pentru construcția și echipamentul unităților mobile de foraj marin
Notă …
──────────
Adoptat prin Rezoluția A.1023(26) din 2 decembrie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României nr. 224 bis din 2 aprilie 2015.
────────── +
CUPRINS CAPITOLUL 1 – GENERALITĂȚI 1.2 Domeniul de aplicare 1.4 Scutiri 1.6 Inspecții și certificare 1.8 Accidente 2.2 Accesul 2.4 Analiza structurală 2.6 Considerații speciale pentru unitățile autoridicătoare 2.8 Dispozitive de remorcare 2.10 Materiale 2.12 Acoperiri de protecție a tancurilor destinate balastării cu apă de mare 2.14 Sudarea 2.16 Drenajul și controlul sedimentelor CAPITOLUL 3 – COMPARTIMENTARE, STABILITATE ȘI BORD LIBER 3.1 Proba de înclinări 3.3 Criterii de stabilitate în stare intactă 3.5 Extinderea avariei 3.7 Bordul liber CAPITOLUL 4 – INSTALAȚII DE MAȘINI PENTRU TOATE TIPURILE DE UNITĂȚI 4.1 Generalități 4.3 Mașini 4.5 Tubulaturi de aburi 4.7 Instalații de aer comprimat inflamabile 4.10 Instalații de pompare a balastului la unitățile stabilizate prin coloane 4.12 Instalațiile de ancorare la unitățile de suprafață și la unitățile stabilizate 4.13 Instalații de poziționare dinamică 5.2 Moduri alternative de proiectare și de dispunere 5.4 Sursa de energie electrică de avarie 5.6 Măsuri împotriva electrocutării, incendiului și altor pericole de origine 5.7 Alarme și comunicații interioare CAPITOLUL 6 – INSTALAȚII DE MAȘINI ȘI INSTALAȚII ELECTRICE ÎN ZONELE PERICULOASE PENTRU 6.2 Clasificarea zonelor potențial periculoase potențial periculoase 6.5 Situații de urgență datorate operațiilor de foraj 6.7 Instalații de mașini în zonele potențial periculoase CAPITOLUL 7 – INSTALAȚII DE MAȘINI ȘI INSTALAȚII ELECTRICE PENTRU UNITĂȚILE AUTOPROPULSATE 7.1 Generalități 7.3 Căldări de abur și instalații de alimentare a căldărilor 7.5 Instalația de guvernare 7.7 Comunicații între puntea de navigație și încăperea de mașini 7.9 Sursa principală de energie electrică 8.2 Domeniul de aplicare 8.4 Protecția contra inundării 8.6 Comunicații 8.8 Prevederi speciale pentru mașini, căldări și instalații electrice 9.2 Protecția constructivă contra incendiului 9.4 Mijloace de evacuare 9.6 Aparate de respirat pentru evacuare în caz de urgență 9.8 Instalații de stingere a incendiului în încăperile de mașini și în spații 9.9 Stingătoare de incendiu portabile în încăperile de locuit, de serviciu și în 9.10 Instalații pentru detectarea incendiului și de alarmă 9.12 Instalații pentru detectarea hidrogenului sulfurat și de alarmă 9.14 Reîncărcarea buteliilor de aer 9.16 Prevederi aplicabile instalațiilor pentru elicoptere 9.18 Planuri pentru combaterea incendiului 10.2 Moduri alternative de proiectare și de dispunere 10.4 Amenajarea locurilor pentru apel și îmbarcare în ambarcațiuni de salvare 10.6 Arimarea ambarcațiunilor de salvare 10.8 Bărci de urgență 10.10 Dispozitive de îmbarcare, lansare la apă și de recuperare pentru bărcile 10.11 Veste de salvare 10.13 Colaci de salvare 10.15 Facle de semnalizare a sinistrului 10.17 Instrucțiuni de exploatare 11.2 Pregătirea 11.4 Unități nepropulsate, remorcate 11.6 Comunicații cu elicopterele 11.8 Standarde de funcționare 11.10 Echipamente de navigație CAPITOLUL 12 – INSTALAȚII DE RIDICARE ȘI DE TRANSFER AL PERSONALULUI ȘI PILOȚILOR 12.1 Macarale 12.3 Ascensoare pentru personal 12.5 Turle de foraj CAPITOLUL 13 – AMENAJĂRI PENTRU ELICOPTERE 13.1 Generalități 13.3 Construcție 13.5 Mijloace vizuale 13.7 Scutiri CAPITOLUL 14 – REGULI DE EXPLOATARE 14.1 Manuale de exploatare 14.3 Formulare de date privind siguranța materialului 14.5 Prevenirea poluării 14.7 Instalații de scufundare 14.9 Proceduri în caz de urgență 14.11 Manuale de instruire și mijloace de instruire la bord 14.13 Instruirea și formarea la bord Formular model al Certificatului de Siguranță pentru Unitatea Mobilă +
PREAMBUL2. Pe parcursul elaborării Codului s-a convenit ca acesta să se bazeze pe principii corecte de arhitectură și mecanică navală, precum și pe experiența acumulată în timpul exploatării unor asemenea unități; mai mult decât atât, s-a admis că tehnologia de proiectare a unităților mobile de foraj marin este nu numai complexă, ci și în continuă evoluție. Din acest motiv Codul nu trebuie să fie imuabil, ci va trebui să fie reevaluat și revizuit ori de câte ori este nevoie. În acest scop Organizația va revizui periodic Codul, ținând cont atât de experiența, cât și de evoluția viitoare în acest domeniu.4. Prezentul Cod nu vizează interzicerea utilizării unei unități existente numai datorită faptului că proiectul său, construcția sa și echipamentul său nu sunt conforme cu prezentul Cod. Multe unități mobile de foraj marin existente au fost exploatate cu succes și în deplină siguranță, pe perioade lungi de timp și trebuie să se țină cont de experiența lor în materie de exploatare atunci când se evaluează dacă acestea sunt adecvate pentru desfășurarea de operațiuni la nivel internațional.6. Prezentul Cod nu conține cerințe pentru foraj și nici proceduri de control al sondelor submarine. Astfel de operațiuni de foraj sunt supuse controlului statului costier. +
Capitolul 1GENERALITĂȚI1.1. Scop1.2. Domeniul de aplicare1.2.2. Statul costier poate impune condiții suplimentare privitoare la exploatarea industrială netratată de Cod.În scopul aplicării Codului, dacă nu se prevede în mod expres altfel, termenii folosiți în acesta au semnificațiile definite în prezenta secțiune.1.3.2. Construcții de tip "A" sunt construcțiile definite în regula II-2/3 din SOLAS.1.3.4. Administrație înseamnă Guvernul Statului al cărui pavilion unitatea este autorizată să-l arboreze.1.3.6. Instalația de guvernare auxiliară este echipamentul prevăzut pentru a realiza deplasarea cârmei în scopul guvernării unității în cazul avarierii instalației de guvernare principală.1.3.8 Construcții de tip "C" sunt construcțiile definite în regula II-2/3 din SOLAS.1.3.10. Stat costier înseamnă Guvernul Statului care exercită controlul administrativ asupra operațiilor de foraj ale unității.1.3.12. Plafoane sau căptușeli continue de tip "B" sunt acele plafoane sau căptușeli de tip "B" care se extind numai până la o construcție de tip "A" sau "B".1.3.14. D sau valoarea D reprezintă cea mai mare dimensiune a elicopterului atunci când rotorul(rotoarele) său(sale) se rotește(rotesc), măsurată de la extremitatea cea mai din față a discului de rotație a palelor rotorului principal până la extremitatea cea mai din spate a structurii elicopterului sau a discului de rotație a palelor rotorului anticuplu codal.1.3.16. Înălțimea pentru bord liber are același înțeles cu cel definit în regula 3 din Protocolul LL din 1988.1.3.18. Inundare prin deschideri superioare înseamnă orice inundare a interiorului oricărei părți a structurii care asigură flotabilitatea unei unități, prin deschideri care nu pot fi închise etanș la apă sau la intemperii, după caz, pentru îndeplinirea criteriilor de stabilitate în stare intactă sau de avarie, sau care, din rațiuni de exploatare trebuie să rămână deschise.1.3.20. Tabloul de distribuție de avarie este tabloul de distribuție care, în cazul defectării sistemului principal de alimentare cu energie electrică, este alimentat direct de la sursa de energie electrică de avarie și/sau de la sursa tranzitorie de energie de avarie și care este destinat să distribuie energie electrică serviciilor de avarie.1.3.22. Bordul liber este distanța măsurată pe verticală în jos, în secțiunea maestră a navei, între marginea superioară a liniei punții și marginea superioară a liniei de încărcare corespunzătoare.1.3.24. Codul FTP înseamnă Codul internațional pentru aplicarea metodelor de încercare la foc, adoptat de Comitetul de siguranță maritimă al Organizației prin Rezoluția MSC.61(67), așa cum a fost amendat.1.3.26. Zonele potențial periculoase sunt toate acele zone în care, datorită eventualei prezențe a unei atmosfere inflamabile rezultată din operațiile de foraj, utilizarea imprudentă a mașinilor sau a echipamentului electric poate conduce la pericol de incendiu sau explozie.1.3.28. Mașini și echipamente de tip industrial sunt mașinile și echipamentele utilizate în legătură cu operațiunile de foraj.1.3.30. Greutatea navei goale este deplasamentul unei unități, exprimat în tone, exceptând încărcătura variabilă de pe punte, combustibilul, uleiul lubrifiant, apa de balast, apa potabilă și apa de alimentare din tancuri, proviziile consumabile, personalul și bunurile sale.1.3.32. Codul LSA înseamnă Codul internațional al mijloacelor de salvare, adoptat de Comitetul de siguranță maritimă al Organizației prin Rezoluția MSC.48(66), așa cum a fost amendat.1.3.34. Încăperi de mașini de categoria A sunt toate încăperile care conțin mașini cu combustie internă utilizate fie:.2 pentru alte scopuri când aceste mașini au împreună o putere totală de cel puțin 375 kW;1.3.35. Sursa principală de energie electrică este o sursă destinată să alimenteze cu energie electrică toate serviciile necesare menținerii unității în condiții normale de exploatare și de locuit.1.3.37. Tabloul principal de distribuție este tabloul de distribuție care este alimentat direct de la sursa principală de energie electrică și care este destinat să distribuie energia electrică serviciilor unității.1.3.39. Viteza maximă la marș înapoi este viteza estimată pe care unitatea o poate atinge la puterea maximă de marș înapoi, prevăzută prin proiect și la pescajul maxim de exploatare.1.3.41. Modul de exploatare înseamnă o condiție sau manieră în care o unitate poate fi exploatată sau poate funcționa în locație sau când este în tranzit. Modurile de exploatare ale unei unități includ următoarele:.2 Condiții de furtună puternică – situații în care unitatea poate fi supusă în timpul solicitărilor de mediu la cele mai mari sarcini pentru care unitatea a fost proiectată. Operațiile de foraj sunt presupuse întrerupte datorită solicitărilor puternice provocate de mediul înconjurător. Unitatea poate fi în condiții de plutire sau rezemată pe fundul mării, după caz.1.3.42. Material incombustibil are același înțeles cu cel definit în regula II-2/3 din SOLAS..1 condițiile în care unitatea în ansamblul său, mașinile, serviciile, mijloacele și dispozitivele sale destinate să garanteze siguranța navigației în timpul deplasării, siguranța când unitatea este în serviciul industrial, protecția contra incendiului și inundării, semnalele și comunicațiile interioare și exterioare, mijloacele de evacuare, vinciurile bărcilor de urgență, precum și mijloacele de asigurare a unor condiții minime de confort și locuit sunt în stare de funcționare și funcționează normal; și1.3.44. Instalație de combustibil lichid este echipamentul utilizat pentru prepararea combustibilului lichid destinat alimentării unei căldări sau echipamentul utilizat pentru preîncălzirea combustibilului lichid destinat unui motor cu combustie internă și include orice pompe de combustibil sub presiune, filtre și încălzitoare care lucrează cu combustibilul la o presiune mai mare de 0,18 N/mm². Pompele de transfer combustibil nu sunt considerate instalații de combustibil lichid.1.3.46. Barcă de urgență are același înțeles cu cel definit în regula III/3 din SOLAS.1.3.48. Amplasamente semiînchise sunt amplasamentele unde condițiile naturale de ventilație sunt semnificativ deosebite față de acelea de pe punțile deschise, datorită prezenței unor structuri cum ar fi rufuri, paravânturi și pereți care sunt dispuse astfel încât să nu se poată produce dispersarea gazelor.1.3.50. SOLAS înseamnă Convenția internațională din 1974 pentru ocrotirea vieții omenești pe mare, așa cum a fost amendată.1.3.52 Oțel sau material echivalent are același înțeles cu cel definit în regula II-2/3 din SOLAS..1 în cazul unei mașini de cârmă electrice, un motor electric și materialul electric asociat;.3 în cazul altor mașini de cârmă hidraulice, un motor de antrenare și pompa cuplată la motor.1.3.55 Ambarcațiune de salvare are același înțeles cu cel definit în regula III/3 din SOLAS.1.3.57. Etanș la apă înseamnă capacitatea de a împiedica pătrunderea apei prin structură, în orice direcție, sub presiunea unei coloane de apă la care structura înconjurătoare a fost proiectată.1.3.59. Spații de lucru sunt acele spații deschise sau închise conținând echipamente și procese tehnologice, asociate cu operațiile de foraj, care nu sunt incluse în zone potențial periculoase și încăperi de mașini.O Administrație poate scuti orice unitate care încorporează caracteristici de concepție nouă de la aplicarea oricărei cerințe din Cod care ar putea împiedica cercetările vizând perfecționarea acestor caracteristici. Totuși, orice astfel de unitate trebuie să îndeplinească cerințele de siguranță care, în opinia Administrației, sunt adecvate pentru serviciul pe care unitatea intenționează să-l facă și care să asigure siguranța generală a unității. Administrația care acordă orice astfel de scutire trebuie să înscrie mențiuni corespunzătoare în certificat și să comunice Organizației detaliile și motivele, pentru ca Organizația, la rândul ei, să le poată comunica celorlalte guverne pentru informarea funcționarilor lor.1.5.1. Acolo unde Codul prevede ca la bordul unei unități să fie montat sau prevăzut un element de proiectare sau construcție, o instalație, un material, un dispozitiv sau un aparat particular sau de un anumit tip, sau ca o anumită dotare să fie făcută, Administrația poate permite ca oricare alt element de proiectare sau construcție, instalație, material, dispozitiv sau aparat particular sau de un anumit tip să fie montat sau prevăzut la bord, sau ca oricare altă dotare să fie făcută la bordul unității, dacă se stabilește, spre satisfacția Administrației, ca urmare a unor probe sau de o altă manieră, că acel element de proiectare sau construcție, instalație, material, dispozitiv sau aparat sau tipul acestora, sau dotarea au o eficacitate cel puțin egală cu aceea prevăzută de Cod.1.6. Inspecții și certificare.1 o inspecție inițială înainte de punerea sa în exploatare sau înaintea eliberării certificatului pentru prima oară;.3 o inspecție intermediară efectuată într-un termen de trei luni înainte sau după a doua dată aniversară sau într-un termen de trei luni înainte sau după a treia dată aniversară a Certificatului, care trebuie să înlocuiască una din inspecțiile anuale precizate la paragraful 1.6.1.4;.5 cel puțin două inspecții cu andocare în timpul oricărei perioade de cinci ani, cu excepția cazului când se aplică paragraful 1.6.11.5. Atunci când se aplică paragraful 1.6.11.5, această perioadă de cinci ani poate fi prelungită pentru a coincide cu prelungirea valabilității Certificatului. În toate cazurile intervalul dintre oricare două inspecții de acest tip nu trebuie să depășească 36 de luni;.7 inspecții suplimentare, atunci când este necesar..1 inspecția inițială trebuie să cuprindă o verificare completă a structurii, a echipamentului de siguranță și a altor echipamente, dispozitive, amenajări și materiale pentru a se asigura că ele sunt conforme cu prevederile Codului, că sunt în stare satisfăcătoare și că sunt adaptate serviciului pentru care unitatea este destinată;.3 inspecția intermediară trebuie să cuprindă o verificare a structurii, a dispozitivelor, a amenajărilor și a echipamentului de siguranță pentru a se asigura că ele rămân în stare satisfăcătoare pentru serviciul pentru care unitatea este destinată;.5 inspecția cu andocare și verificarea elementelor examinate în același timp trebuie să permită să se asigure că acestea rămân în stare satisfăcătoare pentru serviciului pentru care unitatea este destinată. O Administrație poate autoriza o inspecție subacvatică în locul unei inspecții cu andocare cu condiția ca aceasta să considere că o asemenea inspecție este echivalentă cu inspecția cu andocare;.7 o inspecție suplimentară generală sau parțială, după caz, trebuie efectuată după o reparație rezultată din investigațiile prevăzute la paragraful 1.6.6.3 sau de fiecare dată când unitatea suferă reparații sau reînnoiri importante. Inspecția trebuie să permită să se asigure că reparațiile sau reînnoirile necesare au fost realmente efectuate, că materialele folosite pentru aceste reparații sau reînnoiri și execuția lucrărilor sunt din toate punctele de vedere satisfăcătoare și că unitatea îndeplinește în toate privințele prevederile Codului.1.6.4. Ca alternativă la inspecțiile de reînnoire și intermediare menționate la paragraful 1.6.2.2 și, respectiv, 1.6.2.3, Administrația poate, la cererea armatorului, să aprobe un program de inspecții continue, cu condiția ca frecvența și conținutul acestor inspecții să fie aceleași cu cele ale inspecțiilor de reînnoire și intermediare. La bordul unității trebuie să fie păstrată o copie a programului pentru inspecții continue împreună cu un registru de inspecții, iar certificatul trebuie să aibă înscrisurile corespunzătoare.1.6.5.2. Administrația care desemnează inspectori sau organizații recunoscute pentru efectuarea de verificări și inspecții conform paragrafului 1.6.5.l trebuie cel puțin să împuternicească orice inspector desemnat sau organizație recunoscută:.2 să efectueze verificări și inspecții la solicitarea autorităților competente ale statului portului sau statului costier.1.6.5.3. Când un inspector desemnat sau o organizație recunoscută stabilește că starea unității sau a echipamentului său nu corespunde în mod substanțial cu indicațiile din certificat sau că unitatea nu este aptă să fie operată fără să fie în pericol ea însăși sau personalul de la bord, inspectorul sau organizația respectivă trebuie imediat să se asigure că sunt luate măsuri corective și trebuie să informeze Administrația în timp util. Dacă aceste măsuri corective nu sunt luate, certificatul trebuie retras și Administrația trebuie informată imediat; iar dacă unitatea se găsește într-o zonă aflată sub jurisdicția altui guvern, autoritățile competente ale statului portului sau statului costier vor fi, de asemenea, informate imediat. Când un funcționar al Administrației, un inspector desemnat sau o organizație recunoscută a informat autoritățile competente ale statului portului sau statului costier, guvernul statului portului sau statului costier în cauză trebuie să acorde funcționarului, inspectorului sau organizației respective orice asistență necesară pentru a-i permite să se achite de obligațiile sale în temeiul prezentei reguli. Dacă este cazul, guvernul statului portului sau statului costier în cauză trebuie să împiedice unitatea să continue să opereze până când aceasta o va putea face astfel încât să nu pună în pericol persoanele, mediul înconjurător sau unitatea.1.6.6.1. Starea unității și a echipamentului său trebuie să fie menținută în conformitate cu prevederile Codului pentru a se asigura că unitatea va rămâne aptă din toate punctele de vedere să opereze, fără să pună în pericol persoanele, mediul sau unitatea însăși.1.6.6.3. Ori de câte ori se produce un incident sau se constată o defecțiune care afectează siguranța unității sau eficiența sau integritatea structurii, echipamentelor, dispozitivelor, amenajărilor și materialelor, persoana responsabilă sau proprietarul unității trebuie să raporteze incidentul sau defecțiunea către Administrație în cel mai scurt timp posibil. În plus, inspectorul desemnat sau organizația recunoscută responsabilă, care trebuie să declanșeze o investigație, trebuie să stabilească dacă este necesară efectuarea unei inspecții. Dacă unitatea se află într-o zonă care se găsește sub jurisdicția altui Guvern, persoana responsabilă sau proprietarul unității trebuie, de asemenea, să raporteze imediat incidentul sau defecțiunea către autoritățile competente ale statului portului sau statului costier, iar inspectorul desemnat sau organizația recunoscută trebuie să se asigure că un asemenea raport a fost făcut.1.6.8. Orice scutire acordată în baza secțiunii 1.4 trebuie să fie indicată explicit în Certificat.1.6.10. Certificatul trebuie să aibă forma conform modelului care figurează în Apendicele la Cod. Dacă limba utilizată nu este nici engleza, nici franceza, textul trebuie să cuprindă o traducere într- una din aceste limbi.1.6.11.2.1. Fără a aduce atingere prevederilor paragrafului 1.6.11.1, atunci când inspecția de reînnoire este încheiată în intervalul de trei luni înaintea datei de expirare a certificatului existent, noul certificat trebuie să fie valabil de la data de încheiere a inspecției de reînnoire până la o dată care să nu depășească cinci ani de la data de expirare a certificatului existent.1.6.11.2.3. Când inspecția de reînnoire este încheiată cu mai mult de trei luni înainte de data expirării certificatului existent, noul certificat trebuie să fie valabil de la data încheierii inspecției de reînnoire până la o dată care să nu depășească cinci ani de la data încheierii inspecției de reînnoire.1.6.11.4. Dacă după încheierea inspecției de reînnoire nu poate fi eliberat sau furnizat unității un nou certificat înaintea datei de expirare a certificatului existent, persoana sau organizația autorizată de Administrație poate aplica o viză pe certificatul existent iar acest certificat trebuie să fie acceptat ca valabil pentru o perioadă care să nu depășească cinci luni calculând de la data expirării.1.6.11.6. În anumite cazuri particulare stabilite de Administrație, nu este necesar ca valabilitatea unui nou certificat să înceapă de la data expirării certificatului existent, așa cum este prevăzut la paragraful 1.6.11.2.2 sau 1.6.11.5. În aceste cazuri particulare, noul certificat este valabil până la o dată care să nu depășească cinci ani de la data încheierii inspecției de reînnoire..1 data aniversară care figurează pe certificatul în cauză trebuie amendată printr-o viză cu o dată care să nu depășească cu trei luni data la care a avut loc încheierea inspecției;.3 data de expirare poate rămâne neschimbată, cu condiția ca una sau mai multe inspecții anuale sau intermediare, după caz, să fie efectuate în așa fel încât intervalele maxime dintre inspecții, cerute de paragrafele 1.6.1.3 și 1.6.1.4, să nu fie depășite..1 dacă inspecțiile corespunzătoare nu sunt încheiate în termenele precizate la paragraful 1.6.1;.3 dacă o unitate trece sub pavilionul altui Stat. Un nou certificat nu trebuie eliberat decât dacă Guvernul care eliberează noul certificat are certitudinea că unitatea îndeplinește prevederile paragrafelor 1.6.6.1 și 1.6.6.2. În cazul unui transfer de pavilion între Guverne care sunt părți Contractante în același timp la SOLAS și la Protocolul LL din 1988, dacă cererea este făcută într-un termen de trei luni calculând de la data transferului, Guvernul Statului al cărui pavilion unitatea era autorizată anterior să-l arboreze, trebuie să transmită cât mai repede posibil Administrației, o copie a certificatului existent la unitate înaintea transferului, precum și copii după rapoartele de inspecție relevante, dacă sunt disponibile.1.7. Control1.7.2. Acest certificat, dacă este valabil, trebuie să fie acceptat dacă nu există motive temeinice să se creadă că starea unității sau a echipamentelor sale nu corespunde în mod substanțial indicațiilor din certificat sau că unitatea și echipamentele sale nu sunt conforme cu prevederile paragrafelor 1.6.6.1 și 1.6.6.2.1.7.4. În cazul în care acest control va da naștere unei intervenții de orice tip, funcționarul care efectuează controlul trebuie să informeze imediat, în scris, consulul sau, în absența acestuia, cel mai apropiat reprezentant diplomatic al Statului al cărui pavilion unitatea este autorizată să-l arboreze, cu privire la toate circumstanțelor care au făcut să se considere această intervenție ca fiind necesară. În plus, inspectorii desemnați sau organizațiile recunoscute care sunt însărcinate cu emiterea certificatelor trebuie, de asemenea, să fie informați. Informațiile privind intervenția trebuie să fie raportate Organizației.1.7.6. Fără a ține seama de paragrafele 1.7.1 și 1.7.2, prevederile secțiunii 1.6 nu afectează cu nimic dreptul statului costier, conform dreptului internațional, să aplice propriile cerințe în ce privește reglementarea, verificarea și inspecția unităților angajate sau care sunt destinate a fi angajate în explorarea sau exploatarea resurselor naturale ale acelor porțiuni ale fundului mării și subsolului asupra cărora acest Stat este îndreptățit să-și exercite drepturile suverane.1.8.1. Fiecare Administrație și fiecare stat costier trebuie să se angajeze să efectueze o investigație cu privire la orice accident produs la orice unitate aflată sub jurisdicția sa și supusă prevederilor Codului, atunci când consideră că o astfel de investigație poate ajuta la stabilirea oportunității unor modificări care ar putea fi aduse Codului.*1)Notă …
──────────
*1) Se face referire la Codul de standarde internaționale și practici recomandate pentru investigația privind siguranța în cazul accidentelor sau incidentelor maritime (Codul de investigație a accidentelor), adoptat de Comitetul de siguranță maritimă al Organizației prin Rezoluția MSC.255(84).
──────────1.8.2. Fiecare Administrație și fiecare stat costier trebuie să se angajeze să transmită Organizației toate informațiile pertinente privind concluziile unor astfel de investigații. Rapoartele sau recomandările stabilite de Organizație pe baza acestor informații nu trebuie să dezvăluie identitatea sau naționalitatea unităților în cauză, nici să impute în vreun fel responsabilitatea pentru accident unei unități sau unei persoane sau să lase să se poată prezuma responsabilitatea lor.1.9. Revizuirea Codului1.9.2. Când o Administrație consideră acceptabilă o inovație în domeniul proiectării, echipamentului sau tehnologiei, ea poate comunica informații detaliate asupra acestei inovații către Organizație, pentru a se examina dacă este oportună includerea acesteia în Cod. +
Capitolul 2CONSTRUCȚIE, REZISTENȚĂ ȘI MATERIALE2.1. Generalități2.1.2. Examinarea și aprobarea proiectului fiecărei unități trebuie făcute de către reprezentanții Administrației. Totuși, Administrația poate încredința această funcție unor autorități desemnate să elibereze certificate în acest scop sau unor organizații recunoscute de ea. În toate cazurile Administrația respectivă trebuie să garanteze pe deplin efectuarea completă și eficiența evaluării proiectului..1 are competență și experiență recunoscute și relevante în domeniul activităților petroliere de larg;.3 este recunoscută de Administrație în conformitate cu prevederile regulii XI-1/1 din SOLAS, sau cu standardele naționale aplicabile ale Administrației care prevăd un nivel echivalent de siguranță.2.2.1. Mijloace de acces2.2.1.2. Dacă un mijloc permanent de acces poate fi susceptibil să se deterioreze în timpul operațiunilor normale sau dacă nu este posibil în practică să se instaleze mijloace permanente de acces, Administrația poate permite, în locul acestora, utilizarea unor mijloace de acces mobile sau portabile, așa cum este specificat în Prevederile tehnice, cu condiția ca dispozitivele care permit atașarea, instalarea, suspendarea sau susținerea mijloacelor de acces portative să facă permanent parte din structura unității. Toate echipamentele portabile trebuie să poată fi montate sau desfășurate cu ușurință de către personalul unității.2.2.2. Accesul în siguranță la cale, tancuri, tancuri de balast și alte spațiiNotă …
──────────
*2) Se face referire la Recomandările pentru intrarea în spații închise la bordul navelor, adoptate de Organizație prin Rezoluția A.864(20).
──────────2.2.2.2. Tancurile, precum și subdiviziunile tancurilor, având o lungime de 35 m sau mai mare, trebuie să fie dotate cu cel puțin două tambuchiuri și scări de acces, situate cât mai departe posibil unele față de celelalte. Tancurile având lungimea mai mică de 35 m trebuie să fie deservite de cel puțin un tambuchi și o scară de acces. Atunci când un tanc este compartimentat de unul sau mai mulți pereți diafragmă sau alte obstacole analoage care împiedică accesul facil la alte părți ale tancului, trebuie să fie prevăzute cel puțin două tambuchiuri și scări de acces.2.2.2.3. Fiecare cală trebuie să fie prevăzută cu cel puțin două mijloace de acces situate cât mai departe posibil unele față de celelalte. În general aceste mijloace de acces trebuie dispuse pe diagonală, unul găsindu-se, de exemplu, aproape de peretele dinspre prova la babord, celălalt aproape de peretele dinspre pupa la tribord.2.2.3.1. Un mijloc de acces al unității destinat efectuării inspecțiilor generale și amănunțite și măsurării grosimilor trebuie să fie descris într-un manual privind accesul care poate fi încorporat în manualul de exploatare al unității. Manualul trebuie să fie actualizat atunci când este necesar și o copie actualizată trebuie să fie păstrată la bord. Manualul privind accesul la structura unității trebuie să includă, pentru fiecare spațiu, următoarele:.1.2 planuri care să ilustreze mijloacele de acces din interiorul fiecărui spațiu ce permit efectuarea unei inspecții generale, împreună cu specificațiile tehnice și dimensiunile corespunzătoare. Planurile trebuie să indice din ce loc poate fi inspectată fiecare zonă din spațiu..1.4 instrucțiuni pentru inspectarea și menținerea rezistenței structurale a tuturor mijloacelor de acces și a dispozitivelor de fixare, ținând cont de orice atmosferă corozivă care ar putea fi în interiorul spațiului;.1.6 instrucțiuni pentru instalarea și utilizarea oricărui mijloc de acces într-o manieră sigură;.1.8 înregistrări privind inspecțiile periodice și întreținerea mijloacelor de acces ale unității.2.2.4. Specificații tehnice generale2.2.4.2. Pentru accesul prin deschideri verticale sau prin guri de vizitare în pereții diafragmă, varange, carlingi și coaste întărite care permit traversarea spațiului pe toată lungimea și lățimea sa, deschiderea minimă nu trebuie să fie mai mică de 600mm x 800 mm și trebuie să fie situată la o înălțime de cel mult 600 mm față de tabla învelișului fundului exceptând cazul în care sunt prevăzute grătare sau reazeme.2.3.1. Modurile de exploatare ale fiecărei unități trebuie să fie studiate în funcție de condițiile de încărcare realiste, cuprinzând sarcinile gravitaționale și cele relevante datorate mediului înconjurător pentru zonele în care se intenționează să fie exploatată unitatea. Trebuie să se țină seama, după caz, de următoarele elemente ale mediului înconjurător: vânt, valuri, curenți, gheață, proprietăți ale fundului mării, temperatură, depuneri biologice și seisme.2.3.3. Pentru argumentarea calculelor sau pentru extinderea domeniului lor de aplicare pot fi utilizate rezultatele încercărilor relevante efectuate asupra modelelor.Sarcini datorate vântuluiSarcini datorate valurilor2.3.7. Forțele valurilor care intra în calculele de proiect trebuie să includă efectele imersiunii, canarisirii și accelerațiilor provocate de mișcare. Teoriile folosite pentru calculul forțelor provocate de valuri și alegerea coeficienților trebuie să fie considerate ca fiind satisfăcătoare de către Administrație.2.3.8. Trebuie să se țină cont de interacțiunea curentului și valurilor. Dacă este necesar, se vor suprapune cele două mișcări combinând vectorial viteza curentului și viteza punctuală a valului. Viteza rezultantă se va folosi pentru calcularea forței cu care curentul și valurile solicită structura.2.3.9. Se va ține cont de sarcinile induse în elementele structurii de către forțele curenților turbionari.2.3.10. Trebuie elaborat un plan de încărcare, acceptat de către Administrație, care să indice sarcinile maxime de calcul, uniforme și concentrate, pentru fiecare zonă a punților și pentru fiecare mod de exploatare.2.3.11. Alte sarcini importante trebuie determinate printr-o metodă acceptată de Administrație.2.4.1. Pentru toate modurile de exploatare se vor analiza suficient de multe condiții de încărcare pentru a permite evaluarea cazurilor critice de proiectare pentru toate elementele structurale principale. Această analiză din cadrul proiectului trebuie să fie acceptată de către Administrație.2.4.3. Tensiunile locale, inclusiv cele cauzate de sarcini circumferențiare asupra elementelor tubulare, trebuie cumulate cu tensiunile primare pentru evaluarea nivelurilor de tensiune combinată.2.4.5. Când Administrația consideră că este necesar, trebuie elaborată o analiză a rezistenței la oboseală în funcție de zonele sau mediile înconjurătoare în care este preconizată exploatarea.2.4.7. Unde este posibil, nodurile structurale nu trebuie să fie proiectate astfel încât să transmită tensiunile primare de întindere, pe direcția grosimii tablelor solidare cu nodul. Când astfel de îmbinări sunt inevitabile, proprietățile materialelor tablelor și metodele de inspecție alese pentru prevenirea destrămării lamelare, trebuie să fie acceptate de către Administrație.2.5.1. Rezistența cerută a unității de suprafață trebuie menținută la nivelul puțului de foraj și o atenție specială trebuie acordată continuității între elementele longitudinale. Tablele puțului trebuie, de asemenea, să fie întărite în mod corespunzător pentru prevenirea oricărei avarii când unitatea este în deplasare.2.5.3. Elementele de structură în zona componentelor instalației de manevră de poziționare, precum șomare sau vinciuri, trebuie să fie proiectate astfel încât să reziste la solicitările ce apar când parâma de legare este tensionată până la limita sa de rupere.2.6.1. Rezistența corpului trebuie evaluată în poziția ridicată, pentru condițiile de mediu specificate, cu sarcinile gravitaționale maxime la bord și cu unitatea susținută de toate picioarele. Repartizarea acestor sarcini în structura corpului trebuie determinată printr-o metodă de analiză rațională. Calculele de eșantionaj trebuie efectuate în funcție de această analiză, dar nu trebuie să fie inferioare celor cerute pentru alte moduri de exploatare.2.6.3. Picioarele trebuie proiectate astfel încât să reziste sarcinilor dinamice la care pot fi expuse tronsoanele lor nesusținute în timpul coborârii pe fund și să reziste, de asemenea, șocului la contactul cu fundul, datorat acțiunii valului asupra corpului. Mișcările maxime de calcul, starea mării și caracteristicile fundului pentru operațiile de ridicare sau coborâre a corpului trebuie prevăzute cu claritate în manualul de exploatare.2.6.5. Picioarele trebuie să fie proiectate să reziste condițiilor de mediu cele mai defavorabile anticipate în timpul deplasării unității, ținând cont în special de momentele datorate vântului, de momentele date de sarcinile gravitaționale și de accelerațiile rezultate din mișcările unității. Administrației trebuie să-i fie furnizate calculele, o analiză efectuată pe baza încercărilor pe model sau o combinație a acestora. În Manualul de exploatare trebuie prevăzute condițiile de deplasare acceptabile. Pentru anumite condiții de deplasare poate fi necesară ranforsarea sau susținerea picioarelor ori demontarea secțiunilor, pentru a le asigura integritatea structurală.2.6.7. Dacă este prevăzut un tanc auxiliar pentru rezemarea pe fund, trebuie acordată atenție fixării picioarelor în așa fel încât sarcinile să fie distribuite în interiorul tancului auxiliar.2.6.9. Tancurile auxiliare trebuie să fie proiectate astfel încât să reziste sarcinilor apărute în timpul manevrei de coborâre, inclusiv șocului la contactul cu fundul datorat acțiunii valurilor asupra corpului.2.6.11. Cu excepția unităților prevăzute cu tanc auxiliar, după poziționarea inițială pe locație, trebuie prevăzută capabilitatea de preîncărcare a fiecărui picior până la sarcina maximă combinată aplicabilă. Aceste proceduri de preîncărcare trebuie incluse în manualul de exploatare.2.7. Considerații speciale pentru unitățile stabilizate prin coloane2.7.2. Pentru unitățile proiectate astfel încât să se sprijine pe fundul mării, distanța prevăzută la paragraful 2.6.2 trebuie să fie menținută.2.7.4. Eșantionajul structurilor superioare nu trebuie să fie inferior celui cerut pentru sarcinile indicate în planul încărcării punții.2.7.6. Eșantionajul coloanelor, părților imerse ale corpului și al tălpilor de rezemare trebuie să se bazeze pe evaluarea sarcinilor datorate presiunii hidrostatice și a sarcinilor combinate, inclusiv cele datorate valurilor și curenților.2.7.8. O atenție deosebită trebuie să se acorde modurilor de dispunere și detaliilor structurale în zonele supuse unor sarcini locale ridicate rezultate, de exemplu, din avarii exterioare, impactul valurilor, umplerea parțială a tancurilor sau din operații de rezemare pe fundul mării.2.7.10. Elementele de structură ale instalației de manevră de poziționare, precum șomare sau vinciuri, trebuie să fie proiectate astfel încât să reziste la solicitările ce apar când parâma de legare este tensionată până la limita sa de rupere.2.7.12. Structura unității trebuie să fie capabilă să reziste la pierderea oricărui element de contravântuire zvelt, fără să sufere o prăbușire totală când este expusă solicitărilor de mediu care corespund unei perioade de revenire de un an, pentru zona de exploatare prevăzută.2.7.14. Când contravântuirile sunt etanșe la apă, acestea trebuie concepute astfel încât să împiedice deformațiile datorate presiunii hidrostatice. Contravântuirile imersate trebuie să fie etanșe la apă și să fie prevăzute cu un sistem de detectare a infiltrațiilor.2.8. Dispozitive de remorcare2.8.2. Dispozitivele, echipamentele și accesoriile prevăzute în conformitate cu paragraful 2.8.1 trebuie să respecte cerințele adecvate ale Administrației sau ale unei organizații recunoscute de către Administrație în temeiul paragrafului 1.6.5.1.*3)Notă …
──────────
*3) Se face referire la Liniile directoare pentru remorcarea în condiții de siguranță pe oceane (MSC/Circ.884).
──────────2.8.3. Fiecare accesoriu sau element al unui echipament prevăzut în temeiul prezentei reguli trebuie să posede o marcă vizibilă care să indice orice restricție legată de funcționarea sa în siguranță, ținând cont de rezistența punctelor sale de fixare la structura unității.2.9. Analiza comportamentului la oboseală2.9.2. Analiza comportamentului la oboseală trebuie să se bazeze pe modul de operare și zona de exploatare prevăzute care trebuie luate în considerare la proiectarea unității.2.10. Materiale2.10.2. În proiectarea și construcția unității trebuie acordată atenție reducerii la minimum a utilizării substanțelor potențial periculoase și trebuie facilitată reciclarea și eliminarea materialelor potențial periculoase.*4)Notă …
──────────
*4) Se face referire la Liniile directoare privind reciclarea navelor, adoptate de Organizație prin Rezoluția A. 962(23).
──────────2.10.3. Materialele care conțin azbest trebuie să fie interzise.2.11. Sisteme antivegetative2.12. Acoperiri de protecție a tancurilor destinate balastării cu apă de mareNotă …
──────────
*5) Se face referire la Standardul de calitate pentru acoperirile de protecție de la tancurile destinate balastării cu apă de mare de la bordul tuturor tipurilor de nave și de la spațiile din dublu bordaj al vrachierelor, adoptat de Comitetul de siguranță maritimă prin Rezoluția MSC.215(82).
──────────2.12.2. Întreținerea sistemului de acoperire de protecție nu trebuie inclus în programul general de întreținere a unității. Eficacitatea sistemului de acoperire de protecție trebuie să fie verificată în cursul duratei de viață a unității, de către Administrație sau o organizație recunoscută de către Administrație, pe baza liniilor directoare elaborate de către Organizație*6).Notă …
──────────
*6) Se face referire la Liniile directoare pentru întreținerea și repararea acoperirilor de protecție (Circulara MSC.1/Circ.1330).
──────────2.13. Dosar de construcțieTrebuie pregătit un dosar de construcție și o copie a acestuia se va găsi la bordul unității. Acest dosar trebuie să conțină în special planurile indicând amplasamentul și domeniul de aplicare a diferitelor tipuri și rezistențe ale materialelor, precum și o descriere a materialelor și procedurilor de sudare folosite și orice alte informații importante privind construcția unității. Dosarul trebuie să conțină, de asemenea, restricții sau interdicții referitoare la reparații sau modificări.Procedurile de sudare utilizate în timpul construcției trebuie să fie conforme cu un standard internațional recunoscut. Sudorii trebuie să fie calificați pentru tehnologia și procedurile de sudare utilizate. Alegerea sudurilor pentru probe și procedurile utilizate trebuie să satisfacă cerințele unei societăți de clasificare recunoscute.La finalul construcției, pereții tancurilor trebuie să fie supuși unor probe acceptate de către Administrație.Notă …
──────────
*7) Se face referire la Liniile directoare pentru controlul și managementul apei de balast a navelor în vederea reducerii la minim a transferului de organisme acvatice și agenți patogeni dăunători, adoptate de Organizație prin Rezoluția A.868(20).
──────────Toate tancurile de balast și de preîncărcare precum și sistemele de tubulaturi conexe trebuie să fie proiectate astfel încât să faciliteze drenarea și eliminarea eficace a sedimentelor. Acoperirile la care pot adera sedimentele și organismele acvatice dăunătoare trebuie să fie evitate. +
Capitolul 3COMPARTIMENTARE, STABILITATE ȘI BORD LIBER3.1. Proba de înclinări3.1.2. Pentru unitățile următoare din serie, care au proiectele identice cu cel al primei unități din serie, datele privitoare la "nava goală" ale primei unități din serie pot fi acceptate de Administrație în locul probei de înclinări, cu condiția ca diferențele înregistrate la deplasamentul "navei goale" sau la poziția centrului de greutate ca urmare a modificărilor de greutate datorate unor mici diferențe referitoare la mașini, dotare sau echipament, confirmate de rezultatele unei inspecții privind greutatea navei goale, să fie mai mici de 1% din valoarea deplasamentului "navei goale" și, respectiv, din valoarea dimensiunilor principale orizontale determinate la prima unitate din serie. O atenție aparte trebuie acordată calculelor amănunțite de greutăți și comparării cu prima unitate dintr-o serie în cazul unităților semisubmersibile stabilizate prin coloane, deoarece, cu toate că proiectele lor sunt identice, se știe că este puțin probabil ca unitățile să atingă un nivel de similaritate acceptabil în ceea ce privește greutatea sau centrul de greutate pentru a justifica scutirea de proba de înclinări.3.1.4. Toate modificările aduse mașinilor, structurii, dotărilor și echipamentului care pot să influențeze datele privitoare la "nava goală" trebuie să fie consemnate într-un jurnal de date privitoare la "nava goală" și luate în considerație pentru operațiile zilnice..1 Trebuie efectuată o inspecție privind greutatea "navei goale" sau o probă de înclinări la prima inspecție de reînnoire. Dacă este efectuată o inspecție privind greutatea "navei goale" și aceasta indică o modificare a deplasamentului în exploatare cu mai mult de 1% în raport cu deplasamentul "navei goale" calculat, atunci fie trebuie efectuată o probă de înclinări, fie se ține cont de diferența de greutate modificând poziționarea pe verticală a centrului de greutate într-o manieră incontestabil prudentă și aprobată de Administrație.3.1.6. Proba de înclinări sau inspecția privind greutatea "navei goale" trebuie efectuată în prezența unui inspector al Administrației sau a unei persoane autorizate de ea sau a reprezentantului unei organizații aprobate.3.2.1. Curbele momentelor de redresare și ale momentelor de înclinare datorate vântului similare celor din figura 3-1, însoțite de calculele corespunzătoare, trebuie să fie determinate pentru toată gama de pescaje de exploatare, inclusiv pentru pescajele corespunzătoare condițiilor de deplasare, ținând cont de încărcătura maximă de materiale, în poziția cea mai defavorabilă aplicabilă. Curbele momentelor de redresare și de înclinare datorate vântului trebuie să fie raportate la axele cele mai critice. Trebuie ținut cont de efectul suprafețelor libere ale lichidelor în tancuri.3.2.3. Curbele momentelor de înclinare datorate vântului trebuie determinate pentru forțe ale vântului calculate cu formula următoare:F = forța vântului (N)C(H) = Coeficient de înălțime, care depinde de înălțimea deasupra nivelului mării a elementului de structură expus la vânt (vezi tabelul 3-2)V = viteza vântului (m/s)3.2.4. Forța vântului trebuie să fie considerată din orice direcție în raport cu unitatea, iar valoarea vitezei vântului trebuie să fie următoarea:.2 Când exploatarea unei unități este limitată la zone adăpostite (ape interioare adăpostite ca: lacuri, golfuri, mlaștini, râuri etc.) trebuie luată în considerație o viteză redusă a vântului, egală cu cel puțin 25,8 m/s (50 noduri) pentru condiții de exploatare normale.3.2.6. Pentru calculul momentului de înclinare dat de vânt, brațul forței de răsturnare datorate vântului trebuie luat vertical între centrul de presiune al tuturor suprafețelor velice și centrul de aplicare a forțelor hidrodinamice asupra corpului imers al unității. Se consideră că unitatea plutește liber, fără să fie împiedicată de legături.3.2.8. Momentele de înclinare date de vânt derivate din încercările efectuate în tunele de vânt pe un model reprezentativ al unității, pot fi considerate ca alternative la metoda dată în paragrafele de la 3.2.3 la 3.2.7. Determinarea acestor momente de înclinare transversală trebuie să includă efectele de portanță și de frecare care se manifestă la diverse unghiuri de înclinare aplicabile. ┌────────────────────────────────────────────────────────────┬───────────────┐ │ │ │ │Sferică │ 0,4 │ │Cilindrică │ 0,5 │ │Suprafețe plane mari (corp, ruf, suprafețe netede sub punte)│ 1,0 │ │Turla de foraj │ 1,25 │ │Cabluri │ 1,2 │ │Traverse și grinzi expuse sub punte │ 1,3 │ │Piese de mici dimensiuni │ 1,4 │ │Elemente izolate (macara, traversă etc.) │ 1,5 │ │Rufuri grupate sau structuri similare │ 1,1 │ ┌──────────────────────────────────────────────┬──────────┐ ├──────────────────────────────────────────────┼──────────┤ ├──────────────────────────────────────────────┼──────────┤ ├──────────────────────────────────────────────┼──────────┤ ├──────────────────────────────────────────────┼──────────┤ ├──────────────────────────────────────────────┼──────────┤ ├──────────────────────────────────────────────┼──────────┤ ├──────────────────────────────────────────────┼──────────┤ ├──────────────────────────────────────────────┼──────────┤ ├──────────────────────────────────────────────┼──────────┤ ├──────────────────────────────────────────────┼──────────┤ ├──────────────────────────────────────────────┼──────────┤ ├──────────────────────────────────────────────┼──────────┤ ├──────────────────────────────────────────────┼──────────┤ ├──────────────────────────────────────────────┼──────────┤ ├──────────────────────────────────────────────┼──────────┤ ├──────────────────────────────────────────────┼──────────┤ ├──────────────────────────────────────────────┼──────────┤ ├──────────────────────────────────────────────┼──────────┤ └──────────────────────────────────────────────┴──────────┘Figura 3-1 – Curbele momentului de redresare și momentului de înclinare3.3.1. Stabilitatea unei unități în fiecare mod de exploatare trebuie să îndeplinească următoarele criterii (vezi și fig. 3-1):.2 Pentru unitățile stabilizate prin coloane*8), aria de sub curba momentului de redresare până la unghiul de inundare, trebuie să fie mai mare cu cel puțin 30% față de aria de sub curba momentului de înclinare dat de vânt până la același unghi limită.Notă …
──────────
*8) Se face referire la Un exemplu de criteriu alternativ de stabilitate intactă pentru unitățile semisubmersibile stabilizate prin coloane, cu pontoane gemene, adoptat de Organizație prin Rezoluția A.650(16).
──────────.3 Curba momentului de redresare trebuie să fie pozitivă pentru toate unghiurile cuprinse între poziția verticală și a doua intersecție.3.3.2. Fiecare unitate trebuie să poată fi adaptată la condiția de furtună puternică într-un termen care corespunde condițiilor meteorologice. Procedurile recomandate și timpul aproximativ necesar, atât pentru condițiile de exploatare cât și pentru cele de deplasare, trebuie să fie menționate în manualul de exploatare. Trebuie să fie posibil să atingă această condiție de furtună puternică fără înlăturări sau deplasări de produse consumabile solide sau alte sarcini variabile. Totuși, Administrația poate autoriza încărcarea unei unități dincolo de punctul în care produsele consumabile sub formă solidă ar trebui să fie înlăturate sau deplasate pentru obținerea condițiilor de furtună puternică în condițiile de mai jos, sub rezerva de a nu depăși valorile admisibile pentru înălțimea centrului de greutate (KG):.2 când unitatea trebuie să suporte o încărcătură suplimentară pe punte într-un interval scurt de timp care se încadrează într-o perioadă pentru care previziunile meteorologice sunt favorabile.3.3.3. Administrația poate aproba criterii de stabilitate alternative cu condiția de a se păstra un nivel echivalent de siguranță dacă este demonstrat că asigură o stabilitate inițială pozitivă. Pentru determinarea acceptabilității acestor criterii Administrația trebuie să aibă în vedere cel puțin următoarele considerații și să țină seama de elementele următoare, după caz:.2 răspunsul dinamic al unei unități. Analiza trebuie să cuprindă rezultatele probelor în tunele de vânt, probelor de comportament pe valuri în bazin de încercări și simulării neliniare, după caz. Oricare spectru al vântului și valului utilizat trebuie să acopere game suficiente de frecvențe pentru a garanta că răspunsurile obținute corespund mișcărilor critice;.4 riscul de scufundare ținând cont de energia de redresare a unității și de înclinarea statică datorită vântului cu viteză medie și răspunsului dinamic maxim;3.4. Compartimentarea și stabilitatea după avarieFigura 3-2 – Stabilitatea reziduală pentru unitățile autoridicătoare.1 în general, la inundarea oricărei încăperi în orice condiții de exploatare sau de deplasare, compatibile cu ipotezele de avarie enunțate în secțiunea 3.5; și RoS ≥ 7°+(1,5 theta s)unde:RoS = intervalul de stabilitate, în grade = theta m – theta stheta m = unghiul maxim de stabilitate pozitivă, în gradeIntervalul de stabilitate este determinat făcând abstracție de unghiul de inundare prin deschideri superioare.Unități stabilizate prin coloane.1 unghiul de înclinare după avaria descrisă la paragraful 3.5.10.2 nu trebuie să fie mai mare de 17°;.3 curba momentului de redresare, după avaria descrisă mai sus, trebuie să aibă un interval de cel puțin 7° de la prima intersecție până la extinderea etanșeității la intemperii descrisă la paragraful 3.4.3.2 sau până la a doua intersecție dacă această ultimă valoare este inferioară. În acest interval, curba momentului de redresare trebuie să atingă o valoare care să fie cel puțin dublă față de cea a curbei momentului de înclinare dat de vânt, ambele fiind măsurate la același unghi*9). Vezi fig. 3-3 de mai jos.Notă …
──────────
*9) Se face referire la Un exemplu de criteriu alternativ de stabilitate pentru un interval de stabilitate pozitivă după avarie sau inundare pentru unitățile semisubmersibile stabilizate prin coloane, adoptat de către Organizație prin Rezoluția A.651(16).
──────────Figura 3-3 – Curbele momentului de redresare și momentului de înclinare dat de vânt
3.4.4. În orice condiții de exploatare sau de deplasare, unitatea trebuie să aibă o flotabilitate și o stabilitate suficiente pentru a rezista la inundarea oricărei încăperi etanșe la apă situată în totalitate sau parțial sub plutirea în discuție, cum ar fi o încăpere a pompelor, o încăpere de mașini prevăzute cu un sistem de răcire cu apă de mare sau o încăpere vecină cu marea, ținând cont de următoarele considerații:.2 orice deschidere situată sub linia de plutire finală trebuie să fie făcută etanșă la apă;Notă …
──────────
*10) Se face referire la Un exemplu de criteriu alternativ de stabilitate pentru un interval de stabilitate pozitivă după avarie sau inundare pentru unitățile semisubmersibile stabilizate prin coloane, adoptat de către Organizație prin Rezoluția A.651(16)
──────────Toate tipurile de unități3.4.5. Se va verifica respectarea prevederilor paragrafelor de la 3.4.1 până la 3.4.4 cu ajutorul calculelor care vor ține cont de proporțiile și caracteristicile de proiectare ale unității precum și de dispunerea și configurația încăperilor avariate. În aceste calcule se presupune că unitatea se găsește în cea mai rea condiție de serviciu previzibilă din punctul de vedere al stabilității și că este în plutire liberă, fără să fie împiedicată de legăturile de ancorare.3.4.7. Administrația poate lua în considerare aprobarea altor criterii alternative de compartimentare și de stabilitate după avarie, cu condiția menținerii unui grad echivalent de siguranță. Pentru determinarea acceptabilității acestor criterii, Administrația trebuie să examineze cel puțin următoarele considerații și să țină cont de:.2 în cazul unităților stabilizate prin coloane, inundarea unei încăperi oarecare, așa cum este stabilită la paragraful 3.4.4;3.5. Extinderea avariei3.5.1. Pentru evaluarea stabilității după avarie a unităților de suprafață, trebuie să se presupună că următoarea extindere a avariei apare între pereții eficienți etanși la apă:.2 extinderea verticală: pornind de la linia de bază fără limită superioară.3.5.3. Dacă o avarie având extinderea mai mică decât cea indicată la paragraful 3.5.1 generează o situație mai gravă, o astfel de avarie trebuie să fie adoptată ca ipoteză de calcul.Unități autoridicătoare.1 penetrația orizontală: 1,5 m; și3.5.6. Distanța dintre pereții eficienți etanși la apă sau dintre părțile lor în trepte cele mai apropiate care se găsesc în limitele presupuse ale penetrării orizontale nu trebuie să fie mai mică de 3 m; dacă această distanță este mai mică, nu se va ține seama de unu sau mai mulți pereți adiacenți.3.5.8. Dacă există un tanc auxiliar, trebuie considerat că atât platforma cât și tancul auxiliar suportă avaria având dimensiunile menționate mai sus, dar nu simultan, cu excepția cazului în care Administrația consideră necesar din cauza vecinătății lor imediate.Unități stabilizate prin coloane.1 Trebuie presupus că numai coloanele, corpul imers și contravântuirile situate la periferia unității sunt deteriorate și că avaria se produce în părțile expuse ale coloanelor, corpului imersat și ale contravântuirilor..3 Nici un perete vertical nu trebuie considerat avariat cu excepția cazului când distanța dintre pereți este inferioară unei optimi din perimetrul coloanei, măsurat la periferie, la nivelul pescajului considerat, caz în care unul sau mai mulți pereți nu vor fi luați în considerare..5 Corpul imers și tălpile de rezemare ale unității trebuie să fie considerate avariate când aceasta este operată într-un regim de traversare în același mod indicat în paragrafele 3.5.10.1, 3.5.10.2, 3.5.10.4 și fie în 3.5.10.3, fie în 3.5.6, ținând cont de forma lor.3.6. Integritatea etanșeității la apă3.6.2. Dacă pe conturul etanș la apă sunt prevăzute valvule pentru menținerea integrității etanșeității, acestea trebuie să poată fi acționate local. Acționarea de la distanță se poate face dintr- o încăpere de pompe sau alt spațiu supravegheat normal, o punte expusă intemperiilor sau o punte situată deasupra plutirii finale după inundare. În cazul unei unități stabilizate prin coloane, acel loc va fi postul central de comandă a balastului. În postul de comandă la distanță trebuie să se prevadă indicatoare ale poziției valvulelor.3.6.4. La bordul unităților autoridicătoare, supapele cerute pe circuitul de ventilație pentru asigurarea etanșeității la apă trebuie să fie ținute închise când unitatea este în plutire. În acest caz ventilația necesară va trebui asigurată prin alte metode aprobate.3.6.5. Mijloacele prin care se asigură integritatea etanșeității la apă a deschiderilor interioare trebuie să îndeplinească următoarele condiții:.2 Ușile sau capacele tambuchiurilor de la bordul unităților autoridicătoare sau ușile situate deasupra liniei maxime de încărcare în cazul unităților stabilizate prin coloane și de suprafață, care sunt normal închise în timp ce unitatea este în plutire, pot fi cu acționare rapidă și trebuie să fie prevăzute cu un sistem de alarmă (de exemplu semnale luminoase) pentru a semnala atât personalului din apropiere cât și celui din postul central de comandă a balastului dacă respectivele uși sau capace ale tambuchiurilor sunt deschise sau închise. Pe fiecare dintre aceste uși sau capace de tambuchiuri trebuie afișat un avertisment care să interzică lăsarea lor deschisă când unitatea este în plutire.3.6.6. Mijloacele prin care se asigură integritatea etanșeității la apă a deschiderilor interioare care sunt destinate numai pentru a permite accesul pentru inspecție și care sunt menținute închise în permanență în timpul exploatării unității, când unitatea este în plutire, trebuie să aibă afișat pe fiecare astfel de dispozitiv de închidere un avertisment care să indice că acesta trebuie ținut închis când unitatea este în plutire; totuși, acest avertisment nu este necesar în cazul gurilor de vizitare a căror închidere se face prin capace cu șuruburi fixate la intervale reduse.3.6.7. Toate deschiderile superioare prin care se poate produce o inundare, a căror margine inferioară este imersată când înclinarea unității atinge unghiul primei intersecții dintre curba momentului de redresare și cea a momentului de înclinare dat de vânt, în orice stare intactă sau după avarie, trebuie să fie prevăzute cu un dispozitiv de închidere adecvat etanș la apă, ca de exemplu capace cu șuruburi fixate la intervale reduse.3.7. Bordul liber3.7.1. Cerințele Protocolului LL din 1988, inclusiv acelea privitoare la certificare, trebuie să se aplice la toate unitățile, iar certificatele trebuie emise în condiții corespunzătoare. Când nu este posibilă calcularea bordului liber minim al unei unități cu ajutorul metodelor stabilite de acest Protocol, bordul liber minim va trebui determinat pe baza respectării cerințelor aplicabile în materie de stabilitate în stare intactă, de stabilitate după avarie și de construcție pentru condiții de deplasare sau operațiuni de foraj când unitatea este în plutire. Bordul liber nu trebuie să fie inferior celui calculat conform dispozițiilor Protocolului când acestea sunt aplicabile.3.7.3. În general, înălțimile pragurilor tambuchiurilor, aerisirilor, canalelor de ventilație, ușilor etc. în locuri expuse, precum și dispozitivele lor de închidere trebuie să fie determinate ținând cont de prevederile referitoare atât la stabilitatea în stare intactă cât și la stabilitatea după avarie.3.7.5. În ce privește stabilitatea după avarie se vor aplica prevederile paragrafelor 3.4.3.2, 3.4.4 și 3.6.7.Unități de suprafață3.7.8. Când este necesar să se atribuie un bord liber superior bordului liber minim pentru a îndeplini dispozițiile privind stabilitatea în stare intactă sau după avarie sau în virtutea oricăror alte restricții impuse de Administrație, se vor aplica dispozițiile regulii 6(6) din Protocolul LL din 1988. Când un astfel de bord liber este atribuit, mărcile sezoniere de deasupra centrului inelului mărcii nu vor fi marcate și toate mărcile sezoniere de sub centrul inelului mărcii vor fi marcate. Dacă unei unități îi este atribuit un bord liber superior bordului liber minim, la cererea proprietarului unității, atunci nu este necesară aplicarea dispozițiilor regulii 6(6).3.7.10. Procedura descrisă la paragraful 3.7.9. trebuie aplicată, de asemenea, în cazul găurilor mici sau decupărilor relativ înguste de la pupa unității.Unități autoridicătoare3.7.13. Când unitățile au o astfel de configurație încât nu li se poate calcula bordul liber minim conform metodelor normale stabilite de Protocolul LL din 1988, acest bord liber trebuie să fie determinat pe baza respectării prescripțiilor relative la stabilitatea în stare intactă, stabilitatea după avarie și structura construcției aplicabile acestor unități când sunt în plutire.3.7.15. Când în corp este practicat un puț de foraj care comunică direct cu marea, volumul său nu trebuie să fie inclus în calcularea oricăror proprietăți hidrostatice. Când puțul are o secțiune transversală deasupra liniei de plutire situată la 85% din înălțimea pentru bord liber, superioară secțiunii de sub această plutire, bordul liber geometric trebuie să facă obiectul unei măriri pentru a compensa pierderea de flotabilitate. Această mărire pentru partea situată deasupra liniei de plutire situată la 85% din înălțimea pentru bord liber trebuie să fie aplicată în maniera descrisă mai jos pentru puțuri sau nișe. Dacă o suprastructură închisă conține o parte din puțul de foraj, lungimea efectivă a suprastructurii trebuie să facă obiectul unei reduceri. Când puțuri sau nișe deschise sunt practicate în puntea de bord liber, bordul liber obținut după aplicarea tuturor celorlalte corecții, cu excepția corecției legate de înălțimea etravei, trebuie să facă obiectul unei corecții egale cu volumul puțului sau nișei până la puntea de bord liber împărțit la suprafața plutirii corespunzătoare la 85% din înălțimea pentru bord liber. În calculele de stabilitate trebuie să se țină cont de efectele suprafeței libere de lichid din puțul inundat sau din nișa inundată.3.7.17. Prelungirile exterioare înguste din pupa unității trebuie considerate ca apendici și trebuie excluse din determinarea lungimii (L) și din calculul de bord liber. Administrația trebuie să determine efectul acestor prelungiri exterioare ținând seama de cerințele Protocolului LL din 1988 pentru rezistența unității în funcție de lungime (L).3.7.19. Unele unități autoridicătoare utilizează tancuri auxiliare mari sau structuri de sprijin similare care contribuie la flotabilitate când unitatea este în plutire. În acest caz nu se va ține seama de tancul auxiliar sau de structurile de sprijin similare pentru calculul de bord liber. Totuși, tancurile auxiliare sau structurile de sprijin similare trebuie întotdeauna să fie luate în considerație la evaluarea stabilității unității când este în plutire, dat fiind că poziția lor pe verticală în raport cu corpul emers poate fi periculoasă.3.7.20. Forma corpului acestui tip de unități face imposibil calculul bordului liber geometric conform cerințelor capitolului III din Protocolul LL din 1998. În consecință, bordul liber minim al fiecărei unități stabilizate prin coloane trebuie determinat pe baza respectării prescripțiilor aplicabile privind:.2 distanța minimă dintre creasta valului și structura punții (vezi paragrafele de la 2.7.1 la 2.7.3); și3.7.21. Bordul liber minim trebuie indicat printr-o marcă situată într-un loc corespunzător pe structură.3.7.23. Nici o fereastră sau hublou, inclusiv de tip fix, nici o altă deschidere similară nu trebuie să fie situată sub structura punții unităților stabilizate prin coloane. +
Capitolul 4INSTALAȚII DE MAȘINI PENTRU TOATE TIPURILE DE UNITĂȚI4.1. Generalități*11)Notă …
──────────
*11) Se face referire la Liniile directoare pentru amenajarea camerei mașinilor, proiectare și așezare (Circulara MSC/Circ. 834).
──────────4.1.1. Prevederile referitoare la mașini și instalații electrice care figurează în capitolele de la 4 până la 8 asigură personalului protecție contra incendiului, electrocutărilor sau altor vătămări corporale. Prevederile se aplică atât echipamentului naval, cât și echipamentului industrial.4.1.2. Codurile și normele practice care s-au dovedit a fi eficace prin aplicarea efectivă de către industria de foraj marin, care nu sunt în conflict cu prezentul Cod și care sunt considerate de către Administrație ca fiind acceptabile, pot fi aplicate suplimentar la prezentele prevederi.4.1.4. Toate mașinile, componentele și instalațiile esențiale pentru exploatarea în siguranță a unei unități trebuie să fie proiectate astfel încât să poată funcționa în următoarele condiții de înclinare statică:.2 unități autoridicătoare – din poziție verticală până la un unghi de înclinare de 10° în orice direcție;Administrația poate permite sau solicita modificări ale acestor unghiuri ținând cont de tipul, dimensiunile și condițiile de serviciu ale unității.Atunci când modurile alternative de proiectare sau de dispunere se abat de la prevederile normative ale Codului, ele trebuie să facă obiectul unei analize tehnice și să fie evaluate și aprobate în conformitate cu regula II-1/55 din SOLAS și pe baza liniilor directoare elaborate de Organizație*12).Notă …
──────────
*12) Se face referire la Liniile directoare privind modurile alternative de proiectare și de dispunere pentru capitolele II-1 și III din SOLAS (Circulara MSC.1/Circ.1212).
──────────4.3. Mașini4.3.1. Toate căldările, toate elementele mașinilor, toate sistemele cu aburi, hidraulice, pneumatice și alte instalații și armăturile lor asociate, care sunt supuse unor presiuni interne, trebuie să fie supuse unor probe adecvate, incluzând o încercare de presiune înainte de a fi puse în funcțiune pentru prima dată.4.3.3. Mașinile care prezintă un risc de supraturație trebuie echipate cu dispozitive care să împiedice depășirea turației de siguranță.4.3.5. Toate angrenajele, arborii și cuplajele folosite pentru transmiterea puterii la mașini trebuie să fie proiectate și construite astfel încât să reziste solicitărilor maxime de serviciu la care pot fi supuse în toate condițiile de exploatare, ținând cont de tipul motoarelor care le antrenează sau din care fac parte.4.3.7. Mașinile, după caz, trebuie prevăzute cu dispozitive de oprire automată sau alarmă în caz de defecțiune, cum ar fi oprirea alimentării cu ulei de ungere, care poate conduce rapid la o pană generală, o avarie sau o explozie. Administrația poate autoriza mijloace care să permită neutralizarea dispozitivelor de oprire automată.4.3.9. Trebuie prevăzute mijloace prin care să se permită pornirea mașinilor fără ajutor din exterior când unitatea este în starea de "navă lipsită de energie".4.4.1. Toate căldările de aburi și toate generatoarele de aburi încălzite fără flacără trebuie echipate cu cel puțin două supape de siguranță având o capacitate suficientă. Totuși Administrația poate, luând în considerație randamentul sau orice altă caracteristică a căldării sau a generatorului de aburi încălzit fără flacără, să autorizeze instalarea unei singure supape de siguranță dacă ea consideră că este prevăzută o protecție adecvată împotriva riscului de suprapresiune.4.4.3. Toate sistemele de generare a aburului care pot deveni periculoase în cazul întreruperii alimentării lor cu apă trebuie să fie prevăzute cu cel puțin două instalații de alimentare cu apă independente cuprinzând fiecare o pompă de alimentare; totuși, se poate admite ca să existe o singură intrare în colectorul de aburi. În cazul instalațiilor care nu sunt esențiale pentru siguranța unității, se cere o singură instalație de alimentare cu apă numai dacă este prevăzut un dispozitiv de oprire automată a producției de aburi în cazul întreruperii alimentării cu apă. Trebuie prevăzute mijloace care să prevină suprapresiunile în orice punct al instalației de alimentare cu apă.4.4.5. Fiecare căldare care este indispensabilă siguranței unității și care este concepută cu nivel de apă trebuie să fie echipată cu cel puțin două indicatoare de nivel, dintre care cel puțin unul trebuie să fie cu sticlă cu citire directă.4.5.1. Toate tubulaturile de aburi și armăturile lor conectate la acestea prin care poate trece aburul trebuie să fie proiectate, construite și instalate astfel încât să reziste solicitărilor maxime la care pot fi supuse.4.5.3. Dacă o țeavă de aburi sau o armătură sunt susceptibile să primească aburi dintr-o sursă oarecare la o presiune superioară celei pentru care a fost proiectată, țeava sau armătura trebuie să fie echipate cu un reductor de presiune eficace, o supapă de siguranță și un manometru.4.6.1. Mașinile care sunt esențiale pentru siguranța unității trebuie să fie prevăzute cu mijloace eficace pentru exploatarea și comanda lor.4.7. Instalații de aer comprimat4.7.2. Dispozitivele de pornire cu aer a motoarelor cu ardere internă trebuie protejate în mod adecvat contra efectului de retur al flăcării și al exploziilor interne în tubulatura de aer de lansare.4.7.4. Trebuie luate măsuri pentru reducerea la minimum a pătrunderii de ulei în instalațiile de lansare cu aer comprimat și de drenare a acestor instalații.4.8.1. Măsurile luate pentru depozitarea, distribuirea și folosirea combustibilului lichid trebuie să fie astfel încât să nu compromită siguranța unității și a personalului de la bord.4.8.3. Măsurile luate pentru depozitarea, distribuția și folosirea altor hidrocarburi inflamabile destinate a fi folosite sub presiune în instalațiile de transmitere a puterii, în sistemele de comandă și acționare și în instalațiile de transfer al căldurii trebuie să fie astfel încât să nu compromită siguranța unității și a personalului de la bord.4.8.5. Amplasarea și dispunerea conductelor de aerisire ale tancurilor de serviciu cu combustibil lichid, ale tancurilor de decantare și de ulei de ungere trebuie să fie astfel încât, în eventualitatea unei ruperi a unei conducte de aerisire, riscul pătrunderii apei de ploaie sau apei de mare să fie redus la minimum.4.8.7. Tubulaturi de alimentare cu combustibil la presiune înaltă.2 Toate suprafețele având temperaturi de peste 220°C, cu care combustibilul ar putea veni în contact în urma defectării sistemului de combustibil, trebuie izolate în mod corespunzător.4.9. Instalații de santină4.9.2. Trebuie să fie prevăzute cel puțin două motopompe autoamorsabile cuplate la fiecare colector principal de drenaj. Pompele sanitare și pompele de balast sau de serviciu general pot fi considerate ca pompe de santină independente acționate de la o sursă de energie dacă au racordurile necesare la instalația de santină.4.9.4. Dispunerea instalației de santină trebuie să fie astfel încât apa să nu poată pătrunde din mare în spații goale sau, din neatenție, dintr-o încăpere în alta.4.9.6. În fiecare loc din care valvula poate fi acționată, trebuie să fie prevăzut un dispozitiv care să indice dacă valvula este închisă sau deschisă. Indicatorul trebuie să fie acționat prin deplasarea tijei valvulei.4.9.8. La unitățile stabilizate prin coloane sunt aplicabile următoarele reglementări suplimentare:.2 Cel puțin una din pompele menționate la paragraful 4.9.2 și un sorb din camera pompelor trebuie să poată fi comandate atât de la distanță cât și local.4.10. Instalații de pompare a balastului la unitățile stabilizate prin coloane4.10.1. Unitățile trebuie să fie prevăzute cu o instalație de pompare eficientă, care să permită balastarea și debalastarea unui tanc oarecare în condiții normale de exploatare și de deplasare. Ca alternativă, Administrațiile pot aproba balastarea gravitațională controlată.4.10.3. Instalația de balast trebuie concepută cu minim două pompe independente pentru a putea continua să funcționeze în caz de defectare a oricăreia dintre aceste pompe. Pompele prevăzute pot să nu fie pompe destinate exclusiv balastării, dar ele trebuie în orice moment să poată fi utilizate rapid în acest scop.4.10.5. Instalația de balast trebuie concepută și exploatată în așa fel încât să nu se transfere, din neatenție, apă de balast dintr-un tanc sau corp în altul, care ar putea avea ca efect modificarea momentului de înclinare provocând astfel unghiuri excesive de înclinare transversală și longitudinală.4.10.7. Toate țevile de balast trebuie să fie din oțel sau alt material adecvat având proprietăți considerate de către Administrație ca fiind acceptabile. Trebuie acordată o atenție deosebită proiectării conductelor de balast care traversează tancurile de balast, ținând cont de efectele coroziunii și ale altor riscuri de degradare.4.10.9. Pentru fiecare tanc de balast se vor prevedea conducte de aerisire al căror număr și secțiune să fie suficiente pentru o funcționare eficientă a instalației de pompare balast în condițiile specificate la paragrafele de la 4.10.1 la 4.10.8. Pentru a permite debalastarea tancurilor de balast destinate să fie folosite la redresarea unității la un pescaj normal și o asietă nulă după avarie, capetele aerisirilor acestor tancuri trebuie să fie amplasate deasupra plutirii corespunzătoare celei mai grave avarii specificate în capitolul 3. Aceste conducte de aerisire trebuie să fie instalate în afară limitelor avariei definite în capitolul 3.4.10.10. Trebuie să fie prevăzut un post central de comandă a balastului. Acest post trebuie amplasat deasupra plutirii corespunzătoare celei mai grave avarii și într-un spațiu în afară limitelor avariei ipotetice precizată în capitolul 3 și trebuie să fie protejat în mod satisfăcător contra intemperiilor. El trebuie să fie prevăzut cu instalațiile de comandă și indicare de mai jos, având alarme vizuale și sonore adecvate, acolo unde este cazul:.2 indicator de stare a pompelor de balast;.4 instalație de indicare a poziției valvulelor de balast;.6 instalație de indicare a pescajului;.8 instalație de indicare a disponibilității de alimentare cu energie (principală și de avarie);4.10.11. Suplimentar comenzii de la distanță din postul central de comandă a balastului, toate pompele de balast și valvulele trebuie să aibă și comandă locală independentă, care să fie operabilă în cazul defectării instalației de comandă de la distanță. Comanda locală independentă a fiecărei pompe de balast și a valvulelor tancurilor de balast aferente trebuie să se găsească în același loc.4.10.13. Fiecare valvulă de balast acționată printr-o sursă de energie trebuie să se închidă automat în cazul întreruperii energiei de acționare. La reactivarea energiei de acționare, fiecare valvulă trebuie să rămână închisă până ce operatorul însărcinat cu comanda balastului a luat controlul instalației repuse în funcțiune. Administrația poate accepta instalații cu valvule de balast care nu se închid automat la întreruperea energiei, dacă Administrația consideră că nu se compromite siguranța unității..1 indicarea nivelului lichidului din toate tancurile de balast. Trebuie prevăzut un dispozitiv secundar pentru determinarea nivelului în tancurile de balast, acesta putând fi o țeavă de sondă. Detectoarele de nivel ale tancurilor nu trebuie să fie instalate în interiorul țevilor de aspirație ale tancurilor.4.10.15. Instalația de indicare a pescajului trebuie să arate valorile pescajului așa cum este măsurat în fiecare colț al unității sau în poziții reprezentative cerute de Administrație.4.10.17. În fiecare loc din care valvula poate fi acționată trebuie să fie prevăzut un dispozitiv care să indice dacă valvula este închisă sau deschisă. Indicatorul trebuie să fie acționat prin deplasarea tijei valvulei sau să fie în alt mod dispus încât să ofere o fiabilitate echivalentă.Comunicații interioare4.11. Protecția împotriva inundării.1 la toate unitățile stabilizate prin coloane;4.11.2. Instalațiile de comandă și indicatoarele prevăzute la paragraful 3.6.5.1 trebuie să poată fi acționate atât în condiții normale, cât și în cazul avarierii sursei principale de energie. Dacă pentru acest scop este prevăzută o sursă de energie acumulată, capacitatea acesteia trebuie să fie conform cerințelor Administrației.4.12. Instalațiile de ancorare la unitățile de suprafață și la unitățile stabilizate prin coloane*13)Notă …
──────────
*13) Se face referire la Liniile directoare privind sistemele de ancorare pentru unitățile mobile de foraj marin (Circulara MSC/Circ.737).
──────────4.12.1. Instalațiile de ancorare, când constituie singurul mijloc de menținere a unității pe poziție, trebuie să dispună de coeficienți de siguranță adecvați și să fie concepute astfel încât să mențină unitatea pe poziție în toate condițiile de proiectare. Aceste instalații trebuie să fie astfel încât avarierea unui singur element oarecare să nu provoace o avariere progresivă a celorlalte componente ale instalației.4.12.2. Ancorele, lanțurile, cheile de ancoră și alte elemente de îmbinare trebuie să fie construite, fabricate și supuse încercărilor în conformitate cu o normă recunoscută la nivel internațional aplicabilă echipamentelor de ancorare în larg. Documentația privind încercările, acolo unde este cazul, trebuie să fie păstrată la bordul unității. La bord trebuie date dispoziții pentru ca orice modificare adusă echipamentelor precum și rezultatele inspecției lor să fie consemnate.4.12.4. Se vor prevedea mijloace care să permită lansarea lanțului de ancoră al unității în caz de avariere a sursei principale de energie.4.12.6. Se vor prevedea mijloace corespunzătoare de arimare a ancorelor la bord ca să se evite deplasarea lor în timpul mișcării unității pe valuri.4.12.8. Vinciurile de ancoră trebuie să fie proiectate astfel încât să aibă capacitatea de frânare dinamică suficientă pentru a stăpâni combinațiile normale de sarcini provenind de la ancoră, lanțul de ancoră și de la nava de manevră pentru ancore, când ancorele se desfășoară cu viteza maximă de calcul la filare pentru vinciul de ancoră.4.12.10. Fiecare vinci de ancoră trebuie să poată fi comandat dintr-un loc care să ofere o vedere bună asupra funcționării.4.12.12. Un post de comandă cu personal trebuie să fie echipat cu mijloace de indicare și de înregistrare automată a tensiunii din lanț, a vitezei și direcției vântului.4.12.14. Trebuie acordată o atenție deosebită amenajărilor care permit folosirea simultană a instalațiilor de ancorare prevăzute și a propulsoarele, pentru menținerea pe poziție a unității.Notă …
──────────
*14) Se face referire la Ghidul pentru pregătirea operatorului instalației de poziționare dinamică (DP) (Circulara MSC.1/Circ.738/Rev.1).
──────────Instalațiile de poziționare dinamică utilizate ca singurul mijloc de menținere pe poziție trebuie să ofere un nivel de siguranță echivalent cu cel prescris pentru instalațiile de ancorare*15).Notă …
──────────
*15) Se face referire la Liniile directoare pentru navele cu sisteme de poziționare dinamică (Circulara MSC/Circ. 645).
──────────4.14. Instalații de ridicare-coborâre a corpului pentru unitățile autoridicătoareMașini.1 să fie dispuse astfel încât defectarea unui singur element component să nu cauzeze o coborâre necontrolată a unității;.3 să poată rezista solicitărilor ce acționează asupra unității având în vedere criteriile maxime de mediu prevăzute pentru unitate; șiControlul, comunicațiile și alarmele4.14.3. Postul de comandă a mecanismelor de ridicare trebuie să aibă următoarele:.2 instrumente care să indice:2.2. consumul de energie sau alți indicatori pentru ridicarea sau coborârea picioarelor, după caz; și4.14.4. Trebuie să fie prevăzut un sistem de comunicații între postul central de comandă a mecanismului de ridicare și o locație de pe fiecare picior. +
Capitolul 5INSTALAȚII ELECTRICE PENTRU TOATE TIPURILE DE UNITĂȚI5.1. Generalități.1 toate serviciile electrice necesare pentru menținerea unității în condiții de exploatare și locuit normale să fie asigurate fără să se recurgă la sursa de energie de avarie;.3 să fie asigurată compatibilitatea electromagnetică a echipamentelor electrice și electronice*16); șiNotă …
──────────
*16) Se face referire la Cerințele generale pentru compatibilitatea electromagnetică pentru toate echipamentele electrice și electronice, adoptate de Organizație prin Rezoluția A.813(19).
──────────.4 să fie asigurată siguranța unității și a personalului contra accidentelor de origine electrică.5.1.2. Administrațiile trebuie să ia măsurile corespunzătoare pentru a asigura implementarea și aplicarea în mod uniform a acestor prevederi în ceea ce privește instalațiile electrice*17).Notă …
──────────
*17) Se face referire la recomandările publicate de Comisia Internațională de Electrotehnică.
──────────5.2. Moduri alternative de proiectare și de dispunereAtunci când modurile alternative de proiectare sau de dispunere se abat de la prevederile normative ale Codului, ele trebuie să facă obiectul unei analize tehnice și să fie evaluate și aprobate în conformitate cu regula II-1/55 din SOLAS și pe baza liniilor directoare elaborate de Organizație*18).Notă …
──────────
*18) Se face referire la Liniile directoare privind modurile alternative de proiectare și de dispunere pentru capitolele II-1 și III din SOLAS (Circulara MSC.1/Circ.1212).
──────────5.3. Sursa principală de energie electrică5.3.1. Orice unitate trebuie să fie prevăzută cu o sursă principală de energie electrică cuprinzând cel puțin două grupuri generatoare.5.3.3. Când transformatoarele sau convertizoarele constituie o parte esențială a instalației de alimentare, instalația trebuie să fie dispusă în așa fel încât continuitatea alimentării să fie asigurată conform cerințelor paragrafului 5.3.2.5.3.5. Amplasarea circuitului principal de iluminat trebuie să fie concepută astfel încât un incendiu sau orice alt accident într-unul sau mai multe spații conținând sursa principală de energie, inclusiv transformatoarele sau convertizoarele, dacă există, să nu scoată din funcțiune circuitul de iluminat de avarie prescris la paragraful 5.4.5.3.7. Sursa principală de energie electrică trebuie să satisfacă următoarele condiții:.2 Dacă puterea electrică este în mod normal furnizată de mai multe generatoare funcționând simultan în paralel, trebuie să fie luate măsuri, cum ar fi delestarea de sarcini, pentru a se asigura că, în cazul pierderii unuia dintre generatoare, generatoarele rămase continuă să funcționeze fără suprasarcină astfel încât să se asigure navigația în siguranță atunci când unitatea este în deplasare și să se asigure siguranța unității.5.4. Sursa de energie electrică de avarie5.4.2. Sursa de energie de avarie, sursa tranzitorie de energie de avarie și tabloul de distribuție de avarie trebuie să fie instalate deasupra plutirii corespunzătoare celei mai grave avarii și într-un spațiu necuprins în limitele avariei ipotetice menționată în capitolul 3 și trebuie să fie ușor accesibile. Acestea nu trebuie să fie amplasate în prova peretelui de coliziune, dacă acesta există.5.4.4. Cu condiția că sunt luate măsuri corespunzătoare pentru asigurarea în toate circumstanțele a funcționării independente a serviciilor de avarie, se poate utiliza tabloul de distribuție de avarie și, în mod excepțional și pentru perioade de scurtă durată, generatorul de avarie pentru alimentarea unor circuite, altele decât cele de avarie..1 că există cel puțin două grupuri electrogene care îndeplinesc prevederile paragrafului 5.4.15 și fiecare dintre acestea având capacitatea suficientă pentru îndeplinirea prevederilor paragrafului 5.4.6, în fiecare din cel puțin două spații;.3 că amplasamentul fiecăruia dintre spațiile menționate la paragraful 5.4.5.1 este în conformitate cu paragraful 5.4.2 și că structurile care constituie limitele acestor spații satisfac cerințele paragrafului 5.4.3 cu excepția structurilor de delimitare adiacente încăperilor de categoria A, care trebuie să fie constituiți dintr-un perete de tip A-60 și un coferdam sau dintr-un perete de oțel izolat A-60 pe ambele părți..1 Timp de 18 ore, iluminatul de avarie:.1.2 pe toate scările, coridoarele și ieșirile din încăperile de serviciu și de locuit, în ascensoare și puțurile ascensoarelor;.1.4 în toate posturile de comandă și în toate încăperile de comandă a mașinilor;.1.6 în locul sau locurile unde sunt depozitate echipamentele de pompieri;.1.8 pe puntea heliport, inclusiv luminile de contur sau de stare ale punții heliport, iluminarea indicatorului de direcție a vântului și alte lumini care indică poziția eventualelor obstacole, dacă există..3 Timp de 4 zile, luminile de semnalizare și semnalele sonore cerute pentru semnalizarea structurilor platformelor marine;4.1. toate echipamentele de comunicații interioare care sunt necesare în caz de situație critică;4.3. funcționarea intermitentă a avertizoarele de incendiu cu comandă manuală și toate semnalele interioare cerute în caz de situație critică; șiafară de cazul când aceste echipamente dispun de o alimentare independentă furnizată de o baterie de acumulatori situată convenabil în așa fel încât să poată fi utilizată în caz de situație critică pentru o perioadă de 18 ore;.6 Timp de cel puțin 18 ore, echipamentul de scufundare instalat permanent dacă el depinde de unitate pentru alimentarea sa cu energie electrică.7.1. sistemele de comandă și indicare a balastului menționate la paragraful 4.10.10; și.8 Timp de o jumătate de oră:8.2. energia necesară pentru alimentarea comenzilor și indicatoarelor prevăzute la paragraful 3.6.5.1.5.4.8. Când sursa de energie de avarie este un generator, acesta trebuie:.2 să pornească automat în cazul căderii alimentării electrice normale, dacă nu există o sursă tranzitorie de energie de avarie, în conformitate cu paragraful 5.4.8.3. Când generatorul de avarie este pornit automat, acesta trebuie să fie conectat automat la tabloul de distribuție de avarie; serviciile menționate la paragraful 5.4.10 trebuie atunci să fie cuplate automat la generatorul de avarie. În afară de cazul când nu există un al doilea sistem independent de pornire a generatorului de avarie, sursa unică de energie acumulată trebuie să fie protejată pentru a se evita descărcarea sa completă de către sistemul de pornire automată; și5.4.9. Când sursa de energie de avarie este o baterie de acumulatori, aceasta trebuie să poată:.2 să se cupleze automat la tabloul de distribuție de avarie în cazul căderii sursei principale de energie; și5.4.10. Sursa sau sursele tranzitorii de energie de avarie prevăzute la paragraful 5.4.8.3 trebuie să fie constituite dintr-o baterie de acumulatori situată corespunzător în așa fel încât să poată fi folosită în caz de avarie. Aceasta baterie trebuie să funcționeze fără să aibă nevoie de a fi reîncărcată, menținând pe parcursul perioadei de descărcare o tensiune care diferă față de tensiunea nominală cu maxim 12% plus sau minus. Bateria trebuie să aibă o capacitate suficientă și să fie astfel concepută încât să-i permită, în cazul căderii fie a sursei principale de energie fie a sursei de energie de avarie, să alimenteze automat timp de cel puțin o jumătate de oră următoarele servicii, dacă ele depind în funcționare de o sursă de energie electrică:.2 întregul echipament esențial de comunicații interioare cerut la paragrafele 5.4.6.4.1 și 5.4.6.4.2; șinumai dacă, în cazul serviciilor menționate la paragrafele 5.4.10.2 și 5.4.10.3, aceste servicii nu dispun de o alimentare independentă de la o baterie de acumulatori care este situată corespunzător astfel încât să poată fi folosită în caz de situație critică și care este suficientă pentru perioada indicată.5.4.12. Nici o baterie de acumulatori, instalată pentru a respecta prevederile referitoare la sursa de energie de avarie sau tranzitorie, nu trebuie amplasată în aceeași încăpere cu tabloul de distribuție de avarie, cu excepția cazului când s-au luat măsuri corespunzătoare aprobate de Administrație pentru evacuarea gazelor degajate de aceste baterii. Pe tabloul principal de distribuție sau în postul de comandă a mașinilor se va instala într-un loc adecvat un avertizor care să semnaleze dacă bateriile menționate la paragraful 5.4.9 sau la paragraful 5.4.10, care alcătuiesc fie sursa de energie de avarie fie sursa tranzitorie de energie, sunt în descărcare.5.4.14. Pentru a se asigura că alimentarea de avarie va fi rapid disponibilă, se vor lua măsuri, de fiecare dată când este necesar, pentru a deconecta automat din tabloul de distribuție de avarie circuitele altele decât cele de avarie în așa fel încât energia să fie automat furnizată circuitelor de avarie..1 25° în oricare direcție, pentru unitățile stabilizate prin coloane;.3 22,5° în raport cu axa longitudinală și/sau când este înclinată cu 10° în raport cu axa transversală, pentru unitățile de suprafață.5.5. Instalația de pornire a generatoarelor de avarie5.5.2. Fiecare generator de avarie conceput să pornească automat trebuie să fie prevăzut cu echipamente de pornire pe care Administrația le consideră ca fiind acceptabile și care au suficientă energie acumulată pentru cel puțin trei porniri consecutive. O a doua sursă de energie de rezervă trebuie prevăzută pentru alte trei porniri suplimentare în timp de 30 minute, exceptând cazul în care se poate face proba eficacității unui dispozitiv de pornire manuală.5.5.4 Instalațiile electrice și hidraulice de pornire trebuie să fie alimentate permanent de la tabloul de distribuție de avarie.5.5.6. Toate aceste echipamente de pornire, de reîncărcare și de acumulare a energiei trebuie să fie amplasate în încăperea generatorului de avarie; ele nu pot fi utilizate în alte scopuri decât funcționarea grupului generator de avarie. Această cerință nu interzice alimentarea buteliilor de aer comprimat ale grupului generator de avarie de la circuitele de aer comprimat principale sau auxiliare prin intermediul unei valvule cu reținere instalată în încăperea generatorului de avarie.5.5.8. Când pornirea manuală nu este posibilă în practică, trebuie satisfăcute cerințele paragrafelor de la 5.5.2 până la 5.5.6, cu excepția startului care poate fi comandat manual.5.6.1. Toate părțile metalice expuse ale mașinilor sau echipamentului electric care nu sunt destinate să fie sub tensiune, dar care sunt susceptibile să devină ca urmare a unui defect, trebuie puse la masă (împământate) în afară de cazul în care mașinile și echipamentul sunt:.2 alimentate cu o tensiune care nu depășește 250V prin transformatoare de siguranță și izolare care nu alimentează decât un singur consumator; ori5.6.2. Administrația poate cere măsuri de precauție suplimentare pentru echipamentul electric portabil, destinat să fie utilizat în spații închise sau foarte umede, unde pot exista riscuri specifice datorate creșterii conductibilității.5.6.4. Se vor lua măsuri ca mașinile instalate permanent, structurile metalice ale turlei de foraj, catargele și punțile pentru elicoptere să fie efectiv împământate, dacă aceasta nu este realizată din construcție.5.6.6. Nu se vor instala rețele de distribuție cu retur prin corpul unității, dar aceasta nu exclude instalarea în condiții aprobate de Administrație a următoarelor echipamente:.2 sisteme limitate și împământate local (de exemplu, sisteme de pornire a motoarelor);.4 echipamente de control a gradului de izolare cu condiția ca intensitatea curentului să nu depășească 3 mA în cele mai defavorabile condiții.5.6.8. În afară unor circumstanțe excepționale aprobate de Administrație, toate armăturile și tresele metalice ale cablurilor trebuie să fie continue (din punct de vedere electric) și împământate (la structură).Notă …
──────────
*19) Se face referire la recomandările publicate de Comisia Internațională de Electrotehnică privind proprietățile de întârziere a flăcării a cablurilor torsadate și caracteristicile cablurilor rezistente la foc.
──────────5.6.10. Cablurile și cablajele care deservesc sursa de energie principală sau de avarie, iluminatul, comunicațiile interioare sau semnalizările nu trebuie, în măsura posibilului, să traverseze bucătăriile, încăperile de mașini de categoria A și șahturile lor, nici alte zone cu risc ridicat de incendiu. Cablurile de conectare a pompelor de incendiu la tabloul de distribuție de avarie vor fi de un tip rezistent la foc dacă ele traversează zone cu risc ridicat de incendiu. Când aceasta este posibilă, toate aceste cabluri trebuie să fie instalate astfel încât să nu devină inutilizabile prin încălzirea pereților datorită unui incendiu în spațiul adiacent*19).Notă …
──────────
*19) Se face referire la recomandările publicate de Comisia Internațională de Electrotehnică privind proprietățile de întârziere a flăcării a cablurilor torsadate și caracteristicile cablurilor rezistente la foc.
──────────5.6.11. Cablurile și cablajele trebuie pozate în așa fel încât să se evite uzarea lor prin frecare sau orice altă deteriorare.5.6.12. Extremitățile și joncțiunile tuturor conductorilor trebuie să fie realizate astfel încât să conserve proprietățile inițiale ale cablului din punct de vedere electric, mecanic, al nepropagării flăcării și, dacă este necesar, proprietățile de rezistență la foc.5.6.14. Calibrul sau reglajul corespunzător al dispozitivului de protecție la suprasarcină pentru fiecare circuit trebuie să fie indicat în mod permanent în amplasamentul dispozitivului de protecție.5.6.16. Bateriile de acumulatori trebuie să fie adăpostite în mod corespunzător, iar încăperile destinate în principal să le conțină trebuie să fie construite corect și ventilate în mod eficient.5.6.18. Bateriile de acumulatori, cu excepția bateriilor de lămpi de iluminat autonome funcționând pe baterie, nu trebuie instalate în cabine sau dormitoare. Administrația poate acorda derogări de la sau poate accepta dispoziții echivalente la prezenta cerință când sunt instalate baterii închise ermetic..1 este indispensabil în procesul exploatării;.3 este de un tip corespunzător pentru spațiul considerat; și5.6.20. Aparatura și cablurile electrice trebuie, când acest lucru este posibil, să fie excluse din toate încăperile unde sunt depozitate materiale și obiecte explozive. Când este necesar iluminatul, acesta trebuie să provină din exterior prin pereții încăperii. Dacă nu este posibilă excluderea echipamentului electric dintr-o astfel de încăpere, acest echipament trebuie conceput și utilizat astfel încât să se reducă la minimum pericolele de incendiu sau de explozie.Notă …
──────────
*20) Se face referire la publicația IEC 529:1976 – Gradele de protecție oferite de încapsulări (Codul IP). Alte aranjamente pentru încapsularea componentelor electrice pot fi instalate cu condiția ca Administrația să considere că este realizată o protecție echivalentă.
──────────5.7. Alarme și comunicații interioare5.7.1. Alarmele și indicatorii trebuie să fie instalați în conformitate cu recomandările Organizației*21).Notă …
──────────
*21) Se face referire la Codul din 2009 privind alertele și indicatorii, adoptat de Organizație prin rezoluția A.1021(26).
──────────5.7.2. Fiecare unitate trebuie să fie prevăzută cu o instalație de alarmă generală, instalată astfel încât să fie clar perceptibilă în toate părțile în mod normal accesibile ale unității, inclusiv punțile deschise. Posturile de comandă pentru activarea alarmei trebuie să fie instalate în conformitate cu cerințele Administrației. Semnalele utilizate trebuie să se limiteze la: situație de urgență generală, gaz toxic (hidrogen sulfurat), gaz combustibil, alarmă de incendiu și semnale de abandon unitate. Aceste semnale trebuie să fie descrise în rolul de apel și manualul de exploatare.5.7.3. Trebuie să fie prevăzută un sistem de comunicație prin difuzoare. Sistemul trebuie să fie auzit în mod clar în toate spațiile care sunt în mod normal accesibile personalului în timpul operațiunilor de rutină. Trebuie să fie posibil să se facă anunțuri din următoarele locații (dacă sunt prevăzute): centrul de răspuns pentru situații de urgență, puntea de navigație, postul de comandă mașini, postul de comandă a balastului, postul de comandă a ridicării și dintr-un loc situat în apropierea consolei de foraj.5.7.5. Mijloacele de comunicare internă trebuie să fie disponibile pentru transferul de informații între toate spațiile în care ar putea fi necesar să se acționeze în cazul unei situații de urgență. +
Capitolul 6INSTALAȚII DE MAȘINI ȘI INSTALAȚII ELECTRICE ÎN ZONELE PERICULOASE PENTRU TOATE TIPURILE DE UNITĂȚI6.1. Zone*22)Notă …
──────────
*22) Se face referire la standardul IEC 60079-10: 2002 Aparate electrice pentru atmosfere gazoase explozive – Partea 10: Clasificarea zonelor potențial periculoase.
──────────Zonele potențial periculoase sunt împărțite astfel:Zona 0: Zona în care concentrații inflamabile de gaze sau vapori inflamabili sunt prezente în permanență sau pe perioade îndelungate.Zona 2: Zona în care este puțin probabil să apară concentrații inflamabile de gaze sau vapori inflamabili sau dacă apare un astfel de amestec, va exista numai pentru scurt timp.Notă …
──────────
*23) În acest capitol, identificarea și extinderea zonelor potențial periculoase s-a făcut luând în considerare practica obișnuită.
──────────6.2.1. Din punct de vedere al instalațiilor de mașini și al instalațiilor electrice, zonele potențial periculoase sunt clasificate așa cum este prevăzut în paragrafele de la 6.2.2 până la 6.2.4. Zonele potențial periculoase care nu sunt menționate în prezenta secțiune (cum ar fi, însă fără ca această listă să fie exhaustivă, zonele pentru echipamentul de probare a sondei, zonele de depozitare a combustibilului pentru elicoptere, zonele de depozitare a buteliilor cu acetilenă, încăperile bateriilor, magaziile pentru vopsele și orificiile de evacuare a gazelor sau vaporilor inflamabili și orificiile de evacuare ale conductei diverter trebuie clasificate în conformitate cu secțiunea 6.1.6.2.2. Zone potențial periculoase 06.2.3. Zone potențial periculoase 1.2 Spații închise sau amplasamente semiînchise care se găsesc sub podul sondei și conțin o sursă posibilă de scăpări cum ar fi partea superioară a unui racord de clopot..4 Spații închise care se găsesc pe podul sondei și care nu sunt separate de spațiile menționate la paragraful 6.2.3.2 printr-o punte solidă..6 Puțuri, canale sau construcții similare, situate în amplasamente care altfel ar putea fi clasate în zona 2 dar care sunt dispuse astfel încât gazele nu se pot dispersa..1 Spații închise conținând porțiunile deschise ale instalației de circulație a noroiului de foraj dintre orificiul final de evacuare al instalației de degazificare și racordul de aspirație a pompei de noroi de foraj la haba de evacuare noroi..3 Amplasamente semiînchise aflate sub podul sondei și adiacent acestuia, în limitele turlei de foraj sau ale oricărei incinte în interiorul căreia sunt susceptibile acumulări de gaze..5 Zonele ce se extind la 1,5 m dincolo de zona 1 menționată la paragraful 6.2.3.5 și dincolo de amplasamentele semiînchise menționate la paragraful 6.2.3.2..7 Turlele de foraj semiînchise până la limita superioară a structurii sale închise deasupra podului sondei sau până la o înălțime de 3 m deasupra podului sondei, oricare dintre aceste înălțimi este mai mare.6.3. Deschideri, acces și condiții de ventilație care influențează extinderea zonelor potențial periculoase.1 un spațiu închis având acces direct spre oricare amplasament din zona 1 poate fi considerat ca aparținând zonei 2 dacă:.1.2 ventilația este astfel încât circulația aerului cu ușa deschisă se face dinspre spațiul zonei 2 spre amplasamentul din zona 1; și.2 un spațiu închis având acces direct spre oricare amplasament din zona 2 nu este considerat ca fiind potențial periculos dacă:2.2. ventilația este astfel încât circulația aerului cu ușa deschisă se face dinspre spațiul care nu este potențial periculos spre amplasamentul din zona 2; și.3 un spațiu închis având un acces direct spre oricare amplasament din zona 1 nu este considerat ca fiind potențial periculos dacă:3.2 spațiul este ventilat în suprapresiune în raport cu spațiul potențial periculos; șiCând Administrația consideră că instalațiile de ventilație ale încăperii, care se intenționează să fie sigură, sunt suficiente pentru a împiedica orice pătrundere de gaz dinspre amplasamentul din zona 1, atunci cele două uși cu autoînchidere care constituie ecluza (sasul) de aer pot fi înlocuite printr-o singură ușă etanșă la gaze, cu autoînchidere, care se deschide spre spațiul fără pericol și care nu are dispozitiv de reținere.6.3.3. Dispozitivele de reținere nu trebuie să fie utilizate pe ușile etanșe la gaze, cu autoînchidere, care delimitează zone potențial periculoase.6.4.1. Spațiile închise potențial periculoase trebuie să fie ventilate în mod adecvat. Spațiile de procesare a noroiului de foraj, închise și potențial periculoase, trebuie să fie ventilate cu o rată minimă de 12 schimburi de aer pe oră. Când ventilația se face cu mijloace mecanice, ea trebuie să fie astfel încât spațiile închise potențial periculoase să fie menținute la o presiune inferioară celei din spațiile sau zonele mai puțin potențial periculoase, iar spațiile închise care nu sunt potențial periculoase să fie menținute la o presiune superioară în raport cu spațiile adiacente potențial periculoase.6.4.3. Fiecare ieșire de aer trebuie amplasată într-o zonă exterioară care, în absența acestor ieșiri, ar avea un potențial de pericol egal sau mai redus decât cel al spațiului ventilat.6.4.5. Instalațiile de ventilație pentru spațiile potențial periculoase trebuie să fie independente de cele pentru spațiile care nu sunt potențial periculoase.6.5.1. Ținând seama de condițiile excepționale în care pericolul de explozie se poate extinde dincolo de zonele menționate mai sus, trebuie să fie prevăzute dotări speciale care să înlesnească decuplarea sau oprirea selectivă a următoarelor:.2 mașinile de antrenare a generatoarelor principale, inclusiv instalația lor de ventilație;6.5.2. În cazul unităților care utilizează sisteme de poziționare dinamică ca singurul mijloc de menținere a poziției, se poate acorda o atenție specială decuplării sau opririi selective a mașinilor și echipamentelor care asigură funcționarea sistemului de poziționare dinamică, cu scopul de a păstra integritatea puțurilor de foraj.6.5.4. Sistemele de oprire prevăzute în conformitate cu paragraful 6.5.1 trebuie să fie proiectate în așa fel încât riscul de oprire involuntară datorat unei defecțiuni într-un sistem de oprire, precum și riscul de declanșare accidentală a unui sistem de oprire să fie reduse la minimum..1 iluminatul de avarie conform paragrafelor de la 5.4.6.1.1 la 5.4.6.1.4 timp de o jumătate de oră;.3 instalația de alarmă generală;.5 instalațiile de radiocomunicații alimentate de la baterii.6.6.1. În zonele potențial periculoase nu se vor utiliza decât echipamente și cablaje electrice necesare exploatării. Nu se vor instala decât cabluri și tipuri de echipamente descrise în prezentul capitol. Alegerea și instalarea echipamentelor și cablurilor în zonele potențial periculoase trebuie să se facă în conformitate cu standardele internaționale*24).Notă …
──────────
*24) Se face referire la următoarele recomandări publicate de către Comisia Internațională de Electrotehnică:
IEC 61892-1:2001 Unități mobile și fixe de foraj marin – Instalații electrice – Partea 1: Cerințe și condiții generale
IEC 61892-2:2005 Unități mobile și fixe de foraj marin – Instalații electrice – Partea 2: Proiectarea instalației
IEC 61892-3:2007 Unități mobile și fixe de foraj marin – Instalații electrice – Partea 3: Echipamente
IEC 61892-4:2007 Unități mobile și fixe de foraj marin – Instalații electrice – Partea 4: Cabluri
IEC 61892-5:2000 Unități mobile și fixe de foraj marin – Instalații electrice – Partea 5: Unități mobile
IEC 61892-6:2007 Unități mobile și fixe de foraj marin – Instalații electrice – Partea 6: Instalații
IEC 61892-7:2007 Unități mobile și fixe de foraj marin – Instalații electrice – Partea 7: Zone potențial periculoase.
──────────6.6.2. Atunci când se aleg aparatele electrice destinate utilizării în zone potențial periculoase, trebuie să se țină cont de următoarele:.1 zona în care aparatele urmează să fie utilizate;.3 sensibilitatea la aprindere a gazelor și vaporilor care e posibil să fie prezenți, la contactul cu suprafețele calde, exprimată printr-o clasă de temperatură.Notă …
──────────
*25) Se face referire la următoarele recomandări publicate de către Comisia Internațională de Electrotehnică:
IEC 60079-4: 1975 Aparatură electrică pentru atmosfere explozive gazoase – Partea 4: Metodă de încercare pentru determinarea temperaturii de aprindere
IEC 60079-4A: 1970 Aparatură electrică pentru atmosfere explozive gazoase – Partea 4: Metodă de încercare pentru determinarea temperaturii de aprindere – Primul supliment
IEC 60079-10: 2002 Aparatură electrică pentru atmosfere explozive gazoase – Partea 10: Clasificarea zonelor potențial periculoase.
IEC/TR 60079-12: 1978 Aparatură electrică pentru atmosfere explozive gazoase – Partea 12: Clasificarea amestecurilor de gaze sau de vapori și aer în funcție de interstițiul lor experimental maxim de siguranță și curenții lor minimi de aprindere.
IEC/TR 60079-13: 1982-01 Aparatură electrică pentru atmosfere explozive gazoase – Partea 13: Construcția și utilizarea încăperilor sau clădirilor protejate prin presurizare.
IEC 60079-14: 2007-12 Atmosfere explozive – Partea 14: Proiectarea, selectarea și construirea instalațiilor electrice.
IEC/TR 60079-16: 1990 Aparatură electrică pentru atmosfere explozive gazoase – Partea 16: Ventilarea artificială pentru protecția camerelor pentru analizor (analizoare).
IEC 60079-17: 2007 Atmosfere explozive – Partea 17: Inspecția și întreținerea instalațiilor electrice
IEC 60079-19: 2006-10 Atmosfere explozive – Partea 19: Repararea, revizia și recuperarea echipamentelor
IEC/TR 60079-20: 1996 Aparatură electrică pentru atmosfere explozive gazoase – Partea 20: Informații pentru gazele și vaporii inflamabili, în legătură cu utilizarea aparaturii electrice
IEC 60079-25: 2003 Aparatură electrică pentru atmosfere explozive gazoase – Partea 25: Sisteme de siguranță intrinsecă
IEC 60079-27: 2008 Atmosferă explozivă – Partea 27: Conceptul magistrală de câmp cu siguranță intrinsecă (FISCO)
IEC 60079-28: 2006 Atmosfere explozive – Partea 28: Protecția echipamentului și a sistemelor de transmisie care utilizează radiație optică
IEC 60079-29-1: 2007 Atmosfere explozive – Partea 29-1: Detectoare de gaze – Cerințe de performanță ale detectoarelor de gaze inflamabile
IEC 60079-29-2: 2007 Atmosfere explozive – Partea 29-2: Detectoare de gaze – Alegerea, instalarea, utilizarea și întreținerea detectoarelor de gaze inflamabile și oxigen
IEC 60079-30-1: 2007 Atmosfere explozive – Partea 30-1: Încălzirea traseelor cu rezistențe electrice – Cerințe generale și de încercare
IEC 60079-30-2: 2007 Atmosfere explozive – Partea 30-2: Încălzirea traseelor cu rezistențe electrice – Ghid de aplicare pentru proiectare, instalare și întreținere.
──────────Tabelul 6-1 – Tipul de protecție electrică ┌───────────┬─────────────────────────────────────┐ ├───────────┼─────────────────────────────────────┤ ├───────────┼─────────────────────────────────────┤ ├───────────┼─────────────────────────────────────┤ ├───────────┼─────────────────────────────────────┤ ├───────────┼─────────────────────────────────────┤ ├───────────┼─────────────────────────────────────┤ ├───────────┼─────────────────────────────────────┤ ├───────────┼─────────────────────────────────────┤ ├───────────┼─────────────────────────────────────┤ │ │ │Notă …
──────────
*26) Echipament aprobat în mod special de o organizație recunoscută de Administrație pentru a fi utilizat în această zonă.
──────────6.6.4. Tipurile de echipamente electrice permise trebuie să fie determinate în funcție de clasificarea ca zonă potențial periculoasă din punct de vedere electric a amplasamentului în care echipamentul urmează să fie instalat. Echipamentul permis este indicat cu "x" în tabelul 6-2. Utilizarea celor de tip "o" (imersiune în ulei) trebuie să fie limitată. Pentru aparatura portabilă, tipul de protecție "o" nu trebuie să fie utilizat.Tabelul 6-2 – Tipul de aparatură electrică utilizată în zonele potențial periculoase │ Tipul de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ├────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤ ├────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤ ├────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤ └────────────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┘6.6.5. Alegerea grupei pentru echipamentul electric trebuie să se facă după cum urmează:.2 Grupele IIA, IIB sau IIC trebuie să fie alese pentru tipurile "i", "d" și unele aparate de tip "n", conform tabelului 6-3. ┌──────────────────────────────────────┬─────────────────────────────────────┐ ├──────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────┤ ├──────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────┤ ├──────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────┤ │ │ │Tabelul 6-4 -Relația între clasa de temperatură, temperatura maximă de suprafață și temperatura de aprindere │ Clasa de temperatură a │Temperatura maximă de │Temperatura de aprindere│ │ │electric (°C) │ │ │ T1 │ 450 │ >450 │ │ T2 │ 300 │ >300 │ │ T3 │ 200 │ >200 │ │ T4 │ 135 │ >135 │ │ T5 │ 100 │ >100 │ │ T6 │ 85 │ >85 │6.6.8. Cablurile electrice trebuie să îndeplinească următoarele:.2 Cablurile cu manta termoplastică, cablurile cu manta termorigidă sau cablurile cu manta elastomerică trebuie să fie utilizate pentru cablajul fix din zonele 2..4 Cablurile fixe, instalate permanent, care trec prin zone potențial periculoase de tip 1 trebuie să fie prevăzute cu acoperire, înveliș împletit sau manta conductoare pentru împământare.6.7.1. Echipamentul mecanic trebuie să fie limitat la minimum necesar pentru scopurile de exploatare.6.7.3. Instalarea de mașini cu combustie internă poate fi permisă în zonele potențial periculoase 1 și 2 dacă Administrația consideră că au fost luate suficiente măsuri de precauție contra riscului de aprindere periculoasă. +
Capitolul 7INSTALAȚII DE MAȘINI ȘI INSTALAȚII ELECTRICE PENTRU UNITĂȚILE AUTOPROPULSATE7.1. Generalități7.1.2. Trebuie să fie prevăzute mijloace prin care să se asigure sau să se restabilească funcționarea normală a mașinilor de propulsie chiar și în cazul în care unul din echipamentele auxiliare esențiale devine neoperant. O atenție specială trebuie să fie acordată proastei funcționări a următoarelor echipamentelor:.2 sursele de alimentare cu aburi;.4 echipamentele de alimentare cu combustibil lichid a căldărilor sau a motoarelor;.6 sursele de apă sub presiune;.8 alimentarea mecanică cu aer a căldărilor;.10 echipamentele hidraulice, pneumatice și electrice de comandă a mașinii principale de propulsie, inclusiv elicele cu pas reglabil.7.1.3. Mașina principală de propulsie și toate echipamentele auxiliare esențiale pentru propulsia și siguranța unității trebuie să poată funcționa, așa cum au fost instalate la bord, în condițiile statice prevăzute la paragraful 4.1.4 și în condițiile dinamice următoare:.2 pentru unitățile autoridicătoare, un unghi de înclinare de 15° în orice direcție;Administrația poate autoriza o modificare a acestor unghiuri ținând cont de tipul, dimensiunea și condițiile de funcționare ale unității.7.2. Marșul înapoi7.2.2. Trebuie probat că instalația de propulsie permite inversarea sensului împingerii elicei într- un interval de timp convenabil și în așa fel încât să oprească unitatea pe o distanță rezonabilă, când aceasta este în deplasare cu viteza maximă de serviciu la marș înainte.Notă …
──────────
*27) Se face referire la Recomandarea privind prevederea și expunerea la bordul navelor a informațiilor privind manevrele, adoptată de Organizație prin Rezoluția A.601(15).
──────────7.2.4. Când unitatea este echipată cu mijloace suplimentare pentru manevrare sau oprire, acestea trebuie supuse la probe și se vor consemna rezultatele încercărilor așa cum este indicat în paragrafele 7.2.2 și 7.2.3.7.3. Căldări de abur și instalații de alimentare a căldărilor7.3.2. Toate sistemele de generare a aburului care asigură serviciile esențiale pentru propulsia unității trebuie să fie prevăzute cu cel puțin două instalații de alimentare cu apă, independente, cuprinzând fiecare o pompă de alimentare; totuși, se poate admite ca să existe o singură intrare în colectorul de aburi. Trebuie prevăzute mijloace care să prevină suprapresiunile în orice punct al instalațiilor.7.4.1. Mașinile principale și auxiliare esențiale pentru propulsia unității trebuie să fie prevăzute cu mijloace eficace pentru funcționare și comandă. Toate sistemele de comandă esențiale pentru propulsia, controlul și siguranța unității trebuie să fie independente sau proiectate astfel încât defectarea unui sistem să nu afecteze funcționarea altui sistem. Pe puntea de navigație trebuie prevăzut un indicator de pas pentru elicele cu pas reglabil..1 în toate condițiile de navigație, inclusiv în timpul manevrei, trebuie să se poată comanda în întregime de pe puntea de navigație viteza, sensul împingerii și, după caz, pasul elicei;.3 mașina principală de propulsie trebuie să fie prevăzută cu un dispozitiv de oprire în caz de urgență, situat pe puntea de navigație și independent față de sistemul de comandă de pe puntea de navigație;.5 comanda de la distanță a mașinii de propulsie trebuie să fie posibilă numai dintr- un singur post odată; instalarea de echipamente de comandă interconectate este autorizată în interiorul aceluiași post. Fiecare post trebuie să fie prevăzut cu un echipament care să indice postul care comandă mașina de propulsie. Transferul comenzii între puntea de navigație și încăperile de mașini trebuie să fie posibil numai din încăperea de mașini sau din încăperea de comandă a mașinilor;.7 echipamentul de comandă la distanță trebuie să fie proiectat în așa fel încât în caz de defectare să dea o alarmă, iar turația și sensul împingerii existente înaintea acestei defectări să se mențină până în momentul în care comanda locală intră în acțiune, exceptând cazul în care Administrația consideră că acest lucru este imposibil de pus în practică;8.1. turația și sensul de rotație al elicei, în cazul elicelor cu pas fix;.9 pe puntea de navigație și în încăperea de mașini trebuie să fie prevăzută o alarmă care să indice presiunea joasă a aerului de pornire stabilită la un nivel care să permită încă efectuarea operațiunile de pornire a motorului principal. Dacă sistemul de comandă de la distanță a motorului de propulsie este conceput pentru pornirea automată, numărul tentativelor consecutive ratate de pornire automată trebuie limitat pentru a menține un nivel suficient al presiunii aerului necesar pornirii locale a motorului; și7.4.3. Când mașina principală de propulsie și mașinile asociate, inclusiv sursele principale de alimentare cu energie electrică, prezintă diferite grade de comandă automată sau de la distanță și sunt supravegheate în permanență de personal dintr-un post de comandă, acest post de comandă trebuie proiectat, echipat și instalat în așa fel încât exploatarea mașinii să fie așa de sigură și eficace ca și cum ar fi sub supraveghere directă; în acest scop se aplică în mod corespunzător secțiunile de la 8.3 până la 8.6. Trebuie să se acorde o atenție deosebită protecției contra incendiului și inundării.7.5.1. Exceptând cerințele paragrafului 7.5.18, unitățile trebuie să fie echipate cu o instalație de guvernare principală și o instalație de guvernare auxiliară acceptate de către Administrație. Instalația de guvernare principală și instalația de guvernare auxiliară trebuie să fie dispuse în așa fel încât o defecțiune a uneia dintre ele să nu o facă pe cealaltă inutilizabilă, în măsura în care acest lucru este rezonabil și posibil în practică.7.5.3. Când unitatea este la pescajul său maxim și la marș înainte cu viteza maximă de serviciu, instalația de guvernare trebuie să poată manevra cârma din poziția de 35° dintr-un bord la poziția de 35° în celălalt bord. Timpul necesar pentru trecerea cârmei de la 35° dintr-un bord oarecare la 30° în celălalt bord nu trebuie să depășească 28 s în aceleași condiții.7.5.5. Agregatul sau agregatele de forță ale instalației de guvernare trebuie să fie concepute astfel încât să pornească automat atunci când s-a restabilit alimentarea cu energie după o întrerupere de curent.7.5.7. Instalația de guvernare auxiliară trebuie să fie capabilă să rotească cârma de la poziția de 15° într-un bord la 15° în celălalt bord în cel mult 60 s, unitatea fiind la pescajul său maxim și având o viteză egală cu jumătate din viteza maximă de serviciu la marș înainte sau o viteză de șapte noduri, oricare dintre aceste valori este mai mare.7.5.9. Când instalația de guvernare principală are două sau mai multe agregate de forță identice, nu este necesar să se prevadă o instalație de guvernare auxiliară dacă instalația de guvernare principală poate acționa cârma în conformitate cu prevederile de la paragraful 7.5.3 de mai sus când toate agregatele de forță sunt în funcțiune. În măsura în care este rezonabil și posibil în practică, instalația de guvernare principală trebuie să fie dispusă în așa fel încât o singură defecțiune în circuitul său de tubulaturi sau în unul dintre agregatele de forță să nu compromită integritatea restului instalației de guvernare.7.5.11. Când instalația de guvernare principală este dispusă conform cerințelor din paragraful 7.5.9, trebuie prevăzute două sisteme independente de comandă, fiecare dintre ele putând fi acționat de pe puntea de navigație. Când sistemul de comandă cuprinde un servomotor hidraulic, Administrația poate renunța la aplicarea cerinței referitoare la cel de-al doilea sistem independent de comandă.7.5.13. În încăperea mașinii de cârmă se vor prevedea mijloace care să permită deconectarea sistemului de comandă al instalației de guvernare de circuitul de energie..1 încăperea mașinii de cârmă; și7.5.15. Când cârma este acționată de o sursă de energie, poziția sa unghiulară exactă trebuie să fie indicată pe puntea de navigație. Indicatorul unghiului cârmei trebuie să fie independent de sistemul de comandă al instalației de guvernare.7.5.17. Trebuie să fie prevăzută o sursă de alimentare cu energie de rezervă care să intre în acțiune automat într-un termen de 45 secunde și care să fie suficientă pentru a alimenta cel puțin un agregat de forță al instalației de guvernare conform cerințelor paragrafului 7.5.7 precum și sistemul său de comandă și indicatorul unghiului cârmei; această sursă de alimentare cu energie de rezervă trebuie să fie sursa de energie de avarie sau altă sursă de energie independentă situată în încăperea mașinii de cârmă. Aceasta sursă independentă de energie trebuie să fie utilizată numai pentru acest scop și trebuie să aibă o capacitate suficientă pentru 10 min de funcționare continuă.7.6. Instalația de guvernare electrică și electrohidraulică7.6.2. Fiecare instalație de guvernare electrică sau electrohidraulică cuprinzând unul sau mai multe agregate de forță trebuie să fie deservite de cel puțin două circuite alimentate de la tabloul principal de distribuție. Unul dintre circuite poate să treacă prin tabloul de distribuție de avarie. O instalație de guvernare electrică sau electrohidraulică auxiliară asociată cu o instalație de guvernare electrică sau electrohidraulică principală poate să fie cuplată la unul dintre circuitele care alimentează această instalație principală de guvernare. Circuitele care alimentează o instalație de guvernare electrică sau electrohidraulică trebuie să aibă o capacitate nominală suficientă pentru alimentarea tuturor motoarelor care pot fi cuplate simultan la aceste circuite și care trebuie să funcționeze simultan.7.7. Comunicații între puntea de navigație și încăperea de mașini7.8. Instalația de alarmă pentru mecanici7.9. Sursa principală de energie electrică.1 Sursa principală de energie a unității trebuie să fie concepută astfel încât serviciile menționate la paragraful 5.1.1.1 să poată rămâne asigurate oricare ar fi turația și sensul de rotație al mașinilor de propulsie principale sau al axelor principale..3 Pentru unitățile cu propulsie electrica autonomă aplicarea paragrafului 5.3.2 se poate limita numai la furnizarea unei puteri suficiente care să permită unității să se deplaseze în deplină siguranță.7.9.2. Tabloul principal de distribuție trebuie să fie amplasat în raport cu un post de generator principal în așa fel încât, în măsura posibilului, integritatea alimentării normale să nu poată fi afectată decât de un incendiu sau alt accident care s-ar produce într-o singură încăpere. Orice incintă înconjurătoare conținând tabloul principal de distribuție, cum ar fi un post de comandă a mașinilor situat în limitele principale ale încăperii, nu este considerată ca separând tablourile de distribuție de generatoare.7.10. Sursa de energie electrică de avarie.1 Timp de 18 ore, iluminatul de avarie al instalației de guvernare;2.1. echipamentul de navigație cerut capitolul V din SOLAS;afară de cazul când aceste servicii dispun de o alimentare independentă furnizată de o baterie de acumulatori situată convenabil în așa fel încât să poată fi utilizată în caz de situație critică și să fie suficientă pentru o perioada de 18 ore; +
Capitolul 8ÎNCĂPERI DE MAȘINI PERIODIC NESUPRAVEGHEATE PENTRU TOATE TIPURILE DE UNITĂȚI8.1. Generalități8.2 Domeniul de aplicare8.2.2. Unitățile, altele decât cele care sunt concepute pentru autopropulsie, care au încăperi de mașini periodic nesupravegheate în care se găsesc mașinile destinate funcționării ca o navă, trebuie să fie conforme cu părțile corespunzătoare aplicabile din secțiunile 8.3, 8.4, 8.7, 8.8 și 8.9.8.2.4. Trebuie să fie luate măsuri acceptate de către Administrație pentru a se asigura că echipamentul de la bordul fiecărei unități funcționează într-o manieră fiabilă și că sunt prevăzute inspecții regulate și probe de rutină pentru a se asigura că acest echipament continuă să funcționeze corect.8.3. Protecția contra incendiului8.3.1. Acolo unde este necesar, tubulaturile de combustibil lichid și ulei de ungere trebuie să fie protejate cu ecrane sau cu alte mijloace de protecție adecvate pentru a evita pe cât posibil pulverizarea sau scurgerile de combustibil pe suprafețele încinse sau în prizele de aspirație a aerului ale mașinilor. Numărul de îmbinări din respectivele sisteme de țevi trebuie redus la minimum și, acolo unde este posibil în practică, scurgerile rezultate de la tubulaturile de combustibil lichid sub presiune înaltă trebuie să fie colectate și trebuie să fie prevăzute dispozitive pentru declanșarea unei alarme.8.3.3. Când tancurile de serviciu de combustibil lichid sau tancurile de decantare sunt prevăzute cu echipamente de încălzire, trebuie prevăzut un avertizor care să dea alarma în caz de temperatură excesivă, dacă riscă să fie depășit punctul de inflamabilitate al combustibilului.8.3.4. În încăperile de mașini periodic nesupravegheate trebuie amplasată o instalație aprobată pentru detectarea incendiului care se bazează pe principiul autocontrolului și care să includă facilități pentru testări periodice..1 Aceasta instalație de detectare a incendiului trebuie să fie astfel proiectată, iar detectoarele trebuie să fie astfel dispuse încât să descopere rapid începutul unui incendiu în orice parte a acestor încăperi și în toate condițiile normale de exploatare a mașinilor și de variație a ventilației pe care le cere gama posibilă de temperaturi ambiante. Instalațiile de detectare care folosesc numai detectoare termice nu trebuie permise, exceptând cazurile în care spațiile au înălțime limitată și când utilizarea instalațiilor respective este în mod deosebit corespunzătoare. Instalația de detectare trebuie să declanșeze alarme sonore și vizuale distincte de cele ale oricăror alte sisteme care nu indică un incendiu, în locuri suficient de numeroase pentru a se asigura că aceste semnale de alarmă sunt văzute și auzite în amplasamentele specificate în paragraful 8.7.1..3 Când instalația de detectare a incendiului este electrică, ea trebuie să fie alimentată automat de la o sursă de energie de avarie prin intermediul unei alimentări separate, în cazul căderii sursei principale de energie..1 conductele de alimentare cu aer și de eșapament la căldări; șisă asigure detectarea și darea alarmei în stadiul incipient al incendiului, cu excepția cazului când Administrația consideră că aceste mijloace nu sunt necesare în unele cazuri particulare.Combaterea incendiului8.3.9. Trebuie luate măsuri pentru garantarea unei alimentări imediate de la magistrala de incendiu la o presiune corespunzătoare, ținând seama de riscul de îngheț, fie:.2 prin menținerea sub presiune în permanență a magistralei de incendiu cu ajutorul fie2.2. a unei pompe rezervate în acest scop împreună cu pornirea automată a uneia dintre pompele principale de incendiu în caz de reducere a presiunii.8.4. Protecția contra inundării8.4.1. Un nivel crescut al apei de santină în încăperile de mașini periodic nesupravegheate și situate sub linia de încărcare atribuită trebuie să declanșeze o alarmă sonoră și vizuală în amplasamentele stabilite în conformitate cu paragraful 8.7.1.8.4.3. Când pompele de santină sunt capabile să se pună în funcțiune automat, trebuie să fie prevăzute mijloace care să indice în locațiile stabilite în conformitate cu paragraful 8.7.1 dacă afluxul de lichide este superior debitului pompei sau dacă aceasta din urmă funcționează mai des decât este normal prevăzut. În aceste cazuri, se pot autoriza puțuri de santină mai mici, care să fie suficiente pentru o perioadă de timp rezonabilă. Dacă există pompe de drenaj cu pornire automată, trebuie să se acorde o atenție deosebită regulilor de prevenire a poluării cu hidrocarburi.8.5.1. În modul de funcționare ca o navă, inclusiv în timpul manevrei, trebuie să se poată comanda în întregime de pe puntea de navigație turația, sensul împingerii și, după caz, pasul elicei.8.5.3. Mașina principală de propulsie trebuie să fie prevăzută cu un dispozitiv de oprire în caz de urgență, situat pe puntea de navigație și care trebuie să fie independent de sistemul de comandă de pe puntea de navigație menționat la paragraful 8.5.2.8.5.5. Comanda de la distanță a mașinii de propulsie trebuie să fie posibilă numai dintr-un singur post odată; instalarea de sisteme de comandă interconectate este autorizată în interiorul unui singur post. Fiecare post trebuie să fie prevăzut cu un echipament care să indice postul care comandă mașina de propulsie. Transferul comenzii între puntea de navigație și încăperile de mașini trebuie să fie posibil numai din încăperea mașinilor principale sau din postul principal de comandă a mașinilor. Instalația trebuie să cuprindă mijloace care să nu permită modificarea semnificativă a forței de propulsie în timpul transferului comenzii dintr-un amplasament în altul.8.5.7. Instalația automată de comandă la distanță trebuie să fie concepută în așa fel încât, în caz de defectare, alarma să fie dată pe puntea de navigație și în postul principal de comandă a mașinilor. În afară de cazul în care Administrația consideră că acest lucru este imposibil de pus în practică, turația și sensul împingerii existente înaintea acestei defectări trebuie să se mențină până în momentul în care comanda locală intră în acțiune..1 Turația și sensul de rotație al elicei, în cazul elicelor cu pas fix; sau8.5.9. Trebuie limitat numărul tentativelor consecutive ratate de pornire automată, pentru a menține presiunea aerului necesar pornirii, la un nivel suficient. Trebuie să fie prevăzută o alarmă care să indice presiunea joasă a aerului de pornire, stabilită la un nivel care să permită încă efectuarea operațiunile de pornire a mașinii propulsorului.Trebuie prevăzut un mijloc fiabil de comunicare vocală între postul principal de comandă a mașinilor sau postul de comandă a mașinilor de propulsie, după caz, puntea de navigație, cabinele ofițerilor mecanici și, la bordul unităților stabilizate prin coloane, postul central de comandă a balastului.8.7.1. În postul principal de comandă a mașinilor trebuie să se prevadă o instalație de alarmă sonoră și vizuală pentru a indica orice defect de funcționare care solicită atenție. De asemenea, instalația trebuie:.2 să declanșeze alarma destinată să prevină mecanicii, prevăzută în conformitate cu secțiunea 7.8, sau o alarmă echivalentă acceptată de către Administrație, dacă nicio măsură n-a fost luată într-o perioadă de timp limitată pentru remedierea avariei;.4 când unitatea este în modul de funcționare ca o navă, să declanșeze o alarmă sonoră și vizuală pe puntea de navigație în toate cazurile care necesită intervenția ofițerului de cart sau trebuie adusă la cunoștință ofițerului de cart.8.7.3. Orice avarie a sursei normale de energie a instalației de alarmă trebuie să fie semnalizată printr-o alarmă.8.7.5. Recepționarea oricărei alarme în amplasamentul menționat în paragraful 8.7.1 trebuie să fie indicată la pozițiile unde a fost dată. Alarmele vor fi menținute până când sunt recepționate, iar semnalele vizuale trebuie menținute până în momentul remedierii defecțiunii, când instalația de alarmă trebuie să se repună automat în poziția de funcționare normală.8.8.1. Prevederile speciale aplicabile mașinilor, căldărilor și instalațiilor electrice trebuie să fie acceptate de către Administrație și să cuprindă cel puțin cerințele din prezenta secțiune.8.8.2. Când sunt cerute mașini de rezervă pentru alte mașini auxiliare esențiale pentru propulsie, trebuie să fie prevăzute dispozitive de comutare automată. Comutarea automată trebuie să declanșeze o alarmă.8.8.3. Instalația de comandă trebuie să fie concepută astfel încât serviciile necesare funcționării mașinii principale de propulsie și auxiliarelor sale să fie asigurate prin intermediul dispozitivelor automate necesare.8.8.5. Trebuie prevăzută o instalație de alarmă care să îndeplinească cerințele secțiunii 8.7 pentru toate nivelurile importante ale fluidelor, presiunilor, temperaturilor și ale altor parametri esențiali.Trebuie prevăzut un sistem de siguranță care, în cazul unui defect grav de funcționare a mașinilor sau căldărilor, care prezintă un pericol imediat, să asigure oprirea automată a respectivei părți afectate a instalației și să declanșeze o alarmă în amplasamentele stabilite în conformitate cu paragraful 8.7.1. Oprirea sistemului de propulsie nu trebuie să se facă automat, cu excepția cazurilor în care există riscul unei avarii grave, de distrugere totală sau explozie. Când există dispozitive care să permită anularea opririi mașinii principale de propulsie, acestea trebuie să fie concepute în așa fel încât să nu poată fi activate din neatenție. Trebuie prevăzute mijloace de semnalizare vizuală care să indice dacă aceste dispozitive au fost activate. +
Capitolul 9PROTECȚIA CONTRA INCENDIULUI9.1. Moduri alternative de proiectare și de dispunere9.2. Protecția constructivă contra incendiului9.2.2. Unitățile construite din alte materiale pot fi acceptate, cu condiția ca Administrația să considere că acestea asigură un nivel de siguranță echivalent.Rezistența la foc a pereților și punților9.2.5. Pentru aplicarea cerințelor din tabele trebuie să se țină seama de următoarele prevederi:.2 Pentru a determina normele adecvate de rezistență la foc care să se aplice structurilor care separă spații adiacente, aceste spații sunt clasificate în funcție de riscul de incendiu pe care-l prezintă, în categoriile (1) până la (11) de mai jos. Titlul fiecărei categorii are mai degrabă un caracter specific decât restrictiv. Numărul din paranteze care precede titlul fiecărei categorii se referă la coloana sau linia corespunzătoare din tabele:Posturile de comandă sunt spațiile definite în secțiunea 1.3. (2) Coridoare înseamnă coridoare și holuri.(3)Scări înseamnă scările interioare, ascensoare și scările rulante (altele decât cele care sunt în întregime situate în încăperi de mașini), precum și casele lor. În aceasta privință o scară care este închisă numai la un singur nivel trebuie considerată ca făcând parte din spațiul de care nu este separată printr-o ușa antiincendiu.(5)Încăperi de mașini de categoria A sunt spațiile definite în secțiunea 1.3. (7) Alte încăperi de mașini sunt spațiile definite în secțiunea 1.3 cu excepția încăperilor de mașini de categoria A.(8)Încăperi de serviciu (pericol ridicat) înseamnă dulapuri, magazii și spații de lucru unde sunt depozitate materiale inflamabile, bucătării, oficii conținând aparate de gătit, magaziile de pituri și atelierele, altele decât cele care fac parte din încăperile de mașini.(10)Încăperi sanitare și spații similare sunt instalațiile sanitare comune, ca dușuri, băi, toalete, etc. și oficiile izolate care nu conțin aparate de gătit. Dotările sanitare care deservesc un spațiu și spre care nu se poate accede decât prin acest spațiu, trebuie să fie considerate ca făcând parte din spațiul în care se află.Tabelul 9-1 – Rezistența la foc a pereților care separă spații adiacente ┌───────────────────────────────────────────┬───────┬────────┬───────┬────────┬───────┬────────┬──────────┬────────┬──────┬──────┬───────┐ ├───────────────────────────────────────────┼───────┼────────┼───────┼────────┼───────┼────────┼──────────┼────────┼──────┼──────┼───────┤ ├───────────────────────────────────────────┼───────┼────────┼───────┼────────┼───────┼────────┼──────────┼────────┼──────┼──────┼───────┤ │ │ │ │ │A-0^(b) │ │ │ │ │ │ │ │ │Încăperi de locuit (3) │ │ │ C │ B-0 │ B-0 │ A-60 │ A-0 │ A-0^(e)│ A-0 │ * │C │ ├───────────────────────────────────────────┼───────┼────────┼───────┼────────┼───────┼────────┼──────────┼────────┼──────┼──────┼───────┤ │ │ │ │ │ A-0^(b)│A-0^(b)│ │ │ │ │ │A-0^(b)│ │Încăperi de serviciu (pericol redus) (5) │ │ │ │ │ C │ A-60 │ A-0 │ A-0 │ A-0 │ * │B-0 │ │Încăperi de mașini de categoria A (6) │ │ │ │ │ │ *^(a) │ A-0^(a)│ A-60 │ A-60 │ * │A-0 │ │Alte încăperi de mașini (7) │ │ │ │ │ │ │A-0^(a)(c)│ A-0 │ A-0 │ * │A-0 │ │Zone potențial periculoase (8) │ │ │ │ │ │ │ │ │ A-0 │ – │A-0 │ │Încăperi de serviciu (pericol ridicat) (9) │ │ │ │ │ │ │ │ │A-0^(c│ * │A-0 │ │Punți deschise (10) │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ – │ * │ │Încăperi sanitare și spații similare (11) │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ C │Tabelul 9-2 – Rezistența la foc a punților care separă spații adiacente ┌───────────────────────────────────────────┬───────┬────────┬───────┬────────┬───────┬────────┬──────────┬────────┬──────┬──────┬───────┐ │ dedesubt ↓ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Posturi de comandă (1) │ A-0 │ A-0 │ A-0 │ A-0 │ A-0 │ A-60 │ A-0 │A-0^(e) │ A-0 │ * │ A-0 │ │Coridoare (2) │ A-0 │ * │ * │ A-0 │ * │ A-60 │ A-0 │A-0^(e) │ A-0 │ * │ * │ │Încăperi de locuit (3) │ A-60 │ A-0 │ * │ A-0 │ * │ A-60 │ A-0 │A-0^(e) │ A-0 │ * │ * │ │Scări (4) │ A-0 │ A-0 │ A-0 │ * │ A-0 │ A-60 │ A-0 │A-0^(e) │ A-0 │ * │ A-0 │ │Încăperi de serviciu (pericol redus) (5) │ A-15 │ A-0 │ A-0 │ A-0 │ * │ A-60 │ A-0 │A-0 │ A-0 │ * │ A-0 │ │Încăperi de mașini de categoria A (6) │ A-60 │ A-60 │ A-60 │ A-60 │ A-60 │ *^(a) │ A-60 │A-60 │ A-60 │ * │ A-0 │ │Alte încăperi de mașini (7) │ A-15 │ A-0 │ A-0 │ A-0 │ A-0 │A-0^(a) │ *^(a) │A-0 │ A-0 │ * │ A-0 │ │Zone potențial periculoase (8) │A-60^(e│A-0^(e) │A-0^(e)│ A-0^(e)│ A-0 │ A-60 │ A-0 │ – │ A-0 │ * │ A-0 │ │Încăperi de serviciu (pericol ridicat) (9) │ A-60 │ A-0 │ A-0 │ A-0 │ A-0 │ A-60 │ A-0 │A-0 │A-0^(c│ * │ A-0 │ │Punți deschise (10) │ * │ * │ * │ * │ * │ * │ * │ – │ * │ – │ * │ │Încăperi sanitare și spații similare (11) │ A-0 │ A-0 │ * │ A-0 │ * │ A-0 │ A-0 │A-0 │ A-0 │ * │ * │^(a) Când spațiul conține o sursa de energie de avarie sau elemente ale unei surse de energie de avarie adiacente unui spațiu ce conține un generator de serviciu al navei sau elemente ale unui generator de serviciu al navei, peretele sau puntea de separație dintre aceste spații trebuie să fie de tip "A-60".^(c) Când spațiile aparțin aceleiași categorii numerice și apare indicele "c", un perete sau o punte de tipul indicat în tabele este necesar numai când spațiile adiacente servesc unor scopuri diferite, de exemplu la categoria (9). 0 bucătărie situată alături de altă bucătărie nu necesita un perete, dar o bucătărie situată alături de o magazie de pituri trebuie prevăzută cu perete de tip "A-0".^(e) O analiză tehnică trebuie să fie efectuată în conformitate cu paragraful 9.3.1. În nici un caz tipul peretelui sau al punții nu trebuie să fie inferior tipului indicat în tabele.9.2.6. Se poate considera că plafoanele sau căptușelile continue de tip "B" fixate respectiv pe punți sau pereți asigură integral sau parțial izolația și rezistența la foc necesară.9.2.8. Ferestrele și hublourile, cu excepția ferestrelor de pe puntea de navigație, trebuie să fie fără posibilitate de deschidere. Ferestrele de la puntea de navigație pot fi cu posibilitate de deschidere cu condiția ca ele să fie proiectate astfel încât să poată fi închise rapid. Administrația poate autoriza ca ferestrele și hublourile din afară zonelor potențial periculoase să fie cu posibilitate de deschidere.9.2.10. Ușile cu autoînchidere montate în pereți rezistenți la foc nu trebuie să fie prevăzute cu cârlige de reținere. Totuși, se pot utiliza dispozitive de reținere care să conțină mecanisme de deblocare/decroșare acționate de la distanță în execuție cu protecție intrinsecă.9.3.1. În general, încăperile de locuit, de serviciu și posturile de comandă nu trebuie să fie amplasate adiacent zonelor potențial periculoase. Totuși, în cazul în care acest lucru nu este posibil în practică, trebuie să fie efectuată o analiză tehnică pentru a se asigura că nivelul de protecție contra incendiului și de rezistență la explozii al pereților și punților care separă aceste spații de zonele potențial periculoase este adecvat având în vedere riscurile posibile.9.3.3. Toți pereții de tip "B" trebuie să se extindă din punte în punte și până la peretele exterior al rufului sau alte limite, cu excepția cazului în care instalarea nu comportă plafoane și căptușeli continue de tip "B" de o parte și de alta a peretelui, caz în care peretele se poate opri la acest plafon sau această căptușeală. În pereții coridoarelor, deschiderile de ventilație pot fi autorizate exclusiv în sau sub ușile cabinelor, încăperilor sociale, birourilor și încăperilor sanitare. Deschiderile vor fi practicate numai în jumătatea inferioară a ușilor. Deschiderile practicate în sau sub uși trebuie să aibă o suprafață netă totală care să nu depășească 0,05 m2, iar acea deschidere practicată în ușă trebuie să fie prevăzută cu o grilă din material incombustibil. Astfel de deschideri nu trebuie practicate în ușile situate într-un perete care face parte din casa scărilor.9.3.5. Pentru a evita ca un incendiu să se propage rapid de la o punte la alta, scările care traversează numai o singură punte trebuie să fie protejate cel puțin la un nivel cu pereți de tip "A" sau "B" și cu uși cu autoînchidere. Puțurile ascensoarelor de personal trebuie să fie protejate cu construcții de tip "A". Scările și puțurile ascensoarelor care traversează mai mult de o punte trebuie să fie înconjurate cu construcții de tip "A" și protejate cu uși cu autoînchidere la toate nivelurile.9.3.7. Cu excepția izolațiilor încăperilor frigorifice, materialele de izolație, izolația termică a canalelor de ventilație și a țevilor, plafoanele, căptușelile și pereții trebuie să fie din materiale incombustibile. Izolația armăturilor tubulaturilor circuitelor de fluide la temperaturi joase, precum și ecranele anti-condens și produsele adezive utilizate pentru aceste izolații pot să nu fie incombustibile, dar trebuie să fie în cantitate cât mai limitată posibil, iar suprafețele lor expuse trebuie să aibă caracteristici pentru o lentă propagare a flăcării*28). În spațiile unde există riscul pătrunderii produselor petroliere, suprafața izolațiilor trebuie să fie impermeabilă la hidrocarburi sau la vapori de hidrocarburi.Notă …
──────────
*28) Se face referire la Recomandarea privind metodele îmbunătățite de încercare la propagarea flăcării pe suprafața materialelor de finisare pentru pereți, plafoane și punți, adoptată de Organizație prin Rezoluția A.653(16), împreună cu Liniile directoare privind evaluarea riscurilor de incendiu ale materialelor, adoptate de Organizație prin Rezoluția A.166(ES IV) și Anexa I, Partea I din Codul internațional pentru aplicarea metodelor de încercare la foc (Codul FTP).
──────────9.3.8. Scheletul, inclusiv grinzile și piesele de asamblare ale pereților, căptușelilor, plafoanelor și ecranelor antitiraj trebuie să fie din materiale incombustibile.9.3.9. Toate suprafețele expuse ale coridoarelor și ale caselor scărilor și suprafețele spațiilor închise sau inaccesibile din încăperile de locuit și de serviciu și din posturile de comandă trebuie să aibă caracteristici pentru lenta propagare a flăcării. Suprafețele expuse ale plafoanelor din încăperile de locuit și de serviciu și din posturile de comandă trebuie să aibă caracteristici pentru o lentă propagare a flăcării.Notă …
──────────
*29) Se face referire la recomandările publicate de către Organizația Internațională pentru Standardizare, în special publicația ISO 1716:2002, Încercări de reacție la foc pentru produsele din construcții – Determinarea puterii calorifice.
──────────9.3.11. Învelișurile nedemontabile ale punților, dacă sunt folosite în încăperile de locuit și de serviciu și în posturile de comandă, trebuie să fie din materiale aprobate care nu sunt inflamabile ușor, această proprietate fiind determinată în conformitate cu Codul FTP.9.3.12. Vopselele, lacurile și alte produse utilizate la finisare pe suprafețele interioare expuse nu trebuie să fie capabile să degajeze cantități excesive de fum și produse toxice, această proprietate fiind determinată în conformitate cu Codul FTP..1 aceste porțiuni de canale trebuie să fie dintr-un material care, în opinia Administrației, prezintă un risc redus de incendiu;.3 aceste porțiuni nu trebuie să se găsească la o distanță mai mică de 600 mm, măsurată în lungul canalului, de la punctul în care acesta traversează o construcție oarecare de tip "A" sau "B", inclusiv plafoanele continue de tip "B"..1 Canalele ori manșoanele trebuie să aibă o grosime de cel puțin 3 mm și o lungime de minim 900 mm. Atunci când trec prin pereți, această lungime minimă trebuie să fie repartizată, de preferință, câte 450 mm de fiecare parte a peretelui. Aceste canale sau manșoane care le reacoperă trebuie să fie prevăzute cu izolație contra incendiului..2 Canalele având aria secțiunii transversale mai mare de 0,075 m², cu excepția celor care deservesc zonele potențial periculoase, trebuie să aibă clapete antifoc, în plus față de respectarea prevederilor paragrafului 9.3.14.1. Clapeta antifoc trebuie să funcționeze automat însă trebuie, de asemenea, să poată fi închisă manual din ambele părți ale peretelui sau punții. Clapeta trebuie să aibă un indicator care să arate dacă aceasta este deschisă sau este închisă. Clapetele antifoc nu sunt totuși obligatorii când canalele traversează, fără deservire, spațiile înconjurate de construcții de tip "A", cu condiția ca aceste canale să aibă aceeași rezistență la foc ca și construcțiile pe care le traversează. Administrația poate, ținând cont de considerații speciale, să autorizeze operarea clapetei numai dintr-o singură parte a construcției..1 canalele sunt construite din oțel având grosimea de minim 3 mm atunci când lățimea sau diametrul lor este de maxim 300 mm, sau de minim 5 mm atunci când lățimea sau diametrul lor este de minim 760 mm; în cazul canalelor ale căror lățimi sau diametre sunt cuprinse între 300 mm și 760 mm, grosimea se obține prin interpolare;.3 canalele sunt dotate cu clapete antifoc de tip cu autoînchidere, montate în apropierea trecerii prin construcțiile de delimitare; șisau.6 canalele sunt izolate conform normei "A-60" peste tot în interiorul încăperilor de locuit, încăperilor de serviciu ori posturilor de comandă..1 canalele care traversează o încăpere de mașini de categoria A sau o bucătărie sunt construite din oțel în conformitate cu paragrafele 9.3.15.1.1 și 9.3.15.1.2;.3 integritatea punților/pereților care delimitează încăperea de mașini sau bucătăria să fie menținută în zona trecerilor;.4 canalele care traversează o încăpere de mașini de categoria A sau o bucătărie sunt construite din oțel în conformitate cu paragrafele 9.3.15.1.1 și 9.3.15.1.2; și9.3.17. Canalele de ventilație, având aria secțiunii transversale mai mare de 0,02 m², care trec prin pereți de clasă "B", trebuie să fie prevăzute în zona de trecere cu manșoane din tablă de oțel având lungimea de 900 mm divizată, de preferat, în 450 mm de fiecare parte a peretelui, exceptând cazul în care canalele sunt din oțel pe respectiva porțiune.9.3.19. Fiecare canal de aspirație trebuie prevăzut:.2 o clapetă antifoc care să fie situată la extremitatea canalului aflată în bucătărie și care să fie acționată automat și de la distanță și, suplimentar, o clapetă antifoc acționată de la distanță, situată la extremitatea de evacuare a canalului;.4 mijloace fixe care să permită stingerea unui incendiu produs în interiorul canalului.9.3.21. Ventilația mecanică care deservește încăperile de locuit, încăperile de serviciu, posturile de comandă, încăperile de mașini și zonele potențial periculoase trebuie să poată fi oprită dintr-un loc ușor accesibil, situat în exteriorul spațiului deservit. Se va acorda o atenție deosebită accesibilității acestui loc în eventualitatea producerii unui incendiu în spațiile deservite. Mijloacele prevăzute pentru oprirea ventilației mecanice ce deservește încăperile de mașini sau zonele potențial periculoase trebuie să fie în întregime separate de mijloacele prevăzute pentru oprirea ventilației celorlalte spații..1 să fie construite conform normei "A-60"; sau.3 să fie prevăzute cu obturatoare din oțel sau dintr-un material echivalent.9.4. Mijloace de evacuare.1 În orice zonă în care este posibil ca personalul să poate fi de serviciu în mod regulat sau în care este cazat, trebuie să existe cel puțin două căi de evacuare distincte, cât mai depărtate posibil una față de alta, pentru a oferi mijloace de evacuare rapidă până la punțile deschise și până la posturile de îmbarcare. Administrația poate, cu titlu excepțional, să permită un singur mijloc de evacuare ținând cont de natura și de amplasamentul spațiilor, precum și de numărul de persoane care pot în mod normal să fie cazate sau angajate acolo..3 Toate căile de evacuare trebuie să fie ușor accesibile și degajate iar toate ușile de ieșire care se găsesc pe parcurs trebuie să fie ușor de manevrat. Nu trebuie să fie admise coridoarele fără ieșire, a căror lungime depășește 7 m.9.4.2. Fiecare încăpere de mașini de categoria A trebuie să fie prevăzută cu două mijloace de evacuare. Scările verticale trebuie să fie din oțel sau din alt material echivalent. În special, trebuie să fie respectată una dintre următoarele prevederi:.2 să existe o scară verticală care duce la o ușă situată în partea superioară a încăperii și care permite accesul la puntea deschisă. Suplimentar, în partea inferioară a încăperii, într-un loc suficient de depărtat de scara verticală menționată, trebuie să fie prevăzută o ușă de oțel manevrabilă din ambele părți, care oferă acces la o cale de evacuare sigură dinspre partea de jos a încăperii până la puntea deschisă.9.4.4. Ascensoarele nu trebuie să fie considerate ca fiind unul din mijloacele de evacuare cerute.9.4.6. Scările înclinate și coridoarele folosite ca mijloace de evacuare trebuie să fie conforme cu prevederile paragrafului 13.3 din Codul FSS.Instalațiile de protecție contra incendiului trebuie să fie conforme cu regulile aplicabile ale Codului FSS.9.6.1. Aparatele de respirat pentru evacuare în caz de urgență (EEBD) trebuie să fie conforme cu prevederile Codului FSS. Aparatele de respirat pentru evacuare în caz de urgență care sunt de rezervă trebuie să fie păstrate la bord, spre satisfacția Administrației..1 În încăperile de mașini de categoria A care conțin mașini cu combustie internă utilizate pentru propulsia principală, EEBD-urile trebuie să fie poziționate după cum urmează:.1.2 un (1) EEBD în zonele atelier. Totuși, dacă există un acces direct dinspre atelier către o cale de evacuare, nu se cere un EEBD; și.1.4 ca alternativă, Administrația poate stabili un număr diferit sau o altă amplasare ținând cont de amenajarea și de dimensiunile încăperii sau de numărul persoanelor care lucrează în mod normal în această încăpere..3 Pentru alte încăperi de mașini, numărul și amplasamentul aparatelor EEBD vor fi stabilite de Administrație.9.7.1. Trebuie să se prevadă cel puțin două motopompe acționate independent, amplasate fiecare astfel încât să aspire apa direct din mare și să alimenteze o magistrală fixă de incendiu. Totuși, la bordul unităților unde înălțimea de aspirație este ridicată, se pot instala pompe cu supra-compresiune și tancuri de stocare, cu condiția ca aceste măsuri să îndeplinească toate prevederile paragrafelor de la 9.7.1. la 9.7.9.9.7.3. Pompele, prizele de apă de mare și sursele lor de energie trebuie să fie amplasate în așa fel încât un incendiu ce s-ar declanșa într-un spațiu oarecare nu va scoate din funcțiune ambele pompe.9.7.5. Fiecare pompă trebuie să fie capabilă să alimenteze simultan cel puțin câte un jet provenind de la oricare doi hidranți, furtunuri și ajutaje de 19 mm, menținând la fiecare hidrant o presiune minimă de 0,35 N/mm². Mai mult, când este prevăzută o instalație de stingere a incendiului cu spumă pentru protejarea punții heliport, pompa trebuie să poată menține o presiune de 0,7 N/mm² la nivelul instalației de stingere a incendiului cu spumă. Dacă consumul de apă pentru orice altă protecție împotriva incendiului sau în scopul combaterii incendiului depășește pe cel al instalației cu spumă pentru puntea heliport, acest consum va fi factorul determinant în calcularea debitului necesar al pompelor de incendiu.9.7.7. Sub rezerva cerințelor paragrafului 9.7.2, pompele sanitare, pompele de balast și de santină sau pompele de serviciu general pot fi acceptate ca pompe de incendiu, cu condiția ca ele să nu fie în mod normal utilizate pentru pomparea combustibilului.9.7.9. Trebuie ca toate pompele conectate la magistrala de incendiu să fie prevăzute cu supape de siguranță dacă pompele sunt capabile să dezvolte o presiune care să depășească presiunea de proiectare a magistralei de incendiu, a hidranților și furtunurilor. Aceste supape trebuie să fie amplasate și reglate astfel încât să se prevină apariția presiunii excesive în sistemul magistralei de incendiu.9.7.11. Diametrul magistralei și tubulaturii de incendiu trebuie să fie suficient pentru a asigura distribuția eficientă a debitului maxim prescris al pompelor de incendiu necesare care funcționează simultan.9.7.13. Magistrala de incendiu trebuie, pe cât posibil, să treacă la o distanță cât mai mare de zonele potențial periculoase și să fie amplasată astfel încât să beneficieze la maximum de orice protecție termică și fizică oferită de structura unității.9.7.15. Magistrala de incendiu nu trebuie să aibă alte racorduri decât cele necesare pentru combaterea incendiului.9.7.17. Pentru magistralele de incendiu și hidranți nu se vor folosi materiale ce devin rapid ineficiente datorită căldurii, afară de cazul când sunt protejate în mod adecvat. Țevile și hidranții de incendiu trebuie să fie amplasate astfel încât furtunurile să poată fi cuplate cu ușurință la ele.9.7.19. Numărul și repartiția hidranților de incendiu trebuie să fie astfel încât cel puțin două jeturi, neprovenind de la același hidrant, din care unul produs printr-un furtun de incendiu dintr-o singură piesă, poate fi dirijat asupra unui punct oarecare al unității, accesibil în mod normal persoanelor ce se găsesc la bord când unitatea se deplasează sau efectuează operațiuni de foraj. Trebuie prevăzut un furtun pentru fiecare hidrant de incendiu.9.7.21. Furtunurile de incendiu trebuie să aibă o lungime de cel puțin 10 m, dar nu mai mult de:.2 20 m în alte încăperi și punți deschise; și9.7.22. Ajutajele trebuie să îndeplinească următoarele cerințe:.2 Nu este necesară utilizarea ajutajelor cu diametrul mai mare de 12 mm în încăperile de locuit și de serviciu.9.7.23. Unitățile de suprafață trebuie să fie dotate cu cel puțin un racord internațional de legătură cu uscatul care să fie conform cu regulile II-2/10-2.1.7 din Convenția SOLAS 1974 și cu codul FSS. Instalațiile trebuie să permită folosirea acestui racord pe oricare parte a unității.9.8.1. În spațiile căldărilor principale sau auxiliare cu combustibil lichid și ale altor instalații de ardere cu o putere termică echivalentă, sau în spații conținând instalații de combustibil lichid sau tancuri de decantare, unitatea trebuie să fie dotată cu următoarele:.1.1 o instalație fixă de stingere cu apa pulverizată sub presiune;.1.3 o instalație fixă de stingere cu spumă cu coeficient mare de spumare..2 Cel puțin două stingătoare cu spumă, portabile, de un tip aprobat sau dispozitive echivalente, în fiecare spațiu conținând o instalație de ardere și în fiecare spațiu în care este situată o parte din instalația de combustibil lichid. În plus, orice spațiu trebuie să aibă cel puțin un stingător de același tip având o capacitate de 9 litri pentru fiecare arzător, caz în care capacitatea totală a stingătorului sau stingătoarelor suplimentare nu este necesar să depășească 45 l pe spațiu.9.8.2. Încăperile care conțin mașini cu combustie internă folosite fie pentru propulsia principală fie în alte scopuri trebuie, când puterea totală de ieșire a acestor mașini este de cel puțin 750 kW, să fie prevăzute cu următoarele echipamente:.2 un stingător cu spumă de un tip aprobat și având o capacitate de cel puțin 45 l sau un echipament echivalent în fiecare încăpere de mașini și un stingător portabil cu spumă de un tip aprobat, pentru fiecare tranșă de 750 kW de putere de ieșire dezvoltată de mașină sau pentru o parte a acestei tranșe. Numărul total de stingătoare portabile astfel prevăzute nu poate fi mai mic de două, dar nu este necesar să fie mai mult de șase.9.8.4. Când în opinia Administrației exista un pericol de incendiu într-o încăpere de mașini pentru care în paragrafele de la 9.8.1 până la 9.8.3 nu există nici o cerință specială cu privire la echipamentele de stingere a incendiului, trebuie prevăzute la interior sau în imediata apropiere a acestei încăperi, un număr de stingătoare portabile de un tip aprobat sau orice alte mijloace de stingere a incendiului acceptate de către Administrație.9.9.1. Exceptând amenajările suplimentare prevăzute în paragraful 9.9.2, numărul și modul de dispunere a stingătoarelor de incendiu portabile în încăperile de locuit, încăperile de serviciu, posturile de comandă, încăperile de mașini de categoria A, alte încăperi de mașini, în spațiile pentru mărfuri, pe puntea expusă intemperiilor și în alte spații trebuie să fie în conformitate cu orientările furnizate de Organizație*30) și spre satisfacția Administrației.Notă …
──────────
*30) Se face referire la Interpretare unificată la capitolul II-2 din SOLAS cu privire la numărul și modul de dispunere a stingătoarelor de incendiu portabile la bordul navelor (Circulara MSC.1/Circ.1275).
──────────9.9.2. Tabelul 9-3 conține recomandări suplimentare privind numărul și modul de repartizare a stingătoarelor de incendiu portabile suplimentare pe unitățile mobile de foraj marin. Atunci când recomandările din tabelul 9-3 diferă de orientările furnizate de Organizație, trebuie să fie respectate prevederile din tabelul 9-3. În toate cazurile, agentul de stingere a incendiului trebuie să fie ales în funcție de riscul de incendiu pe care îl prezintă spațiul protejat*31). Clasele de stingătoare de incendiu portabile indicate în tabel sunt doar pentru referință.Notă …
──────────
*31) Se face referire la Liniile directoare îmbunătățite pentru stingătoarele de incendiu portabile maritime, adoptate de Organizație prin Rezoluția A.951(23).
──────────Tabelul 9-3 – Numărul și moduri de repartizare recomandate pentru stingătoarele de incendiu portabile suplimentare*Font 9* │ Tipul spațiului │ Numărul minim de │Clasa(clasele) │ ├──────────────────────────────┼──────────────────────────────────┼────────────────┤ │pentru sursa principală de │adecvat pentru focuri de origine │ │ │ │principale de distribuție sunt │ │ ├──────────────────────────────┼──────────────────────────────────┼────────────────┤ │Cu motor electric/hidraulice │0 │ │ │Macarale: │2 │ B │ │ │compartimentului motorului) │ │ │Podul sondei │2 │ │ ├──────────────────────────────┼──────────────────────────────────┼────────────────┤ ├──────────────────────────────┼──────────────────────────────────┼────────────────┤ │categoria A │ │ │ │Încăperi de mașini de │La fiecare intrare în conformitate│ B │ │nesupravegheate │ │ │ │Tablourile principale │2 situate în vecinătatea │ C │ ├──────────────────────────────┼──────────────────────────────────┼────────────────┤ │de foraj, zone de procesare │(în cazul spațiilor deschise, │ │ │ │stingător de incendiu nu trebuie │ │ ├──────────────────────────────┴──────────────────────────────────┴────────────────┤ │ capitolul 4 din Codul FSS. │ │ în exterior și în vecinătatea intrării în acel spațiu. Un stingător de incendiu │ │ considerat, de asemenea, că satisface cerințele pentru spațiul în care el este │ └──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘9.10. Instalații pentru detectarea incendiului și de alarmă9.10.2. Trebuie să fie instalate un număr suficient de avertizoare de incendiu cu comandă manuală în locații adecvate, repartizate pe întreaga unitate..1 încăperile de mașini periodic nesupravegheate; și2.1. a fost aprobată instalarea sistemelor și echipamentelor de control automat și de la distanță în schimbul asigurării prezenței permanente a personalului în încăperi, și9.11. Instalații pentru detectarea gazelor inflamabile și de alarmă9.11.2. Trebuie să se prevadă cel puțin două instalații portabile de monitorizare a gazelor, capabile să măsoare în mod independent și cu precizie o concentrație de gaze inflamabile.9.12.1. Trebuie să fie prevăzută o instalație automată fixă de detectare a hidrogenului sulfurat și de alarmă, acceptată de către Administrație, care să fie dispusă în așa fel încât să supravegheze în permanență zona de foraj, zona de procesare a noroiului de foraj și zona de control a fluidului de foraj ale unității și care să fie capabilă să declanșeze alarme sonore și vizuale în posturile principale de comandă. Dacă alarma din postul de comandă principal nu primește răspuns în interval de 2 min, atunci trebuie activate automat alarma pentru gaz toxic (hidrogen sulfurat) și lumina de stare a punții heliport specificată în paragraful 13.5.25.9.13. Echipamente de pompieri9.13.2. Pentru fiecare echipament de respirație cerut trebuie să existe două butelii de rezervă. Unitățile care sunt echipate cu mijloace localizate corespunzător pentru reîncărcarea completă a buteliilor de aer, fără risc de contaminare, pot fi dotate numai cu o singură butelie de rezervă pentru fiecare aparat cerut.9.14. Reîncărcarea buteliilor de aer9.14.2. Aparatele trebuie să fie amplasate corespunzător într-un spațiu protejat situat deasupra nivelului punții principale a unității.9.14.4. După comprimare, aerul trebuie să fie filtrat pentru a elimina contaminarea cu uleiul de ungere al compresorului.9.14.6. Echipamentul și instalarea să trebuie să fie satisfacă cerințele Administrației.9.15.1. Trebuie să fie prevăzute mijloace pentru oprirea ventilatoarelor ce deservesc încăperile de mașini și spațiile de lucru și pentru închiderea tuturor ușilor, tuturor canalelor de ventilație, spațiilor inelare în jurul coșurilor de fum și tuturor altor deschideri către aceste spații. În caz de incendiu, aceste mijloace trebuie să poată fi comandate din exteriorul acestor spații.9.15.3. Toate tubulaturile de aspirație a combustibilului lichid provenind dintr-un tanc de rezervă, dintr-un tanc de decantare sau dintr-un tanc de serviciu, care se găsesc deasupra dublului fund, trebuie să fie prevăzute cu un robinet sau o valvulă care să poată fi închisă din exteriorul spațiului avut în vedere în cazul apariției unui incendiu în interiorul spațiului în care sunt situate aceste tancuri. În cazul particular al tancurilor de adâncime situate într-un tunel al liniilor de arbori sau într-un tunel de tubulaturi, valvulele trebuie fixate pe tancuri, dar în caz de incendiu, ele trebuie să poată fi comandate printr-o valvulă adițională situată pe canalizarea sau tubulatura instalată în afară tunelului sau tunelelor.9.16.1. Această secțiune oferă măsuri suplimentare pentru atingerea obiectivelor de siguranță împotriva incendiilor pentru unitățile echipate cu instalații pentru elicoptere și pentru satisfacerea următoarelor cerințe funcționale:.2 trebuie să fie prevăzute dispozitive de combatere a incendiului pentru a proteja în mod corespunzător unitatea de riscurile de incendiu asociate cu operațiunile elicopterelor;.4 trebuie să fie prevăzute manuale de exploatare a instalațiilor pentru elicoptere, care pot fi incluse în manualul de exploatare cerut în baza capitolului 14 din prezentul Cod, și trebuie asigurată instruirea..1 dacă puntea heliport este în consolă în afara bordului unității, după fiecare incendiu care ar putea avea efect asupra integrității structurale a punții heliport sau asupra structurilor sale de sprijin, puntea heliport trebuie să fie supusă unei analize structurale pentru a determina dacă ea este adecvată pentru utilizarea ulterioară; și2.1. plafonul și pereții rufului de sub puntea heliport nu trebuie să aibă deschideri;2.3. după fiecare incendiu produs pe puntea heliport sau la structura de sprijin, puntea heliport trebuie să fie supusă unei analize structurale pentru a determina dacă ea este adecvată pentru utilizarea ulterioară.9.16.4. În imediata vecinătate a punții heliport, următoarele dispozitive de combatere a incendiului trebuie să fie prevăzute și depozitate aproape de mijloacele de acces la acea punte heliport:.2 stingătoare cu dioxid de carbon având o capacitate totală de cel puțin 18 kg sau dispozitive echivalente;3.1. rata minimă de aplicare trebuie să fie de 6 l/m² în interiorul unui cerc având diametrul egal cu valoarea D;3.3. livrarea spumei la rata minimă de aplicare trebuie să înceapă în maxim 30s de la activarea sistemului;Notă …
──────────
*32) Se face referire la Manualul serviciilor de aeroport elaborat de Organizația Internațională a Aviației Civile, partea 1, Salvarea și stingerea incendiilor, capitolul 8, Caracteristicile agentului extinctor, paragraful 8.1.5, Specificații privind spuma, tabelul 8.1 – Nivelul 'B'.
──────────.5 cel puțin două ajutaje de tip combinat (jet compact/jet pulverizat) aprobat și furtunuri suficiente pentru a ajunge la oricare punct al punții heliport;.6 suplimentar celor prevăzute în secțiunea 9.13, două costume de pompier; și.7.1 cheie reglabilă;.7.3 clește pentru tăiat bolțuri, 600 mm;.7.5 ferăstrău, ranforsat cu șase lame de schimb;.7.7 coardă având diametrul de 5 mm și lungimea de 30 m;.7.9 set de șurubelnițe asortate;.7.11 rangă..1 să fie construită din oțel sau alte materiale care să asigure o protecție echivalentă contra incendiului;.3 să fie proiectată astfel încât lichidul de drenaj să nu se răspândească în orice parte a unității..1 se va prevedea o zonă special destinată depozitării tancurilor de combustibil care trebuie să fie:.1.2 izolată de zonele conținând o sursă de vapori inflamabili..3 tancurile și echipamentul conex trebuie să fie protejate contra deteriorărilor fizice și contra unui eventual incendiu produs într-o zonă sau într-un spațiu adiacent..4.1 proiectării tancului pentru scopul care îi este destinat;.4.3 împământării electrice; și.5 pompele tancurilor de depozitare a combustibilului trebuie să fie dotate cu mijloace care să permită închiderea lor, în caz de incendiu, dintr-un loc de comandă sigur. În cazul când există un echipament de alimentare prin gravitație, trebuie prevăzute mijloace de închidere echivalente pentru a izola sursa de combustibil..7 instalațiile de pompare a combustibilului și echipamentul de comandă asociat funcționând cu electricitate trebuie să fie de un tip corespunzător ținând cont de locul de amplasare și de riscurile potențiale..9 echipamentele utilizate în operațiunile de realimentare cu combustibil trebuie să fie legate la masă; și9.17. Depozitarea buteliilor de gaz.1 Circuitele permanente de tubulaturi pentru oxiacetilenă sunt admise dacă acestea sunt proiectate ținând cont de norme și reguli practice, conform cerințelor Administrației..3 Spațiile de depozitare trebuie să fie construite din oțel, să fie bine ventilate și să aibă acces de pe puntea deschisă..5 În depozitul buteliilor de gaz trebuie să fie instalate panouri cu "FUMATUL INTERZIS"..6.1 protejarea buteliilor și tubulaturilor aferente împotriva deteriorării fizice;.6.3 asigurarea unui drenaj corespunzător.9.18. Planuri pentru combaterea incendiului9.19. Pregătirea operațională și întreținerea.1 sistemele de detectare a gazelor, sistemele și dispozitivele de protecție contra incendiului și de combatere a incendiului trebuie să fie în orice moment gata de folosire; și9.19.2. Atât timp cât unitatea se află în serviciu, trebuie să fie respectate prevederile paragrafului 9.19.1. O unitate nu este în serviciu atunci când:.2 este declarată ca nefiind în serviciu de către proprietar sau de către un reprezentant al proprietarului..1 Următoarele sisteme de detectare a gazelor și de protecție contra incendiului trebuie să fie păstrate în bună stare astfel încât să se asigure îndeplinirea rolului lor în cazul producerii unui incendiu:.1.2 instalații de detectare a incendiului și de alarmare în caz de incendiu;.1.4 sisteme și dispozitive pentru evacuare.9.19.4. Întreținerea, încercarea și inspecțiileNotă …
──────────
*33) Se face referire la Liniile directoare privind întreținerea și inspecția sistemelor și dispozitivelor de protecție contra incendiului (MSC/Circ.850).
──────────.2 Planul de întreținere trebuie să fie păstrat la bordul unității și trebuie să fie disponibil pentru inspecție ori de câte ori îl solicită Administrația..3 Planul de întreținere trebuie să includă cel puțin următoarele sisteme de protecție contra incendiului și sisteme și dispozitive de combatere a incendiului, atunci când sunt instalate:.3.2 instalații fixe de detectare a incendiului și de alarmare în caz de incendiu;.3.4 instalații automate de detectare, alarmare și de stingere a incendiilor cu sprinklere;.3.6 dispozitivele de oprire de urgență a alimentării cu combustibil;.3.8 instalația de alarmă generală în caz de urgență;.3.10 stingătoare de incendiu portabile, inclusiv butelii de rezervă sau stingătoare de rezervă;.3.12 instalații portabile de monitorizare a gazelor inflamabile și a oxigenului;.3.14 costume de pompier. +
Capitolul 10MIJLOACE ȘI DISPOZITIVE DE SALVARE10.1. Generalități10.1.1. În sensul acestui capitol, dacă nu se prevede în mod expres altfel, definițiile termenilor și expresiile utilizate cu privire la mijloacele de salvare sunt cele date în regula III/3 din SOLAS.10.1.2. Mijloacele de salvare trebuie să fie verificate, încercate și aprobate conform prevederilor regulilor III/4 și III/5 din SOLAS.10.1.3. Mijloace de salvare noi și de concepție nouă trebuie să respecte prevederile aplicabile din capitolul III din SOLAS, inclusiv acelea referitoare la revizie și întreținere.10.1.4. Toate mijloacele de salvare trebuie să fie conforme cu regulile din SOLAS aplicabile.10.2. Moduri alternative de proiectare și de dispunereNotă …
──────────
*34) Se face referire la Liniile directoare privind modurile alternative de proiectare și de dispunere pentru capitolele II-1 și III din SOLAS (Circulara MSC.1/Circ.1212).
──────────10.3. Ambarcațiuni de salvareUnități de suprafață10.3.2. În plus, fiecare unitate trebuie să fie dotată cu una sau mai multe plute de salvare care să fie conforme cu cerințele Codului LSA și aprobate pentru înălțimea de operare efectivă, putând fi lansate la apa din oricare bord și având o capacitate totală suficientă pentru a primi toate persoanele de la bord. Dacă una sau mai multe plute de salvare nu pot fi transferate rapid dintr-un bord într- altul al unității pentru a fi lansate la apă, capacitatea totală existentă în fiecare bord trebuie să fie suficientă pentru a primi toate persoanele de la bord.Unități autoridicătoare și Unități stabilizate prin coloane.1 toate bărcile de salvare situate într-un amplasament oarecare sunt pierdute sau devenite inutilizabile; sau10.3.5. În plus, fiecare unitate trebuie să fie dotată cu plute de salvare care să fie conforme cu cerințele Codului LSA și aprobate pentru înălțimea de operare efectivă, având o capacitate suficientă pentru a primi toate persoanele de la bord.10.4. Amenajarea locurilor pentru apel și îmbarcare în ambarcațiuni de salvare10.4.2. Posturile de apel și posturile de îmbarcare trebuie să fie ușor accesibile dinspre zonele de locuit și zonele de lucru.10.4.4. Coridoarele, scările și ieșirile care dau acces spre posturile de apel și îmbarcare trebuie să fie iluminate corespunzător de la iluminatul de avarie.10.4.6. Pregătirile pentru îmbarcarea în ambarcațiuni de salvare trebuie să fie concepute astfel încât:.2 plutele de salvare lansate la apă cu gruie să poată primi persoane la bord și să poată fi lansate la apă dintr-o poziție imediat adiacentă poziției de arimare a plutelor de salvare sau dintr-o poziție în care este transferată pluta de salvare înainte de lansarea la apă în conformitate cu paragraful 10.6.5; și10.4.7. Trebuie să fie prevăzute cel puțin două scări verticale sau schele metalice fixe, cât mai depărtate una față de cealaltă, întinzându-se de la punte până la suprafața apei. Aceste scări ori schele metalice fixe, precum și suprafața mării din imediata vecinătate vor trebui iluminate corespunzător de la iluminatul de avarie.10.5. Posturi de lansare la apă a ambarcațiunilor de salvare.1 ambarcațiunilor de salvare special concepute pentru lansare la apă prin cădere liberă; și10.6. Arimarea ambarcațiunilor de salvare.1 în așa fel încât atât ambarcațiunea de salvare, cât și dispozitivele sale de arimare să nu stânjenească manevra oricărei alte ambarcațiuni de salvare sau bărci de urgență de la oricare alt post de lansare la apă;.3 gata pentru folosire oricând, astfel încât doi membri din echipaj să poată efectua pregătirile pentru îmbarcare și lansare la apă în mai puțin de 5 minute;.5 în măsura în care este posibil, într-un amplasament sigur și adăpostit și să fie protejată de avarii datorate incendiului și exploziilor.10.6.3. Dacă este necesar, unitatea trebuie să fie concepută în așa fel încât ambarcațiunile să fie protejate în postul lor de arimare contra avariilor provocate de valurile mari ale mării.10.6.5. Plutele de salvare trebuie să fie arimate în așa fel încât să permită la un moment dat eliberarea manuală a unei plute sau a unui container din dispozitivele lor de amarare.10.6.7. Toate plutele de salvare, altele decât cele menționate la paragraful 10.3.3, trebuie să fie amarate cu o legătură puțin rezistentă, fixată permanent de unitate cu sistemul de barbete și cu ajutorul unui dispozitiv de declanșare ce corespunde cerințelor codului LSA, în așa fel încât plutele de salvare să plutească liber față de orice structură și, dacă sunt gonflabile, să se umfle automat în caz de naufragiu.10.7.1. Pentru toate bărcile de salvare și toate plutele de salvare lansate la apă cu gruie trebuie să fie prevăzute instalații de lansare la apă care să fie conforme cu cerințele Codului LSA.10.7.3. Trebuie folosit un singur tip de mecanism de declanșare pentru ambarcațiunile de salvare similare, existente la bordul unității.10.7.5. Dacă mijloacele de lansare folosesc curenți de palanc, aceștia trebuie să aibă o lungime suficientă pentru ca ambarcațiunea de salvare să ajungă la apă când unitatea este în condiții defavorabile, cum ar fi înălțimea liberă maximă, situații de deplasare sau exploatare la pescaj mic sau orice stare de avarie prevăzută în capitolul 3.10.7.7. Se vor lua măsuri de prevenire a oricărei deversări de lichide peste ambarcațiunile de salvare în timpul abandonului.10.7.9. Frânele de mână trebuie să fie instalate în așa fel încât ele să rămână mereu strânse, în afară de cazul în care operatorul sau un mecanism acționat de operator menține comanda frânei în poziția "decuplat".10.7.11. În orice caz de avarie prevăzut în capitolul 3, bărcile de salvare având o capacitatea totală suficientă pentru a primi nu mai puțin de 100% din persoanele de la bord trebuie, suplimentar respectării tuturor celorlalte prevederi din prezentul capitol în materie de lansare la apă și arimare, să poată fi lansate la apă la distanță de oricare obstacol.10.7.13. Fără a aduce atingere cerințelor paragrafului 6.1.2.8 din Codul LSA, viteza de coborâre nu trebuie să fie mai mare de 1 m/s.Fiecare unitate trebuie să fie prevăzută cu cel puțin o barcă de urgență care să fie în conformitate cu cerințele Codului LSA. O barcă de salvare poate fi acceptată ca barcă de urgență dacă ea și instalațiile ei de lansare și de recuperare îndeplinesc și cerințele aplicabile unei bărci de urgență.Bărcile de urgență trebuie să fie arimate:.2 dacă sunt de tip gonflabil, complet umflate în permanență;.4 în așa fel încât atât barca de urgență cât și dispozitivele sale de arimare să nu stânjenească manevra oricărei alte ambarcațiuni de salvare de la oricare alt post de lansare la apă;10.10. Dispozitive de îmbarcare, lansare la apă și de recuperare pentru bărcile de urgență10.10.2. Dispozitivele de lansare la apă trebuie să îndeplinească cerințele secțiunii 10.7.10.10.4. Dispozitivele de îmbarcare în bărcile de urgență și de recuperare trebuie să permită manevrarea eficientă și în siguranță a unei persoane aflate pe targă. Pentru siguranță, trebuie să se prevadă zbiri de recuperare în caz de condiții meteorologice nefavorabile, dacă sistemul de tensionare constituie un pericol.10.11.1. Pentru fiecare persoană de la bordul unității trebuie să fie prevăzută o vestă de salvare care să respecte cerințele paragrafului 2.2.1 sau 2.2.2 din Codul LSA. În plus, un număr suficient de veste de salvare trebuie să fie prevăzute în amplasamente adecvate pentru acele persoane care pot fi de serviciu în locuri care nu permit accesul imediat la vestele lor de salvare. În plus, suficiente veste de salvare trebuie să fie disponibile pentru utilizare la posturile îndepărtate ale ambarcațiunilor de salvare, conform cerințelor Administrației.10.12. Costume hidrotermice și costume antiexpunere.1 un număr suficient de costume hidrotermice trebuie să fie depozitate în amplasamente adecvate pentru acele persoanele care pot fi de serviciu în locuri care nu permit accesul imediat la costumul lor hidrotermic; și10.12.2. În schimbul costumelor hidrotermice cerute la paragraful 10.12.1, trebuie prevăzut un costum antiexpunere care să fie conform cu cerințele Codului LSA, având dimensiuni corespunzătoare, pentru fiecare persoană care face parte din echipajul bărcii de urgență sau din echipa responsabilă cu instalația de evacuare la apă.Notă …
──────────
*35) Se face referire la Liniile directoare pentru evaluarea protecției termice (Circulara MSC/Circ.1046).
──────────10.13. Colaci de salvare10.13.1. Fiecare unitate trebuie să fie prevăzută cu cel puțin opt colaci de salvare de un tip care să satisfacă cerințele Codului LSA. Numărul și amplasarea colacilor trebuie să fie astfel încât un colac să fie ușor accesibil din locurile expuse. Unitățile de suprafață trebuie să aibă la bord cel puțin numărul de colaci de salvare indicat în tabelul următor: │ Lungimea unității în metri │ Numărul minim de colaci de salvare │ │Sub 100 │ 8 │ │100 până la l50 │ 10 │ │150 până la 200 │ 12 │ │200 și mai mult │ 14 │10.13.3. Cel puțin doi colaci de pe unitate, situați în amplasamente aflate la distanță mare unul față de altul, trebuie să fie dotați fiecare cu o saulă de salvare plutitoare, a cărei lungime să fie egală cu cel puțin o dată și jumătate din distanța dintre puntea pe care este arimat și linia de plutire corespunzătoare pescajului cel mai mic sau 30 m, care din aceste lungimi este mai mare. În cazul unităților de foraj autoridicătoare, trebuie să se ia în considerare înălțimea maximă deasupra liniei de plutire și, pentru celelalte unități de foraj, condițiile cele mai ușoare de exploatare. Saula de salvare trebuie să fie depozitată astfel încât să se poată desfășura ușor.10.14. Mijloace radio de salvare10.14.1. Toate bărcile de salvare trebuie să aibă un aparat radiotelefonic de emisie-recepție în VHF. În plus, cel puțin două asemenea aparate trebuie să fie disponibile pe MODU, depozitate în așa fel încât ele să poată fi plasate rapid în oricare plută de salvare. Toate aparatele radiotelefonice de emisie-recepție în VHF trebuie să fie în conformitate cu standarde de funcționare care să nu fie inferioare celor adoptate de Organizație*36).Notă …
──────────
*36) Se face referire la Standardele de funcționare pentru aparatele radiotelefonice de emisie-recepție în VHF de la bordul ambarcațiunilor de salvare, adoptate de Organizație prin Rezoluția A.809(19) și la regula III/6.2.1.2 din amendamentele la SOLAS din 1988 care pot fi aplicate unităților.
──────────Dispozitive de localizare pentru căutare și salvare10.14.2. Toate bărcile de salvare trebuie să fie dotate cu un dispozitiv de localizare pentru căutare și salvare. În plus, cel puțin două dispozitive de localizare pentru căutare și salvare trebuie să fie disponibile pe MODU și trebuie să fie depozitate în așa fel încât ele să poată fi plasate rapid în oricare plută de salvare. Toate dispozitivele de localizare pentru căutare și salvare trebuie să fie în conformitate cu standarde de funcționare care să nu fie inferioare celor adoptate de Organizație*37).Notă …
──────────
*37) Se face referire la Recomandarea privind standardele de funcționare pentru transponderele radar pentru ambarcațiunile de salvare destinate utilizării în timpul operațiunilor de căutare și salvare, adoptate de Organizație prin Rezoluția A.802(19) și la Standardele de funcționare pentru transmițătoarele AIS pentru căutare și salvare (AIS-SART) pentru ambarcațiunile de salvare destinate utilizării în timpul operațiunilor de căutare și salvare, adoptate de Organizație prin Rezoluția MSC.246(83).
──────────10.15. Facle de semnalizare a sinistruluiSe vor prevedea cel puțin 12 rachete luminoase cu parașută care să respecte prevederile Codului LSA și care să fie depozitate pe sau lângă puntea de navigație. Dacă unitatea nu are punte de navigație, faclele trebuie să fie depozitate într-o locație aprobată de Administrație.Se va prevedea un aruncător de bandulă care să îndeplinească cerințele Codului LSA.Pe ambarcațiunile de salvare și pe comenzile instalațiilor de lansare la apă sau în imediata lor apropiere trebuie să fie prevăzute ilustrații și instrucțiuni care trebuie:.2 să fie ușor vizibile când singurul iluminat este cel de avarie; șiNotă …
──────────
*38) Se face referire la Simbolurile privind mijloacele și dispozitivele de salvare, adoptate de Organizație prin Rezoluția A.760(18), așa cum a fost modificată prin Rezoluția MSC.82(70).
──────────10.18. Pregătire operațională, întreținere și inspecțiiPregătire operaționalăÎntreținere10.18.3. Administrația poate accepta, în locul instrucțiunilor prevăzute la paragraful 10.18.2, un program de întreținere planificat dacă acesta cuprinde cerințele regulii III/36.10.18.5. Curenții de palanc utilizați la lansare trebuie să fie inspectați periodic*39) acordându-se atenție specială părților care trec prin raiuri și trebuie să fie înlocuiți atunci când este necesar ca urmare a deteriorării lor sau la intervale care să nu depășească 5 ani, care din aceste perioade este mai scurtă.Notă …
──────────
*39) Se face referire la Măsuri pentru prevenirea producerii accidentelor cauzate de bărcile de salvare (Circulara MSC.1/Circ.1206/Rev.1).
──────────Piese de schimb și materiale de reparații10.18.6. Se vor prevedea piese de schimb și materiale de reparații pentru mijloacele de salvare și piesele lor care sunt supuse uzurii sau consumului excesiv și care trebuie să fie înlocuite în mod regulat.10.18.7. Următoarele inspecții și probe trebuie să fie efectuate săptămânal:.2 toate motoarele bărcilor de salvare și ale bărcilor de urgență trebuie să fie pornite și să funcționeze la marș înainte și la marș înapoi pentru o perioadă totală de timp de minim 3 minute, cu condiția ca temperatura ambiantă să fie superioară temperaturii minime cerute pentru pornirea și funcționarea motorului. În această perioadă de timp trebuie să se demonstreze că cutia de viteze și transmisia cutiei de viteze se angrenează în mod satisfăcător. În cazul în care caracteristicile speciale ale unui motor suspendat instalat la o barcă de urgență nu permit ca motorul să funcționeze pentru o perioadă de 3 min decât atunci când propulsorul său este imers, trebuie să fie prevăzut un recipient adecvat cu apă;.4 instalația de alarmă generală va trebui să fie supusă încercărilor.10.18.8. În fiecare lună, mijloacele de salvare, inclusiv echipamentul bărcilor de salvare și iluminatul de avarie, trebuie să fie inspectate folosind lista de control prevăzută la regula III/36 din SOLAS pentru a se constata dacă sunt complete și în stare bună. Toate bărcile de salvare, cu excepția bărcilor de salvare cu lansare la apă prin cădere liberă, trebuie să fie scoase în afară din poziția lor de arimare, fără a avea persoane la bord, dacă condițiile meteorologice și starea mării permit acest lucru. În jurnalul de bord se va consemna raportul de inspecție.10.18.9. Fiecare plută de salvare gonflabilă, vestă de salvare gonflabilă și instalație de evacuare la apă trebuie să facă obiectul unei întrețineri:.2 într-o stație de întreținere aprobată și competentă pentru a le întreține, care dispune de instalații de întreținere adecvate și folosește numai personal corespunzător format*40).Notă …
──────────
*40) Se face referire la Recomandarea cu privire la condițiile de autorizare a stațiilor de întreținere a plutelor de salvare gonflabile, adoptate de Organizație prin rezoluția A.761(18).
──────────.3 suplimentar sau în același timp cu întreținerile efectuate la intervalele prevăzute la paragraful 10.18.9.1, fiecare instalație de evacuare la apă trebuie să fie desfășurată de pe navă, prin rotație, la intervale de timp stabilite de către Administrație, cu condiția ca fiecare instalație să fie desfășurată cel puțin o dată la șase ani.10.18.10. Toate reparațiile și întreținerea bărcilor de urgență gonflabile trebuie să fie făcute în conformitate cu instrucțiunile fabricantului. Reparațiile urgente pot fi făcute la bordul unității; totuși, reparațiile permanente trebuie făcute într-o stație de întreținere aprobată.10.18.11. Echipamentele de declanșare hidrostatică, altele decât echipamentele de declanșare hidrostatică de unică folosință, trebuie să facă obiectul unei întrețineri:Notă …
──────────
*41) Se face referire la Întreținerea mijloacelor de salvare și a echipamentelor de radiocomunicații în cadrul sistemul armonizat de inspectare și certificare (HSSC) (circulara MSC/Circ.955).
──────────.2 într-o stație de întreținere competentă pentru a le întreține, care dispune de instalații de întreținere adecvate și folosește numai personal corespunzător format.Întreținerea periodică a instalațiilor de lansare la apă și a mecanismului de decuplare sub sarcină.1 Instalațiile de lansare la apă trebuie:.1.2 să fie supuse unei examinări amănunțite în cadrul inspecțiilor anuale cerute de secțiunea 1.6; și.2 Mecanismele de decuplare sub sarcină a bărcilor de salvare sau a bărcilor de urgență, inclusiv mecanismele de degajare a bărcilor de salvare lansate la apă prin cădere liberă, trebuie:.2.2 în cadrul inspecțiilor anuale cerute de secțiunea 1.6, să fie supuse unei examinări amănunțite și unor încercări de funcționare efectuate de către persoane calificate care cunosc bine aceste sisteme; șiNotă …
──────────
*42) Se face referire la Măsuri pentru prevenirea producerii accidentelor cauzate de bărcile de salvare (Circulara MSC.1/Circ.1206/Rev.1).
──────────.3 Cârligele de decuplare automată a plutelor de salvare lansate la apă cu gruie trebuie:.3.1 să fie întreținute în conformitate cu instrucțiunile pentru întreținerea la bord prevăzute în paragraful 10.18.2;.3.3 să fie supuse unei încercări de funcționare, efectuată cu o sarcină de 1,1 ori masa totală a plutei de salvare atunci când conține întreaga încărcătură de oameni și echipamente, ori de câte ori cârligul de decuplare a fost supus unei revizii generale. Astfel de revizii generale și încercări trebuie să fie efectuate cel puțin o dată la fiecare cinci ani. +
Capitolul 11RADIOCOMUNICAȚIILE ȘI NAVIGAȚIA11.1. Generalități11.2. PregătireaNotă …
──────────
*43) Se face referire la Frazele standardizate OMI pentru comunicații maritime, adoptate de Organizație prin Rezoluția A.918(22).
──────────11.3. Unități autopropulsateOrice unitate trebuie să îndeplinească cerințele aplicabile privind stațiile radio pentru nave de marfă, prevăzute în capitolul IV din SOLAS*44).Notă …
──────────
*44) Toate cerințele capitolului IV din SOLAS, care conțin expresia "din postul din care se efectuează în mod normal navigația navei", trebuie să fie aplicate considerând că expresia are înțelesul de "din postul din care se efectuează în mod normal navigația MODU".
──────────11.4. Unități nepropulsate, remorcate11.4.1. Cerințele pentru unitățile nepropulsate, remorcate, având personal la bord, depind de instalațiile radio existente pe nava remorcher, menționate în paragrafele 11.4.2 și 11.4.3..1 să fie echipată cu instalație în VHF conform cerințelor regulilor IV/7.1.145 și 7.1.2 din SOLAS și cu instalații în MF conform regulilor IV/9.1.1 și 9.1.2;.3 să fie dotată cu echipament de recepție automată a avertismentelor de navigație și meteorologice în conformitate cu regulile IV/7.1.4 și IV/7.1.5, după caz, din SOLAS.Notă …
──────────
*45) Toate cerințele capitolului IV din SOLAS, care conțin expresia "din postul din care se efectuează în mod normal navigația navei", trebuie să fie aplicate considerând că expresia are înțelesul de "dintr-un post care este în permanență cu echipaj și din care MODU este controlată atunci când este remorcată".
──────────11.5. Unități staționare pe locație sau efectuând operațiuni de foraj11.5.1. Fiecare unitate, în timp ce este staționară pe locație, inclusiv atunci când efectuează operațiuni de foraj, trebuie să fie conformă cu toate cerințele prevăzute în capitolul IV din SOLAS care sunt aplicabile navelor care navighează în aceeași zonă*46). Atunci când sosește pe locație, fiecare unitate trebuie, de asemenea, să raporteze poziția ei către coordonatorul corespunzător zonei NAVAREA a Serviciului mondial de avertizare privind navigația (WWNWS) astfel încât să poată fi difuzat un avertisment de navigație*47). Suplimentar, atunci când părăsește locația, unitatea trebuie să informeze coordonatorul NAVAREA pentru a fi încheiată difuzarea.Notă …
──────────
*46) Toate cerințele capitolului IV din SOLAS care conțin expresia "din postul din care se efectuează în mod normal navigația navei", trebuie să fie aplicate considerând că expresia are înțelesul de "dintr-un post (sau din posturile) care este în permanență cu echipaj și din care MODU este controlată atunci când este staționară pe locație incluzând operațiunile sale de foraj (de exemplu, în mod normal, postul de comandă)".
*47) Se face referire la Serviciul mondial de avertizare privind navigația, adoptat de Organizație prin Rezoluția A.706(17), așa cum a fost modificată.
──────────11.5.2. La bordul unităților care nu au o punte de navigație, trebuie să fie posibilă inițierea transmiterii alertelor în caz de sinistru prin instalațiile radio specificate în regulile IV/10.1.1, IV/10.1.2, IV/10.1.4, IV/10.2.1 și IV/10.2.3 din SOLAS, după caz, dintr-un loc situat într-o zonă accesibilă și protejată pe care Administrația o consideră ca fiind acceptabilă.11.5.3. Dacă nivelul de zgomot într-o încăpere în care sunt montate comenzile operative pentru echipamentul radio este atât de ridicat sau poate fi atât de ridicat, în timpul unor condiții speciale de exploatare, încât să deranjeze sau să împiedice folosirea corectă a echipamentului radio, atunci se vor prevedea mijloace adecvate pentru protecția împotriva zgomotului, mecanice sau de alta natură, corelate cu comenzile operative pentru echipamentul radio.Pentru asigurarea comunicațiilor cu elicopterele, unitățile mobile de foraj marin trebuie să aibă la bord o stație radiotelefonică în VHF din serviciul mobil aeronautic care să îndeplinească cerințele corespunzătoare ale OACI*48) și care să fie adecvată pentru comunicarea cu elicopterele în zona sa de exploatare.Notă …
──────────
*48) Se face referire la Volumul 3, Partea II din Anexa 10 și Partea III, secțiunea II din Anexa 6 la Convenția OACI.
──────────11.7. Comunicații interioareToate tipurile de MODU trebuie să fie prevăzute cu mijloace eficace de comunicații între postul de comandă, puntea de navigație (dacă există) și orice loc sau locurile unde se află instalațiile pentru operarea echipamentelor radio.Întregul echipament radio trebuie să fie de un tip aprobat de Administrația care emite licența. Acest echipament trebuie să fie conform cu standardele adecvate de funcționare, care să nu fie inferioare celor adoptate de Organizație*49)Notă …
──────────
*49) Se face referire la următoarele standarde de funcționare adoptate de către Organizație:
.1 Rezoluția A.525(13): Standarde de funcționare pentru echipamentul telegrafic cu imprimare directă pe banda îngustă pentru recepția avertizărilor de navigație și meteorologice și a informațiilor urgente destinate navelor.
.2 Rezoluția A.694(17): Cerințe generale pentru echipamentul radio de la bordul navelor, ce face parte din Sistemul mondial pentru caz de sinistru și siguranța navigației pe mare (GMDSS) și pentru echipamentele electronice de navigație.
.3 Rezoluția A.808(19): Standarde de funcționare pentru stațiile terestre de nava destinate emisiei-recepției; rezoluția A.570(14): Aprobarea de tip pentru stațiile terestre de navă și rezoluția MSC.130(75): Standarde de funcționare pentru stațiile Inmarsat terestre de navă, de emisie-recepție.
.4 Rezoluția A.803(19): Standarde de funcționare pentru echipamentul radio VHF de la bordul navelor destinat pentru comunicații telefonice și apel selectiv numeric, cu modificările ulterioare și rezoluția MSC.68(68), anexa nr. 1.
.5 Rezoluția A.804(19): Standarde de funcționare pentru echipamentul radio MF de la bordul navelor destinat pentru comunicații telefonice și apel selectiv numeric, cu modificările ulterioare și rezoluția MSC.68(68), anexa nr. 2.
.6 Rezoluția A.806(19): Standarde de funcționare pentru echipamentul radio MF/HF de la bordul navelor destinat pentru comunicații telefonice, cu imprimare directă pe bandă îngustă și apel selectiv numeric, cu modificările ulterioare și rezoluția MSC.68(68), anexa nr. 3.
.7 Rezoluția A.810(19): Standarde de funcționare pentru radiobalize cu plutire liberă pentru localizarea sinistrelor prin satelit (EPIRB) care funcționează pe 406 MHz; și rezoluția MSC.120(74): Adoptarea amendamentelor la Standardele de funcționare pentru radiobalize cu plutire liberă pentru localizarea sinistrelor prin satelit (EPIRB) care funcționează pe 406 MHz (rezoluția A.810(19)) (a se vedea, de asemenea, rezoluția A.696(17): Aprobarea de tip pentru radiobalize pentru localizarea sinistrelor prin satelit (EPIRBs) care funcționează în sistemul COSPAS – SARSAT).
.8 Rezoluția A.802(19): Standarde de funcționare pentru transponderele radar ale ambarcațiunilor de salvare utilizate în operațiunile de căutare și salvare.
.9 Rezoluția A.805(19): Standarde de funcționare pentru radiobalize VHF cu plutire liberă pentru localizarea sinistrelor.
.10 Rezoluția A.807(19): Standarde de funcționare pentru stațiile terestre de navă Inmarsat – C capabile să transmită și să recepționeze comunicații cu imprimare directă, cu modificările ulterioare și rezoluția MSC.68(68), anexa nr. 3 și rezoluția A.570(14): Aprobarea de tip pentru stații terestre de navă.
.11 Rezoluția A.664(16): Standarde de funcționare pentru echipamentul de apel în grup lărgit.
.12 Rezoluția A.812(19): Standarde de funcționare pentru radiobalize cu plutire liberă pentru localizarea sinistrelor prin satelit care funcționează prin sistemul de sateliți geostaționari Inmarsat pe 1,6 GHz.
.13 Rezoluția A. 662(16): Standarde de funcționare pentru dispozitive de lansare liberă și activare automată pentru echipamentele radio destinate situațiilor de urgență.
.14 Rezoluția A.699(17): Standarde de funcționare a sistemului de difuzare și coordonare a informațiilor privind siguranța maritimă, care utilizează imprimarea directă pe bandă îngustă HF.
.15 Rezoluția MSC.148(77): Adoptarea standardelor de funcționare revizuite pentru echipamentul cu imprimare directă pe bandă îngustă pentru recepția avertizărilor de navigație și meteorologice și a informațiilor urgente destinate navelor (NAVTEX).
.16 Rezoluția A.811(19): Standarde de funcționare pentru echipamentul de radiocomunicații integrat de la bordul navelor (IRCS), dacă este utilizat în GMDSS.
.17 Rezoluția MSC.80(70), anexa nr. 1: Standarde de funcționare pentru aparatele radiotelefonice portabile de emisie-recepție în VHF (frecvența aeronautică) pentru comunicații la fața locului.
──────────11.9. Inspecția stației radio11.9.1. Stația radio a unei unități trebuie să fie supusă inspecțiilor specificate mai jos:.2 când unitatea este mutată și trece sub controlul administrativ al altui stat costier, poate fi efectuată o inspecție de către acel Stat sau de către reprezentanții săi autorizați;11.9.2. Radiobalizele EPIRB prin satelit trebuie să facă obiectul unei întrețineri la intervale care să nu depășească 5 ani, efectuate într-un centru aprobat de întreținere la țărm:11.9.4. De fiecare dată când un reprezentant autorizat al statului costier efectuează o inspecție, se va emite un raport care va fi păstrat împreună cu documentele radio și, în cazul în care se solicită acest lucru, o copie a acestui raport trebuie să fie transmisă Administrației.11.10.1. Toate unitățile trebuie să respecte prevederile capitolului V din SOLAS. +
Capitolul 12INSTALAȚII DE RIDICARE ȘI DE TRANSFER AL PERSONALULUI ȘI PILOȚILOR12.1. Macarale12.1.2. Macaralele trebuie să fie amplasate și protejate în așa fel încât să reducă la minimum orice pericol pentru personal ținând seama în special de elementele mobile și alte pericole. La proiectarea lor trebuie să se țină cont de materialele utilizate la construcția lor, de condițiile de exploatare la care vor fi supuse și de condițiile de mediu. Trebuie să se ia măsuri adecvate pentru a facilita curățarea, inspecția și întreținerea.12.1.4. Instalarea fiecărei macarale trebuie supravegheată de către un inspector al Administrației sau de către o persoană ori organizație autorizată oficial, acordând o atenție deosebită structurii sale de sprijin.12.1.6. Fiecare macara trebuie să fie inspectată la intervale care să nu depășească 12 luni. De asemenea, macaraua va fi supusă la probe și recertificată la intervale de maxim 5 ani sau ca urmare a unor modificări sau reparații importante. Aceste probe trebuie efectuate în prezența și sub supravegherea unui inspector al Administrației sau a unei persoane ori organizații autorizate oficial. Raportul acestor inspecții, probe și certificări trebuie să fie disponibile cu promptitudine.12.1.8. Exceptând cazul în care sarcinile sunt determinate și marcate înainte de a fi ridicate, fiecare macara trebuie să fie echipată, conform cerințelor Administrației, cu un dispozitiv de siguranță care să dea macaragiului o indicație continuă asupra sarcinii din cârlig și a sarcinii nominale corespunzătoare fiecărei raze. Indicatorul trebuie să emită un semnal de avertizare clar și continuu când sarcina este aproape de sarcina nominală a macaralei.12.1.10. Pentru fiecare macara trebuie să fie prevăzut un manual de utilizare, ușor accesibil. Acest manual trebuie să conțină informații detaliate referitoare la:.2 toate limitările aplicabile atât în exploatarea normală cât și în caz de avarie referitoare la sarcini de lucru admisibile, momente de lucru admisibile, viteza maximă a vântului, banda și asieta maxime, temperaturi nominale, instalații de frânare;.4 proba sistemului de coborâre de urgență pentru transferul personalului, dacă există;.6 materialele folosite la construcție, procedeele de sudură și extinderea probelor nedistructive; și12.2. Ascensoare și echipamente de ridicat12.2.2. La bordul unității trebuie să fie disponibile informații privind sarcina nominală a tuturor ascensoarelor și echipamentelor de ridicat, stabilite în conformitate cu standardele sau codurile naționale sau internaționale.12.3.1. Ascensoarele pentru personal trebuie să aibă un proiect conform cerințelor Administrației și trebuie să fie adecvate pentru serviciul căruia le sunt destinate.12.3.3. Fiecare cabină de ascensor situată într-o coloană a unei unități stabilizate prin coloane, trebuie să aibă o ieșire de urgență având acces la o scară de evacuare în puțul ascensorului.12.4.1. Toate nacelele/coșurile sau platformele pentru transferul personalului trebuie să fie proiectate și construite conform cerințelor Administrației.12.5. Turle de foraj +
Capitolul 13AMENAJĂRI PENTRU ELICOPTERE*50)Notă …
──────────
*50) Se face referire la reglementările autorităților aviației civile naționale din aria de operare a unității, standardele internaționale aplicabile ale Organizației Aviației Civile Internaționale (OACI) și la practicile recomandate elaborate în concordanță cu Memorandumul de înțelegere dintre OMI și OACI.
──────────13.1. GeneralitățiFiecare punte heliport trebuie să aibă dimensiuni suficiente și să fie situată astfel încât zona de apropiere și de decolare să fie degajată, pentru a permite celui mai mare elicopter pe care puntea heliport este destinată să-l primească să opereze în cele mai defavorabile condiții anticipate pentru operațiunile elicopterului.13.2.1. Zona de apropiere finală și de decolare (FATO) este o zonă determinată, deasupra căreia se intenționează să se încheie faza finală a manevrei de apropiere până la zborul staționar sau aterizarea elicopterului și de unde se intenționează să se înceapă manevrele de decolare.13.2.3. Obstacol este orice obiect, sau parte a acestuia, care este situat într-o zonă destinată mișcării unui elicopter pe o punte heliport sau care se extinde deasupra unei suprafețe definite destinate protejării unui elicopter în zbor.13.2.5. Zona prizei de contact și de zbor (TLOF) este o zonă portantă pentru sarcini dinamice pe care un elicopter poate efectua o priză de contact sau decolarea. Pentru puntea heliport se presupune că FATO și TLOF coincid.13.3.1. Proiectarea și construcția punții heliport trebuie să fie adecvate serviciului prevăzut și condițiilor climatice predominante specifice și să fie conform cerințelor Administrației..1 puntea heliport trebuie să aibă dimensiuni suficiente pentru a conține o arie în care să se poată trasa un cerc cu diametrul cel puțin egal cu D pentru elicopterele cu un singur rotor principal;.2.1 deasupra nivelului punții heliport: suprafața trebuie să fie un plan orizontal la același nivel cu suprafața punții heliport, care subîntinde un arc de cerc de cel puțin 210° cu centrul situat pe perimetrul cercului de referință D, extinzându-se spre exterior la o distanță care va permite o traiectorie de plecare neobstrucționată, corespunzătoare tipului de elicopter căruia îi este destinată puntea heliport; și.3 pentru elicopterele cu un singur rotor principal, în interiorul sectorului LOS de 150°, până la o distanță de 0,12 D măsurată pornind de la punctul de origine al LOS, obiectele nu trebuie să depășească o înălțime de 0.25 m deasupra punții heliport. Dincolo de acest arc, până la o distanță de încă 0,21 D, înălțimea maximă a obstacolelor este limitată de un plan înclinat cu gradientul de o unitate pe verticală pentru fiecare două unități pe orizontală, pornind de la o înălțime de 0,05 D deasupra nivelului punții heliport (vezi figura 13-2*51);Notă …
──────────
*51) Acolo unde zona portantă pentru sarcini dinamice a punții heliport, situată în interiorul marcajului care indică perimetrul FATO, are o formă care nu este circulară, segmentele care delimitează LOS sunt reprezentate mai degrabă ca linii paralele cu perimetrul zonei de aterizare decât ca arce de cerc. Figura 13-2 a fost construită presupunând că este vorba de o punte heliport octogonală.
──────────.4 obiectele pentru a căror funcționare este necesar ca ele să fie situate pe puntea heliport în interiorul FATO trebuie să se limiteze la plase de aterizare (atunci când sunt necesare) și la anumite sisteme de iluminare și nu trebuie să depășească suprafața zonei de aterizare cu mai mult de 0,025 m. Aceste obiecte pot fi prezente doar în cazul în care ele nu prezintă pericol pentru operațiunile elicopterelor; și.5 operațiunile elicopterelor cu rotoarele principale în tandem trebuie să facă obiectul unei examinări speciale din partea Administrației..1 puntea heliport trebuie să aibă dimensiuni suficiente pentru a conține un cerc cu diametrul cel puțin egal cu 0,83 D;.2.1 deasupra nivelului punții heliport: suprafața trebuie să fie un plan orizontal la același nivel cu suprafața punții heliport, care subîntinde un arc de cerc de cel puțin 210° cu centrul situat pe perimetrul cercului de referință D, extinzându-se spre exterior la o distanță care va permite o traiectorie de plecare neobstrucționată corespunzătoare tipului de elicopter căruia îi este destinată puntea heliport; și.3 pentru elicopterele cu un singur rotor principal, în zona cuprinsă între 0,415 D și 0,5 D obiectele nu trebuie să depășească o înălțime de 0,025 m. În interiorul sectorului LOS de 150°, până la o distanță de 0,12 D măsurată pornind de la punctul de origine al LOS, obiectele nu trebuie să depășească o înălțime de 0.05 m deasupra punții heliport. Dincolo de acest arc, până la o distanță de încă 0,21 D, LOS se ridică cu un gradient de o unitate pe verticală pentru fiecare două unități pe orizontală, pornind de la o înălțime de 0,05 D deasupra nivelului punții heliport (vezi figura 13-3*52);Notă …
──────────
*52) Acolo unde zona portantă pentru sarcini dinamice a punții heliport, situată în interiorul marcajului care indică perimetrul FATO, are o formă care nu este circulară, segmentele care delimitează LOS sunt reprezentate mai degrabă ca linii paralele cu perimetrul zonei de aterizare decât ca arce de cerc. Figura 13-2 a fost construită presupunând că este vorba de o punte heliport octogonală.
──────────.4 obiectele pentru a căror funcționare este necesar ca ele să fie situate pe puntea heliport în interiorul FATO trebuie să se limiteze la plase de aterizare (atunci când sunt necesare) și la anumite sisteme de iluminare și nu trebuie să depășească suprafața zonei de aterizare cu mai mult de 0,025 m. Aceste obiecte pot fi prezente doar în cazul în care ele nu prezintă pericol pentru operațiunile elicopterelor; și.5 operațiunile elicopterelor cu rotoarele principale în tandem trebuie să facă obiectul unei examinări speciale din partea Administrației.13.3.5. Când puntea heliport este construită sub formă de grătar, structura de sub punte trebuie să fie astfel încât să se mențină efectul de sol.
Figura 13-2 – Sectorul cu înălțimea obstacolelor reglementată de pe puntea heliport: elicoptere cu un singur rotor principal
13.4. Dotări13.4.2. Periferia punții heliport trebuie să fie prevăzută cu o plasă de siguranță, cu excepția cazului în care există o protecție structurală. Plasa trebuie înclinată în sus sub un unghi de 10° și spre exterior de la marginea inferioară a punții heliport până la o distanță orizontală de 1,5 m și nu trebuie să se ridice mai sus de marginea platformei.13.4.4. Trebuie să se aibă în vedere paragraful 9.16.5 referitor la drenarea punții heliport.Indicatoare de direcție a vântului13.5.2. Unitățile la bordul cărora elicopterele sunt exploatate noaptea trebuie să fie prevăzute cu mijloace care să permită iluminarea indicatoarelor de direcție a vântului. Lungime 1,2 m Diametru (baza mică) 0,15 m13.5.4. Culoarea indicatoarelor de direcție a vântului trebuie să fie astfel aleasă încât acestea să fie clar vizibile și înțelese de la o înălțime de cel puțin 200 m deasupra heliportului, având în vedere culoarea fundalului. Dacă este posibil în practică, se va folosi o singur culoare, de preferință alb sau portocaliu. Acolo unde este necesară o combinație de două culori pentru a se asigura un contrast corespunzător față de culoarea schimbătoare a fundalului, se va folosi de preferință combinația de portocaliu și alb sau combinația de roșu și alb, culorile trebuind să fie dispuse în cinci benzi alternante, prima și ultima bandă având culoarea care este mai închisă.13.5.5. Marcajul de identificare a heliportului trebuie să fie situat în centrul marcajului prizei de contact/poziționare descris în paragrafele de la 13.5.12 până la 13.5.14. El trebuie să fie de culoare albă, să aibă forma literei "H" având înălțimea de 4 m și lățimea de 3 m, iar lățimea liniilor de 0,75 m.13.5.6. Valoarea D reală a punții heliport trebuie să fie pictată pe puntea heliport, în partea interioară a marcajului în formă de V prevăzut în conformitate cu paragraful 13.5.15, cu caractere alfanumerice având înălțimea de 0,1 m.Notă …
──────────
*53) Punțile heliport proiectate special pentru elicopterele AS332L2 și EC 225, fiecare având o valoare D de 19.5 m, trebuie să fie rotunjite prin adaos la 20 m cu scopul de a se face diferențierea acestora față de punțile heliport proiectate special pentru modelele L1.
──────────Marcajul masei maxime admise13.5.8. În interiorul TLOF trebuie să fie situat un marcaj al masei maxime admise, dispus astfel încât să fie lizibil din direcția de apropiere finală cea mai frecvent utilizată, adică spre originea sectorului degajat de obstacole.13.5.10. Cifrele trebuie să aibă înălțimea de 0,9 m, lățimea liniei de aproximativ 0,12 m și trebuie să aibă o culoare (de preferat alb) care să contrasteze cu suprafața punții heliport. Acolo unde este posibil, marcajul masei trebuie să fie bine separat de marcajul de identificare a instalației pentru a se evita posibilele confuzii cu privire la recunoaștere.13.5.11. Marcajul perimetrului TLOF trebuie să fie situat de-a lungul perimetrului TLOF și trebuie să fie constituit dintr-o linie albă continuă având o lățime de cel puțin 0,3 m. Marcajele perimetrului TLOF corespund de obicei unei valori de 1D sau 0,83 D (vezi figurile 13-2 și 13-3).13.5.12. Marcajul prizei de contact/poziționare trebuie să fie situat astfel încât atunci când scaunul pilotului este deasupra marcajului, trenul de aterizare al elicopterului să fie în întregime în interiorul TLOF și toate părțile elicopterului să fie distanțate față de orice obstacol cu o marjă de siguranță.Notă …
──────────
*54) Marcajul poate fi decalat cu cel mult 0,1 D față de originea sectorului degajat de obstacole atunci când un studiu aeronautic indică faptul că un astfel de decalaj ar putea fi util, cu condiția ca marcajul decalat să nu afecteze în mod negativ siguranța operațiunilor.
──────────13.5.14. Marcajul prizei de contact/poziționare trebuie să fie un cerc galben având lățimea liniei de 1 m. Diametrul interior al cercului trebuie să fie jumătate din valoarea D a celui mai mare elicopter pentru care TLOF este proiectată.Marcajul sectorului degajat de obstacole al punții heliportFigura 13-4 – Marcarea sectorului degajat de obstacole13.5.17. Înălțimea marcajului sectorului degajat de obstacole trebuie să fie egală cu lățimea marcajului perimetrului TLOF, dar nu trebuie să fie mai mică de 0,3 m. Marcajul sectorului degajat de obstacole trebuie să fie de culoare neagră și poate fi pictat deasupra marcajului perimetrului TLOF descris la paragraful 13.5.11.13.5.18. Numele unității trebuie să fie indicat în mod clar pe panouri de identificare a unității, situate în astfel de poziții încât unitatea să poată fi identificată facil din aer și de pe mare, din toate unghiurile și direcțiile de apropiere. Înălțimea caracterelor trebuie să fie de cel puțin 0,9 m având grosimea liniei de aproximativ 0,12 m. Panourile de identificare a unității trebuie să fie foarte vizibile în orice condiții de luminozitate și trebuie să fie situate la înălțime pe unitate (de exemplu pe turla de foraj). Trebuie să fie iluminate adecvat atunci când unitatea este utilizată noaptea sau în condiții de vizibilitate redusă.Lumini perimetrale13.5.21. Luminile perimetrale trebuie să respecte caracteristicile de cromaticitate date în tabelul 13-1 și caracteristicile de intensitate și deschidere verticală a fasciculului date în tabelul 13-2. ┌──────────────────────────┬───────────────────────┐ ├──────────────────────────┼───────────────────────┤ ├──────────────────────────┼───────────────────────┤ └──────────────────────────┴───────────────────────┘Tabelul 13-2 – Intensitatea luminoasă a luminilor perimetrale verzi │ Unghiul de elevație │ Intensitatea (cd) │ │ 0° – 90° │ 60 max*) │ │ >20° – 90° │ 3 min │ │ >10° – 20° │ 15 min │ │ 0° – 10° │ 30 min │ │ Azimutul +180° -180° │Notă …
──────────
*) Dacă este prevăzut un iluminat având o intensitate mai mare care poate fi folosit în condiții de vizibilitate redusă pe timp de zi, acesta trebuie să încorporeze un sistem de comandă care să permită reducerea intensității la cel mult 60 cd pentru utilizarea pe timp de noapte.
──────────Proiectoarele punții heliport13.5.22. Proiectoarele punții heliport trebuie să fie localizate astfel încât să se evite efectul de orbire temporară a piloților datorită luminii puternice și trebuie luate măsuri pentru verificarea periodică a alinierii lor. Proiectoarele trebuie să fie dispuse și orientate astfel încât să lumineze marcajele punții heliport și să reducă la minimum posibil zonele de umbră. Proiectoarele trebuie să respecte aceleași limitări ale înălțimilor prevăzute la paragraful 13.5.20 pentru luminile perimetrale.13.5.23. Obstacolele fixe și echipamentul permanent, cum ar fi brațele macaralelor sau picioarele unităților autoridicătoare, care pot prezenta un pericol pentru elicoptere, trebuie să fie clar vizibile din aer la lumina zilei. Dacă este necesară o schemă de vopsire pentru a îmbunătăți identificarea în timpul zilei, este recomandat să se vopsească în benzi alternante negre și albe, negre și galbene sau roșii și albe, având o lățime de cel puțin 0,5 m și cel mult 6 m..1 Obiectele care sunt cu mai mult de 15 m mai înalte față de nivelul zonei de aterizare trebuie să fie prevăzute cu lumini roșii intermediare având aceeași intensitate, distanțate la intervale de 10 m în jos până la nivelul zonei de aterizare (exceptând cazul în care astfel de lumini ar putea fi obstrucționate de către alte obiecte)..3 La bordul unităților autoridicătoare, picioarele situate în vecinătatea punții heliport pot fi iluminate cu ajutorul proiectoarelor ca o alternativă la dotarea cu lumini roșii intermediare, cu condiția ca acestea să fie amplasate astfel încât să nu afecteze vederea pe timp de noapte a pilotului elicopterului.13.5.25. Trebuie să fie instalată o lumină roșie omnidirecțională având intensitatea cuprinsă între 25 și 200 cd în punctul cel mai înalt al unității și, în cazul unităților de foraj autoridicătoare, cât mai aproape posibil de cel mai înalt punct al fiecărui picior. Acolo unde acest lucru nu este posibil (de exemplu, turnurile flăcării) lumina trebuie să fie montată cât mai aproape posibil de extremitate.13.5.26. Trebuie să fie instalate lumini de stare care să avertizeze cu privire la existența unor condiții la bordul unității care ar putea fi periculoase pentru elicopter sau pentru ocupanții săi.Notă …
──────────
*55) Semnificația aeronautică a unei lumini roșii intermitente este fie "nu ateriza, aerodrom indisponibil pentru aterizare" fie "eliberați zona de aterizare".
──────────.1 să fie instalat fie pe fie adiacent punții heliport. Lumini suplimentare pot fi instalate în alte locuri pe unitate unde acest lucru este necesar pentru a respecta cerința ca semnalul să fie vizibil din toate direcțiile de apropiere, adică 360° în azimut;.2 să aibă o intensitate efectivă de cel puțin 700 cd la un unghi având între 2° și 10° deasupra orizontalei și de cel puțin 176 cd la orice alt unghi de elevație;.4 să fie vizibil din toate direcțiile posibile de apropiere și în timp ce elicopterul aterizează pe puntea heliport, indiferent de cap, având deschiderea verticală a fasciculului așa cum este descrisă mai sus;Notă …
──────────
*56) Se face referire la Convenția OACI, Anexa 14, Volumul 1, Apendicele 1, Culori pentru luminile aeronautice de suprafață.
──────────.6 să emită cu o frecvență de 120 clipiri pe minut și, dacă sunt necesare două sau mai multe lumini pentru a îndeplini această cerință, ele trebuie să fie sincronizate pentru a asigura același interval de timp (cu o marjă de 10%) între clipiri. Trebuie să fie luate măsuri pentru a reduce frecvența la 60 clipiri pe minut dacă pe puntea heliport se află un elicopter. Ciclul de funcționare maxim nu trebuie să depășească 50%..7 să aibă pe puntea heliport mijloace care să permită neutralizarea manuală a activării automate a sistemului;.9 să fie proiectat astfel încât o singură defecțiune să nu împiedice sistemul să funcționeze eficient. În cazul în care se utilizează mai mult de o unitate luminoasă pentru a respecta cerința privind frecvența de clipire, o frecvență redusă de clipire de cel puțin 60 clipiri pe minut este acceptabilă pe o perioadă limitată de timp, în caz de producere a unei defecțiuni; și13.6. Sistemul de detectare a mișcării13.7. Scutiri.1 Administrația deține dovezi că statul costier în ale cărui ape operează MODU a notificat OACI cu privire la diferențele față de cerințele ei aplicabile mijloacelor vizuale; sau +
Capitolul 14REGULI DE EXPLOATARE14.1. Manuale de exploatare14.1.2. Pentru condiții normale de exploatare, manualele de exploatare trebuie să conțină următoarele informații generale descriptive, după caz:.2 ordinea ierarhică și responsabilitățile generale, în timpul condițiilor normale de exploatare;.4 o descriere a limitelor de exploatare inerente pentru fiecare mod de exploatare și pentru fiecare schimbare a modului de exploatare;.6 amplasamentul, tipul și cantitățile de balast permanent de la bordul unității;.8 pentru unitățile autoridicătoare, informații asupra preparativelor necesare unității pentru a se evita deteriorări de structură în timpul înfigerii sau retragerii picioarelor pe sau de pe fundul mării ori în condiții meteorologice extreme când unitatea este în deplasare, incluzând punerea pe poziție și asigurarea picioarelor, structurilor în consola pe care se află podul sondei și echipamentele sau materialele de foraj care riscă să se deplaseze;.10 informații despre stabilitate indicând înălțimea maximă admisibilă a centrului de greutate în funcție de pescaj sau alți parametri pe baza conformității cu criteriile de stabilitate în stare intactă și după avarie;.12 tabele sau curbe de sondaj ale tancurilor indicând capacitatea tancurilor, poziția centrelor lor de greutate în sens vertical, longitudinal și transversal la intervale gradate, precum și informații privind suprafețele libere lichide pentru fiecare tanc;.14 identificarea elicopterelor care se potrivesc cu configurația punții heliport și orice restricții impuse condițiilor de exploatare;.16 descrierea și limitele oricărui computer de bord folosit în timpul operațiunilor cum ar fi cele de balastare, ancorare, poziționare dinamică și pentru calculele de asietă și stabilitate;.18 descrierea instalației principale de alimentare cu energie și restricțiile în materie de exploatare;14.1.3. Pentru condiții normale, manualul de exploatare trebuie să conțină, de asemenea, după caz:.2 instrucțiuni pentru înregistrarea de rutină a variațiilor greutății "navei goale";.4 pentru unitățile stabilizate prin coloane, o descriere, o schemă și instrucțiuni privind funcționarea instalației de balast și a altor mijloace alternative de funcționare a instalației de balast, împreună cu o descriere a limitărilor sale, cum ar fi capacitatea de pompare pentru diferite unghiuri de bandă și asietă;.6 proceduri de depozitare și de transfer a combustibilului lichid;.8 instrucțiuni pentru exploatarea în condiții meteorologice severe și timpul necesar pentru a face față condițiilor de furtună puternică, inclusiv prevederi referitoare la coborârea și arimarea efectivă a echipamentului și orice limitări inerente în exploatare;.10 proceduri pentru transferul personalului;.12 condiții care limitează exploatarea macaralelor;.14 procedurile pentru a se asigura că sunt îndeplinite cerințele codurilor internaționale aplicabile privind stivuirea și manipularea materialelor periculoase și radioactive;.16 procedurile de urmat pentru a permite primirea navelor de-a lungul unității; și14.1.4. Manualul de exploatare în cazul situației de urgență trebuie să conțină, după caz:.2 o descriere a mijloacelor de salvare și a mijloacelor de evacuare;.4 o listă cu planuri și scheme importante care pot fi utile în caz de urgență;.6 instrucțiuni pentru persoanele însărcinate să determine cauza unei schimbări bruște a înclinării transversale și a asietei și să evalueze posibilele efecte ale măsurilor corective asupra capacității de supraviețuire a unității, adică rezistența, stabilitatea, flotabilitatea etc.;.8 instrucțiuni asupra repunerii în funcțiune a instalațiilor mecanice, electrice și de ventilație după defectarea sursei principale de energie sau oprirea de avarie; și14.1.5. Informațiile conținute în manualul de exploatare trebuie, acolo unde este necesar, să fie susținute de o documentație suplimentară, cuprinzând planuri, manuale ale fabricantului și alte date necesare pentru exploatarea și întreținerea eficientă a unității. Nu este necesar ca informațiile detaliate conținute în manualele fabricantului să fie menționate din nou în manualul de exploatare. Manualul de exploatare trebuie să conțină trimiteri la această documentație, care să poată fi ușor identificată, să fie situată într-un loc ușor accesibil la bordul unității și să fie disponibilă în orice moment.14.2. Amenajări pentru elicoptere14.2.2. Dacă trebuie să fie prevăzute mijloace de realimentare cu combustibil, procedurile și măsurile de precauție ce trebuie să fie luate în timpul operațiunilor de realimentare cu combustibil trebuie să fie în concordanță cu practicile de siguranță recunoscute și trebuie să fie conținute în manualul de exploatare.14.2.4. Personalul însărcinat cu combaterea incendiului trebuie să fie prezent în timpul operațiunilor de realimentare cu combustibil. Totuși, personalul însărcinat cu combaterea incendiului nu trebuie să fie implicat în activitățile de realimentare cu combustibil.Unităților care transportă combustibil lichid, așa cum este definit în regula 1 din Anexa I la Convenția internațională din 1973 pentru prevenirea poluării de către nave, așa cum a fost modificată prin Protocolul din 1978 privind aceasta, trebuie să li se furnizeze formularele de date privind siguranța materialului, care sunt întocmite ținând cont de recomandările elaborate de Organizație*57), înainte de buncherarea combustibilului lichid.Notă …
──────────
*57) Se face referire la Recomandarea pentru formularele de date privind siguranța materialului (MSDS) pentru încărcăturile de hidrocarburi și de combustibili lichizi marini prevăzute în Anexa I la Convenția MARPOL, adoptată de Organizație prin Rezoluția MSC.150(77), așa cum poate fi modificată.
──────────14.4. Mărfuri periculoase14.4.1. Mărfurile periculoase trebuie să fie depozitate adecvat și sigur în funcție de proprietățile lor. Mărfurile incompatibile trebuie să fie separate unele față de altele.14.4.3. Lichidele inflamabile care degajă vapori periculoși și gazele inflamabile trebuie să fie depozitate într-un spațiu bine ventilat sau pe punte.14.4.5. Substanțele radioactive trebuie să fie depozitate și manipulate în condiții de siguranță.Trebuie să se ia măsuri astfel încât unitatea să fie în măsură să respecte cerințele convențiilor internaționale în vigoare.14.6.1. Operațiunile de transfer, inclusiv greutatea sarcinilor de manevrat, condițiile care pot limita exploatarea, precum și procedurile de urmat în caz de avarie trebuie să fie examinate și aprobate de către personalul de la bordul unității și de către cel de pe navele ce o deservesc, înainte de începutul unor astfel de operațiuni. Trebuie menținute comunicații directe cu macaragiul pe toată durata acestor operațiuni.14.6.3. Dispunerea echipamentului de legare de la bordul unității pentru ușurarea operațiunilor de transfer trebuie să țină seama de pericolul de avarie în cazul când nava de deservire va intra în contact cu unitatea.14.6.5. Pe cât este posibil, parâmele de legare dintre unitate și nava de deservire trebuie să fie dispuse în așa fel încât, în cazul ruperii uneia dintre ele, să se reducă la minimum pericolul pentru personalul navei de deservire și al unității.14.7. Instalații de scufundare14.7.2. Instalațiile de scufundare trebuie să fie concepute, construite, întreținute și certificate conform unui standard sau cod național sau internațional în acord cu cerințele Administrației*58), care poate fi folosit pentru instalațiile de scufundare fixe, dacă există.Notă …
──────────
*58) Se face referire la Codul de siguranță din 1995 pentru instalații de scufundare, adoptat de către Organizație prin Rezoluția A.831(19).
──────────14.8. Siguranța navigației14.8.1. Cerințele Convenției referitoare la Regulamentul internațional pentru prevenirea abordajelor pe mare în vigoare trebuie să se aplice fiecărei unități, cu excepția cazului în care acestea staționează și sunt angajate în operațiuni de foraj.14.8.3. Fiecare unitate, atunci când este staționară și efectuează operațiuni de foraj, trebuie să transmită Oficiului hidrografic național implicat informații privind poziția sa, exprimată în latitudine și longitudine, precum și durata aproximativă a operațiunilor, pentru a ușura emiterea unui aviz temporar către navigatori. De asemenea, trebuie comunicate Oficiilor hidrografice naționale detalii privind deplasările viitoare ale unităților, astfel încât avizele temporare să poată fi difuzate înainte de plecarea unei unități.Persoane responsabile14.9.2. Persoana responsabilă trebuie să fie familiarizată cu caracteristicile, capacitățile și limitările unității. Această persoană trebuie să fie pe deplin conștientă de responsabilitățile ce îi revin în ceea ce privește organizarea și măsurile de luat în situație de urgență, conducerea exercițiilor și instruirii pentru situație de urgență, precum și ținerea evidenței acestor exerciții.14.9.3. Trebuie să existe la bord un număr suficient de persoane antrenate, pentru a aduna și asista persoanele neantrenate.14.9.5. Persoanele brevetate trebuie să fie desemnate ca șef și adjunct pentru fiecare ambarcațiune de salvare.14.9.7. La fiecare barcă de salvare trebuie să fie repartizată o persoană care să știe să opereze echipamentul radio al bărcii.14.9.9. Persoana responsabilă a unității trebuie să aibă grijă ca persoanele menționate la paragrafele 14.9.3, 14.9.4 și 14.9.5 să fie în mod echitabil repartizate între ambarcațiunile de salvare ale unității.14.9.10. În toată unitatea, inclusiv în posturile de comandă și în încăperile de locuit, trebuie să fie afișate în locuri vizibile rolurile de apel. Rolurile de apel trebuie să fie redactate în limba sau limbile de lucru ale echipajului.14.9.12. Următoarele atribuții trebuie să fie incluse în rolul de apel:.2 echiparea ambarcațiunilor de salvare și a altor mijloace de salvare;.4 pregătirea generală a altor mijloace de salvare;.6 folosirea echipamentelor de comunicații;.8 atribuții speciale privind utilizarea echipamentului și instalațiilor de combatere a incendiului;.10 îndatoriri speciale atribuite în caz de scurgeri incontrolabile de hidrocarburi sau de hidrogen sulfurat, inclusiv oprirea de avarie.14.9.14. Rolul de apel trebuie să indice sarcinile atribuite personalului responsabil în mod regulat, de vizitatori, în caz de urgență.14.9.16. Pentru a decide asupra nivelului detaliilor ce trebuie incluse în rolul de apel, trebuie să se ia în considerație informațiile obținute din alte documente, cum ar fi manualul de exploatare.În posturile de apel, în posturile de comanda, în încăperile de serviciu și în încăperile de locuit, se vor afișa în locuri vizibile ilustrații și instrucțiuni pentru a informa toate persoanele de la bord cu privire la metoda care trebuie urmată pentru:.2 a îmbracă costumele hidrotermice, după caz.Trebuie să fie prevăzute un manual de instruire și mijloace de instruire la bord care să fie conforme cu cerințele relevante din regulile II-2/15 și III/35 din SOLAS 1974, iar informațiile corespunzătoare trebuie să fie disponibile fiecărei persoane de la bord.14.12.1. În fiecare săptămână trebuie să aibă loc un exercițiu de abandon și unul de incendiu. Exercițiile trebuie să fie organizate în așa fel încât toți membrii personalului să participe la un exercițiu cel puțin o dată pe lună. Un exercițiu trebuie să aibă loc în intervalul de 24 de ore după o schimbare de tură, dacă mai mult de 25% din membrii personalului n-au participat în luna precedentă la un exercițiu de abandon și un exercițiu de incendiu la bord, la unitatea în chestiune. Pentru unitățile la care acest lucru nu este posibil, Administrația poate admite alte măsuri care să fie echivalente.Notă …
──────────
*59) Se face referire la Recomandările privind pregătirea personalului de la bordul unităților mobile de larg, adoptate de Organizație prin Rezoluția A.891(21).
──────────14.12.3. În măsura posibilului, diferite bărci de salvare trebuie supuse la exerciții de lansare succesive în conformitate cu prevederile de la paragraful 14.12.2.14.12.4. Exercițiile trebuie să se desfășoare, în măsura posibilului, așa cum se petrece în mod real un caz de urgență și trebuie să includă cel puțin următoarele:.2 cu excepția bărcilor de salvare cu lansare la apă prin cădere liberă, pornirea motoarelor și lansarea la apă a cel puțin unei bărci de salvare și, cel puțin o dată la fiecare trei luni atunci când condițiile o permit, lansarea la apă și manevrarea pe apă având la bord echipajul atribuit însărcinat cu exploatarea mijlocului de salvare.14.12.6. Pentru bărcile de salvare, cu excepția bărcilor de salvare care servesc și ca bărci de urgență, se aplică prevederile regulii III/19.3.3.3 din SOLAS.14.13. Instruirea și formarea la bord*60)Notă …
──────────
*60) Se face referire la Recomandările privind pregătirea personalului de la bordul unităților mobile de larg, adoptate de Organizație prin Rezoluția A.891(21).
──────────14.13.1. Toate persoanele trebuie să primească o instruire de familiarizare în conformitate cu recomandările Organizației.14.13.2. Toate persoanele trebuie să fie instruite în materie de siguranță individuală și intervenție de urgență corespunzătoare cu sarcinile ce le-au fost atribuite în conformitate cu recomandările Organizației.14.14.1. La bordul unității trebuie să existe un jurnal de bord oficial sau un registru de tură*61) având un format acceptat de către Administrație, care trebuie să includă înregistrări privind:Notă …
──────────
*61) Se face referire la Formularele de rapoarte zilnice de foraj elaborate de Asociația Internațională a Contractorilor de Foraj.
──────────.1 inspecția echipamentelor de salvare efectuată în temeiul paragrafului 10.18.8; și.2 exercițiile și antrenamentele prevăzute la paragraful 14.9.2 și secțiunea 14.12..1 registrul inspecțiilor, în temeiul secțiunii 1.6;.3 jurnalul de date privitoare la "nava goală" în temeiul paragrafului 3.1.4;.5 înregistrări privind întreținerea, încercarea și inspecțiile legate de echipamentul de combatere a incendiului, în temeiul paragrafului 9.19.4;.7 inspecțiile efectuate la macarale, în temeiul paragrafelor 12.1.5 și 12.1.6;.9 rolul de apel, în temeiul paragrafului 14.9.10. +
ApendiceFormular model al Certificatului de Siguranță pentru Unitatea mobilă de Foraj Marin (2009) (Sigla oficială) (Statul) CODULUI PENTRU CONSTRUCȚIA ȘI ECHIPAMENTUL UNITĂȚILOR MOBILE DE FORAJ MARIN, ………………………………………… de ……………………………………………………………… autorizate de către Administrație) │ Numele sau numărul │ Tipul │Portul de înmatriculare │ ├─────────────────────────┼─────────────────────────┼────────────────────────┤ └─────────────────────────┴─────────────────────────┴────────────────────────┘ Data la care s-a pus chila sau la care unitatea a fost într-un stadiu transformare cu caracter major ………………………………… 1. Unitatea susmenționată a fost inspectată temeinic în conformitate cu unităților mobile de foraj marin, 2009. dispozitivele, stația radio, amenajările și materialele unității precum îndeplinește cerințele corespunzătoare ale Codului. mare de ……… persoane și anume: 4. În conformitate cu secțiunea 1.4 din Cod, prevederile Codului cu privire ……………………………………………………………… temeiul paragrafului 1.6.4 din Cod, în locul inspecțiilor de reînnoire și (semnătura și sigiliul autorității (data aprobării programului Prezentul certificat este valabil până la …. ziua …….. 20 ……. (locul emiterii certificatului) ………………. ………………………….. care emite certificatul) (sigiliul sau ștampila, după caz, a autorității care emite certificatul) 1.6 din Cod, s-a constatat că unitatea a fost găsită în conformitate cu (semnătura oficialului autorizat) data …………………………….. (sigiliul sau ștampila, după caz, a autorității) Inspecția anuală/intermediară: semnat ………………………….. locul …………………………… (semnătura oficialului autorizat) data ……………………………. (sigiliul sau ștampila, după caz, a autorității) Inspecția anuală: semnat ………………………….. locul ……………………………. Inspecția anuală/intermediară în conformitate cu (semnătura oficialului autorizat) data …………………………….. (sigiliul sau ștampila, după caz, a autorității) 1.6 din Cod, s-a constatat că unitatea a fost găsită în conformitate cu (semnătura oficialului autorizat) data ……………………………… (sigiliul sau ștampila, după caz, a autorității) A doua inspecție: semnat ……………………………. locul …………………………….. mai mică de 5 ani, în cazul aplicării paragrafului 1.6.11.3 din Cod Această unitate îndeplinește cerințele relevante din Cod și prezentul din Cod, până la ………………………………………………… semnat …………………………….. locul ……………………………… aplicării paragrafului 1.6.11.4 din Cod certificat trebuie acceptat ca fiind valabil, conform paragrafului (semnătura oficialului autorizat) data ………………………………… (sigiliul sau ștampila, după caz, a autorității) Viza de prelungire a valabilității certificatului până când paragrafului 1.6.11.5 din Cod Prezentul certificat trebuie acceptat ca fiind valabil, conform (semnătura oficialului autorizat) data ………………………………… (sigiliul sau ștampila, după caz, a autorității) în cazul aplicării paragrafului 1.6.11.7 din Cod În conformitate cu paragraful 1.6.11.7 din Cod, noua dată (semnătura oficialului autorizat) data …………………………………… (sigiliul sau ștampila, după caz, a autorității) În conformitate cu paragraful 1.6.11.7 din Cod, noua dată aniversară este …. semnat ………………………………….. locul ……………………………………
