DECIZIA nr. 436 din 24 septembrie 2024

având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:<!–>7.–>Prin Încheierea din 4 iunie 2020, pronunțată în Dosarul nr. 89/2/2020, Curtea de Apel București – Secția a II-a penală a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 432 alin. (1) raportat la art. 426 lit. b) raportat la art. 488 alin. (4) lit. b) raportat la art. 485 alin. (1) lit. b) din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism într-o cauză având ca obiect soluționarea unei contestații în anulare formulate împotriva unei decizii penale prin care a fost desființată o hotărâre judecătorească pronunțată în apel și s-a dispus rejudecarea cauzei potrivit dispozițiilor art. 485 alin. (1) lit. b) și ale art. 488 alin. (4) lit. b) din Codul de procedură penală.  … 8.<!–>În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că dispozițiile legale criticate creează discriminare între justițiabili aflați în situații similare, respectiv între cei în privința cărora este admisă contestația în anulare având ca temei dispozițiile art. 426 lit. b) din Codul de procedură penală și se dispune rejudecarea cauzei, în condițiile în care actul de sesizare a instanței a fost rechizitoriul, și cei aflați în aceeași ipoteză juridică, dar în cazul cărora instanța a fost sesizată cu acord de recunoaștere a vinovăției.  … 9.–>Se arată că, în acest din urmă caz, în situația admiterii contestației în anulare, potrivit art. 426 lit. b) din Codul de procedură penală, instanța va proceda la rejudecarea apelului sau la rejudecarea cauzei conform prevederilor art. 488 alin. (4) lit. b) din același cod, neavând la dispoziție decât prevederile art. 485 alin. (1) lit. b) din Codul de procedură penală, respectiv respingerea întregului acord întrucât soluția la care s-a ajuns prin încheierea acordului este nelegală. Se susține că, în acest fel, se ajunge la o situație discriminatorie între inculpații condamnați definitiv pentru comiterea mai multor fapte potrivit procedurii de drept comun și cei condamnați definitiv pentru comiterea mai multor fapte, dar care au încheiat acord de recunoaștere a vinovăției, pentru care calea de atac extraordinară va avea efecte cu privire la întreaga cauză, încălcându-se autoritatea de lucru judecat a hotărârii definitive în ansamblul său, fără motive substanțiale și imperative.  … 10.<!–>Este invocată jurisprudența Curții Constituționale referitoare la principiul egalității în drepturi, respectiv deciziile nr. 1 din 8 februarie 1994, nr. 146 din 14 iulie 2000, nr. 423 din 10 mai 2007 și nr. 573 din 20 septembrie 2018, precum și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului în aceeași materie, mai exact Hotărârea din 8 ianuarie 2008, pronunțată în Cauza Williams împotriva Regatului Unit, paragraful 48. … 11.–>Se mai susține că soluția juridică criticată deturnează instituția acordului de recunoaștere a vinovăției de la scopul pentru care a fost creată de legiuitor similar instituției restituirii cauzei la procuror pentru completarea urmăririi penale, întrucât afectează autoritatea de lucru judecat a întregii decizii penale.  … 12.<!–>Pentru aceleași motive, se susține că dispozițiile legale criticate contravin principiului securității raporturilor juridice.  … 13.–>Curtea de Apel București – Secția a II-a penală arată că excepția de neconstituționalitate este întemeiată. Susține, în esență, că, în cazul în care actul de sesizare a instanței a fost acordul de recunoaștere a vinovăției încheiat pentru mai multe fapte și este admisă contestația în anulare, conform art. 426 lit. b) din Codul de procedură penală, instanța este obligată să aplice dispozițiile art. 485 alin. (1) lit. b) din Codul de procedură penală, respectiv să respingă întregul acord, întrucât soluția este nelegală. Așadar, în ipoteza analizată, admiterea contestației în anulare va avea efecte cu privire la întreaga cauză, încălcându-se autoritatea de lucru judecat a hotărârii definitive în ansamblul său, deși cauza de încetare privește doar una dintre infracțiunile pentru care inculpatul a fost condamnat. Instanța susține că această soluție juridică încalcă principiul egalității în drepturi, prevăzut la art. 16 din Constituție, persoanele aflate în ipoteza juridică analizată fiind discriminate în raport cu cele în cazul cărora instanța a fost sesizată prin rechizitoriu, iar, în urma admiterii contestației în anulare, va fi rejudecată cauza doar sub aspectul faptelor în privința cărora a intervenit cauza de încetare a procesului penal. Este invocată, în acest sens, Decizia Plenului Curții Constituționale nr. 1 din 8 februarie 1994.  … 14.<!–>Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 15.–>Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,<!–>–>examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 432 alin. (1) raportat la art. 426 lit. b) raportat la art. 488 alin. (4) lit. b) raportat la art. 485 alin. (1) lit. b) din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism în Dosarul nr. 89/2/2020 al Curții de Apel București – Secția a II-a penală.–>Definitivă și general obligatorie.<!–>Decizia se comunică Curții de Apel București – Secția a II-a penală și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.–>Pronunțată în ședința din data de 24 septembrie 2024.<!–>
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE–>
MARIAN ENACHE<!–>
Magistrat-asistent,–>
Cristina Teodora Pop<!–>–>

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește