ÎNCHEIERE din 7 februarie 2022

Dosar nr. 51/36/2018*<!–>Completul compus din:

–>Pe rol se află judecarea cauzei (după casare) în materia contencios administrativ și fiscal privind pe reclamant Spitalul Clinic de Pneumoftiziologie Constanța, cu sediul în Constanța, Str. Sentinelei nr. 40, județul Constanța, și pe pârâții: Casa Națională de Asigurări de Sănătate, cu sediul în București, sectorul 3, Calea Călărașilor nr. 249, bl. S19, Ministerul Sănătății, cu sediul în București, sectorul 1, str. Cristian Popișteanu nr. 1-3, Guvernul României, cu sediul în București, sectorul 1, Piața Victoriei – Palatul Victoriei nr. 1, având ca obiect anulare act administrativ. <!–>La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns reclamantul prin consilier juridic Mangiurea Cristina-Ecaterina, în baza delegației aflate la fila 17 Dosar nr. 51/36/2018*, pârâta Casa Națională de Asigurări de Sănătate, prin consilier juridic Tarachiu Răzvan, în baza delegației depuse la dosar, lipsind celelalte părți.–>Procedura de citare este legal îndeplinită, potrivit dispozițiilor art. 153 și următoarele din Codul de procedură civilă.<!–>S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care evidențiază părțile, obiectul litigiului și stadiul procesual, precum și faptul că prin Decizia civilă nr. 5.558 din 16.11.2021 Înalta Curte de Casație și Justiție a admis recursurile formulate în cauză, a casat în tot sentința atacată și a trimis cauza spre rejudecare aceleași instanțe.–>La întrebarea instanței, consilierul juridic Tarachiu Răzvan, pentru pârâtul CNAS, arată că nu mai susține excepția necompetenței teritoriale a Curții de Apel Constanța invocată în primul ciclu procesual; ICCJ a dispus deja rejudecarea de către Curtea de Apel Constanța. <!–>Consideră că la acest moment procesual Curtea de Apel Constanța este îndrituită să soluționeze cauza.–>Curtea, procedând la verificarea competenței, din oficiu, față de dispozițiile art. 10 din Legea nr. 554/2004 – forma în vigoare la data de sesizării instanței de judecată, având în vedere obiectul cererii de chemare în judecată și sediul reclamantului, se declară competentă material și teritorial în soluționarea cererii de chemare în judecată. <!–>Părțile prezente învederează că nu au alte cereri de formulat, înscrisuri de depus sau excepții de invocat.–>Curtea, luând act că nu mai sunt alte cereri de formulat, excepții de invocat, apreciază cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pentru dezbateri asupra excepțiilor invocate în cauză, mai puțin cea a necompetenței teritoriale:– excepția lipsei calității procesuale active a reclamantului; … – excepția lipsei de obiect, … invocată de CNAS; <!–>– excepția lipsei de interes invocată de Ministerul Sănătății; … – excepția lipsei de obiect pentru că actul contestat a fost abrogat, invocată de pârâtul Guvernul României,  … și asupra fondului cauzei, rămânând în pronunțare pe excepții și pe fond.–><!–>Consilierul juridic Tarachiu Răzvan, pentru pârâta Casa Națională de Asigurări de Sănătate, cu privire la excepția lipsei calității procesuale active și a lipsei de obiect, solicită admiterea acestora. Raportat la excepția lipsei calității procesuale active a reclamantului arată că acesta a dorit anularea unor prevederi reglementate care au ca scop un interes personal și nu întrețin interesele întregului segment de acordare de servicii medicale. Reclamantul, fiind o unitate spitalicească, nu poate vorbi în numele întregului segment de acordare de servicii medicale; reclamantul nu a demonstrat că are un mandat expres; din aceste prevederi decurg obligațiile pentru întreaga categorie de furnizori de servicii medicale; constată că există lipsa procesuală activă a reclamantului, drept care solicită admiterea acestei excepții.–>Cu privire la excepția lipsei de obiect, reclamantul solicită anularea a două articole din contractul semnat cu CNAS, prevederi din Contractul cadru și din Normele de aplicare pentru anul 2014-2015 – când a fost semnat contractul dedus judecății. Este firesc că acest contract desfășurat pe anii 2014-2015 să aibă un termen de actualitate și la un moment dat să se dispună încetarea efectelor juridice, termen împlinit la data de 30.06.2016 – atât în ceea ce privește Contractul-cadru nr. 400/2014, cât și Normele de aplicare a acestuia, respectiv Ordinul comun al ministrului sănătății și al președintelui Casei Naționale de Asigurări de Sănătate nr. 388/186/2015. Începând cu 1.07.2016, aceste acte normative nu mai produc efecte, drept care, la data introducerii cererii de chemare în judecată pentru anularea celor două acte normative, erau lovite de nulitate; consideră oportună excepția lipsei de obiect, drept care solicită admiterea acestei excepții. <!–>Consilierul juridic Mangiurea Cristina-Ecaterina, pentru reclamantul Spitalul Clinic de Pneumoftiziologie Constanța, cu privire la excepția lipsei calității procesuale active, solicită respingerea acestei excepții, învederând că reclamantul face parte din categoria subiectelor de drept vizate de normele contestate și, pe cale de consecință, este titularul unui interes legitim pentru formularea unei acțiuni în instanță. –>Cu privire la excepția lipsei de obiect, invocată de pârâți, arată că, potrivit art. 11 din Legea nr. 554/2004, actele administrative cu caracter normativ care se consideră a fi nelegale pot fi atacate oricând. Legiuitorul nu a impus o condiție a actului normativ a fi în vigoare sau abrogat la data introducerii cererii în anulare a unui act normativ, atât timp cât el produce efecte juridice. În speță, actele administrative contestate au produs efecte în sensul că a fost reținută în urma unui control de către CNAS o sumă considerabilă, de 153 de ori mai mare față de valoarea rețetelor eliberate de către medicii prescriptori. Faptul că, anterior abrogării, actele administrative au produs efecte juridice, aducătoare de vătămări ale drepturilor și intereselor legitime ale unei persoane, solicită respingerea excepției lipsei de obiect a cererii. <!–>Față de excepția lipsei de interes invocată de pârâtul Ministerul Sănătății solicită a se constata că prejudiciul este deja constituit ca urmare a aplicării unor prevederi legale în cadrul unor acte administrative cu caracter normativ și este vădit conturat interesul legitim de a lua măsuri împotriva acestora.–>Consilierul juridic Tarachiu Răzvan, cu privire la excepția lipsei de interes invocată de Ministerul Sănătății, solicită admiterea, arătând că aceste acte normative au produs efecte, dar termenul de aplicare și de încetare a acestora trebuie respectat. Data la care s-a introdus cererea a fost mult ulterioară termenului de încetare a aplicabilității acestor acte normative; concluzii de admitere a excepției.<!–>Curtea, în temeiul art. 255-258 din Codul procedură civilă, încuviințează pentru părți administrarea probei cu înscrisurile deja depuse la dosarul cauzei; închide cercetarea judecătorească și acordă cuvântul asupra fondului cauzei.–>Consilierul juridic Mangiurea Cristina-Ecaterina, având cuvântul pentru reclamantul Spitalul Clinic de Pneumoftiziologie Constanța, solicită admiterea acțiunii așa cum a fost formulată, dispunându-se anularea dispozițiilor art. 102 alin. (3) lit. a) din anexa nr. 2 la Hotărârea Guvernului nr. 400/2014 și a dispozițiilor art. 8 alin. (3) lit. a) din anexa nr. 26 la Ordinul comun nr. 338/186/2015, ca fiind nelegale, în condițiile în care chiar emitenții actelor normative au constatat nelegalitatea sancțiunilor aplicabile, revizuind ulterior nivelul sancțiunii în raport cu gravitatea faptei prin sancțiuni graduale, începând cu avertisment și prin diminuarea procentelor aplicabile în cadrul sancțiunilor. În acest sens este depusă la dosar Nota de fundamentare a Hotărârii Guvernului nr. 432/2016 – care modifică și completează Hotărârea Guvernului nr. 161/2016 pentru aprobarea Contractului-cadru în cadrul sistemului de asigurări de sănătate pentru anii 2016-2017, precum și Referatul de aprobare a Ordinului comun nr. 763/377/2016 – pentru aprobarea Normelor de aplicare a Contractului-cadru în anul 2016, solicitând a se reține că emitenții acestor acte normative au dispus, chiar în conținut, revizuirea graduală a acestor sancțiuni începând cu avertisment, așa cum reiese din justificarea acestor acte, depuse la dosar. <!–>Aplicarea sancțiunilor pecuniare trebuie să fie proporțională cu gravitatea faptei conform principiului proporționalității, este nelegal să se aplice o sancțiune de 76.753,91 lei pentru o pretinsă încălcare a acestor dispoziții enumerate anterior, cu atât mai mult cu cât în speță nu există niciun prejudiciu pentru CNAS, iar, pe de altă parte, este de notorietate faptul că programul informatic al CNAS a avut și mai are și în prezent disfuncționalități. –>De asemenea, consideră că nu pot fi răspunzători de disfuncționalitățile și erorile sistemului informativ medicii prescriptori care prin activitatea lor au apărat dreptul la viață și au eliberat rețete pacienților. <!–>Solicită admiterea acțiunii așa cum a fost formulată. –>Consilierul juridic Tarachiu Răzvan, având cuvântul pentru pârâta Casa Națională de Asigurări de Sănătate, solicită respingerea cererii de chemare în judecată, pentru următoarele motive:<!–>În ceea ce privește legalitatea actelor normative în discuție și faptul că au dat naștere la ulterioare așa-zise prejudicii, în contractul semnat de ambele părți: aceste contracte se întocmesc pentru fiecare an calendaristic și reglementează relația între furnizori și CNAS pentru liberul acces al asiguraților la serviciile medicale și pentru decontarea serviciilor aferente. Aceste acte normative corespund legii fundamentale, nu cum este stipulat în cererea de chemare în judecată. Controlul efectuat a fost demarat în urma semnării contractului sinalagmatic dintre părți, între furnizor și CNAS, semnat și după negociere, după semnare publicat pe site-ul CNAS sub imperiul transparenței Legii nr. 52/2003, astfel încât dispozițiile art. 6 lit. a) din actele normative erau cunoscute, din care decurgeau și obligațiile furnizorului de servicii medicale. –>Faptul că în cadrul controlului s-a constatat că anumite prestări nu corespund cu prevederile contractului era un contract în care obligațiile erau cunoscute.<!–>Curtea, prezenta cauză nu vizează nelegalitatea raportului de control; solicită a se pune concluzii cu privire strict asupra legalității acelui articol care privește sancțiunile din normativ. –>Consilierul juridic Tarachiu Răzvan, cu privire la actul normativ contestat, arată că acesta este legal, este în concordanță cu aplicabilitatea legislației serviciilor de sănătate. Consideră că trebuie să se refere și la contract, deoarece din acesta au decurs toate aspectele stipulate în cererea de chemare în judecată. Fiind o prezumție legală, asumată de reclamant, trebuia să cunoască și răspunderile, sancțiunile la care se expunea, ce îi reveneau. Nu s-a încălcat principiul legalității în întocmirea actelor normative contestate, pentru care se solicită anulare, ca atare, întreaga cerere de chemare în judecată este netemeinică, solicitând a fi respinsă în consecință. <!–>Consilierul juridic Mangiurea Cristina-Ecaterina, contractul-cadru se publică anual și reclamantul încheie acest contract cu pârâta CNAS, clauzele fiind impuse printr-o hotărâre de guvern și ulterior printr-un ordin de ministru.–>Consilierul juridic Tarachiu Răzvan mai arată că în fiecare an contractul cuprinde fix aceleași clauze; faptul că într-un an normele să nu fie respectate nu incumbă și nelegalitatea actului normativ în baza cărora s-a semnat contractul. <!–>Curtea, având nevoie de timp pentru a delibera,–>
PENTRU ACESTE MOTIVE, <!–>
În numele legii,–>
DISPUNE:<!–>–>Amână pronunțarea în cauză la data de 14.02.2022, pentru când soluția va fi pusă la dispoziția părților prin intermediul grefei instanței.<!–>Pronunțată în ședința publică astăzi, 7 februarie 2022.–>
PREȘEDINTE<!–>
ANDREA-BIANCA ANDRUȘ–>
Grefier,<!–>
Mariana Nica–>––<!–>–>

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește