii. + 
Articolul 595După îndeplinirea formalităților referitoare la confirmarea magistraților militari, Ministerul Apărării Naționale va întocmi anuarul magistraților militari, înscriși pe grade și vechime, din care se vor lua exclusiv magistrații militari pentru încadrarea instanțelor militare, potrivit legii de fața.Direcțiile justiției militare și contencios din Ministerul Apărării Naționale și Serviciul contencios din Ministerul Aerului și Marinei, vor fi încadrate numai cu ofițeri din Corpul magistraților militari. + 
Articolul 596În caz de lipsa de ofițeri combatanti sau magistrați, cu grade corespunzătoare diferitelor funcțiuni din justiția militară, pot fi intrebuintati ca presedinti, consilieri, judecători de instrucție sau procurori militari, ofițeri cu un grad imediat inferior celor prevăzuți în legea de fața, fără a se putea cobori, pentru funcțiunea de președinte, sub gradul de maior și pentru judecători, sub gradul de căpitan, iar, în lipsa, în mod provizoriu, ofițeri de diferite arme, de preferinta titrati sau din acei care au servit în justiția militară. + 
Articolul 597Procesele, aflate în curs de instrucție sau judecata la punerea în aplicare a legii de față, se vor instrui și judeca de noile instanțe competente, conform codului de fața, aplicându-se sancțiunile din vechiul cod, întrucât ele ar fi în favoarea infractorului. + 
Articolul 598Codul de fața va intră în vigoare după 2 luni dela data publicării lui în Monitorul Oficial.*)–––––-Notă …
*) Nota. Vezi art. IV, alin. I din legea Nr. 33 din 26 februarie 1948, potrivit căruia articolele modificate prin acea lege, au intrat în vigoare pe data de 1 Martie 1948, restul articolelor intrand în vigoare în 1936 și la datele cînd parte din ele au fost modificate posterior anului 1936.––––-

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește