OJ:L_202402095: Modificări ale Regulamentului de procedură al Tribunalului [2024/2095]

Redacția Lex24
Publicat in TUE: Decizii, Jurnalul Oficial UE, 12/08/2024


Vă rugăm să vă conectați la marcaj Închide

Jurnalul Ofícial al Uniunii EuropeneROSeria L2024/209512.8.2024MODIFICĂRI ALE REGULAMENTULUI DE PROCEDURĂ AL TRIBUNALULUI [2024/2095]TRIBUNALUL,având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 254 al cincilea paragraf,având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene a Energiei Atomice, în special articolul 106a...

Informatii

Data documentului: 10/07/2024; Data adoptării
Data intrării în vigoare: 01/09/2024; intrare în vigoare a se vedea articolul 2
Data încetării: No end date
Emitent: TUE
Formă: TUE: Decizii
Formă: Jurnalul Oficial UE
European flag

Jurnalul Ofícial
al Uniunii Europene

RO

Seria L


2024/2095

12.8.2024

MODIFICĂRI ALE REGULAMENTULUI DE PROCEDURĂ AL TRIBUNALULUI

[2024/2095]

TRIBUNALUL,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 254 al cincilea paragraf,

având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene a Energiei Atomice, în special articolul 106a alineatul (1),

având în vedere Protocolul nr. 3 privind Statutul Curții de Justiție a Uniunii Europene, în special articolul 63,

întrucât Regulamentul (UE, Euratom) 2024/2019 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 aprilie 2024 de modificare a Protocolului nr. 3 privind Statutul Curții de Justiție a Uniunii Europene (1) introduce în statut un nou articol 50b, care prevede că Curtea de Justiție transmite Tribunalului cererile de decizie preliminară care privesc exclusiv sistemul comun al taxei pe valoarea adăugată, accizele, Codul vamal, clasificarea tarifară a mărfurilor în conformitate cu Nomenclatura combinată, compensarea și asistența pasagerilor în eventualitatea refuzului la îmbarcare sau a întârzierii ori a anulării serviciilor de transport, precum și schema de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră,

întrucât este necesar să se modifice Regulamentul de procedură al Tribunalului pentru a prevedea modalitățile în care cererile de decizie preliminară transmise de Curtea de Justiție vor fi examinate de Tribunal și întrucât, în acest scop și pentru a oferi instanțelor naționale și persoanelor interesate prevăzute la articolul 23 din statut aceleași garanții precum cele aplicate de Curtea de Justiție examinării cererilor de decizie preliminară, este necesar să se introducă în Regulamentul de procedură al Tribunalului dispozițiile din Regulamentul de procedură al Curții aplicabile cererilor de decizie preliminară deduse judecății acesteia din urmă, sub rezerva unor ajustări care vizează menținerea coerenței de ansamblu a dispozițiilor procedurale aplicabile Tribunalului,

întrucât Regulamentul (UE, Euratom) 2024/2019 prevede, prin modificarea articolului 50 din statut, că Tribunalul poate de asemenea să se întrunească într-o cameră intermediară între camerele de cinci judecători și Marea Cameră și că Tribunalul se întrunește în cameră intermediară la cererea unui stat membru sau a unei instituții care este parte în proces,

întrucât este necesar să se modifice Regulamentul de procedură al Tribunalului pentru a prevedea compunerea, precum și împrejurările și condițiile în care Tribunalul se întrunește în cameră intermediară,

întrucât Regulamentul (UE, Euratom) 2024/2019 prevede, prin introducerea articolului 49a în statut, că Tribunalul este asistat de unul sau mai mulți avocați generali pentru examinarea cererilor de decizie preliminară care îi sunt transmise,

întrucât este necesar să se precizeze normele care se aplică alegerii avocaților generali, desemnării lor pentru examinarea cererilor de decizie preliminară și exercitării funcțiilor acestora,

întrucât, pentru a lămuri pe deplin instanțele și cetățenii Uniunii cu privire la sensul și la domeniul de aplicare al răspunsurilor date de Tribunal la întrebările preliminare care i-au fost adresate, este necesar să se asigure publicarea online, într-un termen rezonabil după închiderea cauzei, a observațiilor scrise depuse de persoanele interesate prevăzute la articolul 23 din statut, cu condiția să nu existe obiecțiuni din partea acestora din urmă cu privire la publicarea observațiilor lor,

întrucât este necesar să se simplifice și să se clarifice anumite dispoziții din Regulamentul de procedură care nu au vocația de a se aplica în mod specific cererilor de decizie preliminară, în special pentru a reduce timpul consacrat anumitor faze ale procedurii și pentru a beneficia pe deplin de dematerializarea procedurii,

cu acordul Curții de Justiție,

cu aprobarea Consiliului dată la 21 iunie 2024,

ADOPTĂ URMĂTOARELE MODIFICĂRI ALE REGULAMENTULUI SĂU DE PROCEDURĂ:

Articolul 1

Regulamentul de procedură al Tribunalului din 4 martie 2015
 (2) se modifică după cum urmează:

1.

Articolul 1 alineatul (2) se modifică după cum urmează:

(a)

se adaugă o nouă literă (e). Textul este următorul:

„(e)

expresia «persoane interesate prevăzute la articolul 23 din statut» desemnează ansamblul părților, statelor, instituțiilor, organelor, oficiilor și agențiilor autorizate, în temeiul acestui articol, să prezinte memorii sau observații în cadrul unei trimiteri preliminare;”;

(b)

actualele litere (e)-(k) se renumerotează ca literele (f)-(l);

(c)

litera (i), devenită (j), se modifică după cum urmează:

„expresia «acțiuni directe» desemnează ansamblul acțiunilor care pot fi introduse în fața Tribunalului, cu excepția cererilor de decizie preliminară;”.

2.

Articolul 3 alineatul (3) se modifică după cum urmează:

„(3)   Oricare dintre judecători, cu excepția președintelui, a vicepreședintelui și a președinților de cameră ai Tribunalului, poate exercita funcția de avocat general în condițiile definite la articolele 30-31b.”

3.

Articolul 11 se modifică după cum urmează:

(a)

textul alineatului (4) se înlocuiește cu următorul text:

„(4)   Camera intermediară prevăzută la articolul 15a este prezidată de vicepreședinte. În acest caz, articolul 19 se aplică în mod corespunzător.”

;

(b)

alineatul (4), în prezent în vigoare, se renumerotează și devine alineatul (5).

4.

Articolul 14 alineatul (2) se completează după cum urmează:

„(2)   Cauzele pot fi judecate de Marea Cameră sau de camera intermediară în condițiile stabilite la articolul 28.”

5.

După articolul 15 se introduce un nou articol 15a, intitulat „Compunerea camerei intermediare”. Textul este următorul:

„Articolul 15a

Compunerea camerei intermediare

(1)   Camera intermediară este compusă din nouă judecători.

(2)   Tribunalul decide cu privire la modul de desemnare a judecătorilor care compun camera intermediară. Această decizie se publică în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

6.

Articolul 17 se modifică după cum urmează:

(a)

textul alineatului (2) se înlocuiește cu următorul text:

„(2)   Dacă, în camera intermediară, ca urmare a împiedicării unui judecător intervenite anterior începerii deliberărilor sau susținerii pledoariilor într-o cauză, numărul de judecători prevăzut la articolul 15a nu este atins, camera menționată se completează cu un judecător desemnat de președintele Tribunalului în vederea restabilirii numărului prevăzut de judecători.”

;

(b)

alineatele (2) și (3), în prezent în vigoare, se renumerotează și devin alineatele (3) și (4).

7.

Articolul 20 se modifică după cum urmează:

„Fără a aduce atingere articolului 10 alineatul (5) și articolului 11 alineatul (5), în caz de împiedicare a președintelui unei camere, funcția acestuia este asigurată de către un judecător din completul de judecată potrivit ordinii prevăzute la articolul 8.”

8.

Articolul 23 alineatul (3) se completează după cum urmează:

„(3)   Dacă cvorumul nu mai este întrunit după ce ședința de audiere a pledoariilor a avut loc, se procedează la înlocuire în condițiile vizate la alineatul (2) și, la cererea unei părți principale sau a unei persoane interesate prevăzute la articolul 23 din statut, se organizează o nouă ședință. Ședința poate fi organizată de Tribunal și din oficiu. Organizarea unei noi ședințe este obligatorie atunci când s-a procedat la activități de cercetare judecătorească în conformitate cu articolul 91 literele (a) și (d) și cu articolul 96 alineatul (2). Atunci când nu se organizează o nouă ședință, articolul 21 alineatul (2) nu este aplicabil.”

9.

După articolul 23 se introduce un nou articol 23a, intitulat „Cvorumul camerei intermediare”. Textul este următorul:

„Articolul 23a

Cvorumul camerei intermediare

(1)   Deliberările camerei intermediare sunt valabile numai în cazul în care sunt prezenți șapte judecători.

(2)   Dacă, în urma unui caz de împiedicare, acest cvorum nu este întrunit, președintele Tribunalului desemnează un alt judecător pentru întrunirea cvorumului camerei intermediare.

(3)   Dacă cvorumul nu mai este întrunit după ce ședința de audiere a pledoariilor a avut loc, se procedează la înlocuire în condițiile vizate la alineatul (2) și, la cererea unei părți principale sau a unei persoane interesate prevăzute la articolul 23 din statut, se organizează o nouă ședință. Ședința poate fi organizată de Tribunal și din oficiu. Organizarea unei noi ședințe este obligatorie atunci când s-a procedat la activități de cercetare judecătorească în conformitate cu articolul 91 literele (a) și (d) și cu articolul 96 alineatul (2). Atunci când nu se organizează o nouă ședință, articolul 21 alineatul (2) nu este aplicabil.”

10.

Articolul 24 alineatul (3) se completează după cum urmează:

„(3)   Dacă cvorumul nu mai este întrunit după ce ședința de audiere a pledoariilor a avut loc, se procedează la înlocuire în condițiile vizate la alineatul (2) și, la cererea unei părți principale sau a unei persoane interesate prevăzute la articolul 23 din statut, se organizează o nouă ședință. Ședința poate fi organizată de Tribunal și din oficiu. Organizarea unei noi ședințe este obligatorie atunci când s-a procedat la activități de cercetare judecătorească în conformitate cu articolul 91 literele (a) și (d) și cu articolul 96 alineatul (2). Organizarea unei noi ședințe este obligatorie atunci când trebuie înlocuiți doi sau mai mulți judecători care au participat la ședința inițială. Atunci când nu se organizează o nouă ședință, articolul 21 alineatul (2) nu este aplicabil.”

11.

Articolul 25 alineatul (1) se completează după cum urmează:

„(1)   Tribunalul stabilește criteriile pe baza cărora cauzele sunt repartizate camerelor. Tribunalul poate însărcina una sau mai multe camere cu judecarea cauzelor în domenii specifice. Tribunalul desemnează una sau mai multe camere însărcinate cu examinarea cererilor de decizie preliminară.”

12.

Articolul 26 alineatul (1) se completează după cum urmează:

„(1)   Cât mai curând cu putință după depunerea actului de sesizare, președintele Tribunalului atribuie cauzele unei camere potrivit criteriilor stabilite de Tribunal în conformitate cu articolul 25. Cererile de decizie preliminară sunt atribuite unei camere care judecă în complet de cinci judecători.”

13.

Articolul 27 se modifică după cum urmează:

(a)

alineatul (5) se modifică după cum urmează:

„(5)   În cazul în care, ca urmare a unei decizii a Tribunalului privind repartizarea judecătorilor pe camere, se schimbă compunerea camerelor, cauza se judecă de camera în compunerea căreia intră judecătorul raportor după decizia menționată dacă nu a fost deschisă faza orală a procedurii sau nu a fost adoptată decizia de pronunțare fără parcurgerea fazei orale a procedurii.”

;

(b)

alineatul (6) se modifică după cum urmează:

„(6)   Fără a se aduce atingere dispozițiilor prevăzute la alineatul (5), atunci când, într-o cauză referitoare la o cerere de decizie preliminară sau într-o cauză care se încadrează într-un domeniu specific în sensul articolului 25, nu a fost deschisă faza orală a procedurii sau nu a fost adoptată decizia de pronunțare fără parcurgerea fazei orale a procedurii la momentul adoptării deciziei Tribunalului privind repartizarea judecătorilor pe camere, se desemnează un nou judecător raportor în cadrul unei camere care judecă cereri de decizie preliminară sau care judecă în acest domeniu dacă judecătorul raportor inițial este repartizat într-o cameră care nu judecă astfel de cereri sau în respectivul domeniu.”

;

(c)

după alineatul (6) se introduce un nou alineat (7):

„(7)   Atunci când judecătorul raportor desemnat să examineze o cerere de decizie preliminară este ales să exercite funcția de avocat general pentru examinarea cererilor de decizie preliminară, un nou judecător raportor este desemnat în cadrul unei camere care judecă cereri de decizie preliminară pentru examinarea cererii în privința căreia, la data alegerii, nu a fost deschisă faza orală a procedurii sau pentru care nu a fost adoptată decizia de pronunțare fără parcurgerea fazei orale a procedurii.”

14.

Articolul 28 se modifică după cum urmează:

(a)

alineatul (1) se completează după cum urmează:

„(1)   O cauză poate fi trimisă Marii Camere, camerei intermediare sau unei camere care judecă în complet format dintr-un număr diferit de judecători atunci când dificultatea problemelor de drept sau importanța cauzei ori împrejurări speciale justifică această măsură.”

;

(b)

alineatul (3) se completează după cum urmează:

„(3)   Președintele Tribunalului sau vicepreședintele Tribunalului poate propune conferinței plenare să dispună trimiterea prevăzută la alineatul (1) până la închiderea fazei orale a procedurii sau, în cazul aplicării articolului 106 alineatul (3) sau a articolului 213 alineatul (2), înaintea deciziei camerei sesizate cu cauza de a se pronunța fără parcurgerea fazei orale a procedurii.”

;

(c)

alineatul (5) se modifică după cum urmează:

„(5)   Decizia de trimitere a unei acțiuni directe unei camere care judecă în complet format din mai puțini judecători este luată de conferința plenară după ascultarea părților principale.”

;

(d)

după alineatul (5) se introduce un nou alineat (6):

„(6)   În lipsa dificultății chestiunilor de drept ridicate printr-o cerere de decizie preliminară, camera care judecă în complet de cinci judecători sesizată cu această cerere poate decide să o trimită unei camere care judecă în complet de trei judecători. Tribunalul decide cu privire la modul de desemnare a celor trei judecători care compun această cameră. Această decizie se publică în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.”

;

(e)

alineatul (6), în prezent în vigoare, se renumerotează și devine alineatul (7); acesta se modifică după cum urmează:

„(7)   Cauza este judecată de o cameră care judecă în complet format din cel puțin cinci judecători atunci când un stat membru sau o instituție a Uniunii, parte în proces, solicită aceasta.”

;

(f)

după alineatul (7) se introduce un nou alineat (8):

„(8)   Camera intermediară se pronunță asupra unei cereri de decizie preliminară atunci când un stat membru sau o instituție a Uniunii, parte în proces, solicită aceasta în conformitate cu articolul 50 al patrulea paragraf din statut.”

15.

Articolul 30 se modifică după cum urmează:

(a)

paragraful unic devine alineatul (1) și se completează după cum urmează:

„(1)   Pentru examinarea acțiunilor directe, Tribunalul poate fi asistat de un avocat general în măsura în care consideră că dificultatea problemelor de drept sau complexitatea în fapt a cauzei necesită această asistență.”

;

(b)

se adaugă un alineat (2). Textul este următorul:

„(2)   Pentru examinarea cererilor de decizie preliminară, Tribunalul este asistat de un avocat general.”

16.

Articolul 31 se modifică după cum urmează:

(a)

titlul se modifică după cum urmează:

„Modalitățile de desemnare a avocaților generali pentru examinarea acțiunilor directe
”;

(b)

alineatul (1) se modifică după cum urmează:

„(1)   Decizia de a proceda la desemnarea unui avocat general pentru examinarea unei acțiuni directe este luată de conferința plenară la cererea camerei căreia i-a fost atribuită sau trimisă cauza.”

;

(c)

alineatul (3) se completează după cum urmează:

„(3)   După această desemnare, observațiile avocatului general sunt ascultate înaintea luării deciziilor prevăzute la articolele 16, 28, 45, 55, 68, 70, 83, 87, 90, 92, 98, 103, 105, 106, 110a, 113, 126-132, 144, 151, 165, 168 și 169.”

17.

După articolul 31 se introduce un articol 31a. Textul este următorul:

„Articolul 31a

Alegerea avocaților generali pentru examinarea cererilor de decizie preliminară

(1)   Judecătorii îi aleg dintre ei, în conformitate cu articolul 49a din statut și în temeiul articolului 9 alineatul (3) din prezentul regulament, pe judecătorii care urmează să exercite funcția de avocat general pentru examinarea cererilor de decizie preliminară, precum și pe judecătorii care urmează să îi înlocuiască în caz de împiedicare.

(2)   Alegerea judecătorilor care urmează să exercite această funcție are loc imediat după alegerea președintelui și cea a vicepreședintelui Tribunalului prevăzute la articolul 9 și după alegerile președinților de cameră prevăzute la articolul 18.

(3)   În cazul în care mandatul judecătorului care urmează să exercite această funcție încetează înainte de expirarea duratei normale a funcției menționate, se procedează la înlocuirea acestuia în vederea exercitării acestei funcții pentru perioada rămasă, potrivit modalităților prevăzute la articolul 9 alineatul (3).

(4)   Numele judecătorilor care urmează să exercite această funcție aleși în conformitate cu prezentul articol se publică în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

18.

După articolul 31a se introduce un articol 31b. Textul este următorul:

„Articolul 31b

Modalitățile de desemnare a avocaților generali pentru examinarea cererilor de decizie preliminară

(1)   Președintele Tribunalului decide cu privire la atribuirea cauzelor preliminare avocaților generali. În conformitate cu articolul 49a al treilea paragraf din statut, avocatul general este desemnat dintre judecătorii aleși să exercite această funcție și care aparțin unei alte camere decât cea căreia i-a fost atribuită cauza.

(2)   După desemnarea sa, observațiile avocatului general sunt ascultate înaintea luării deciziilor prevăzute la articolele 16 și 28, precum și în cazurile prevăzute în titlurile II și VI.”

19.

Articolul 32 alineatul (5) se completează după cum urmează:

„(5)   Grefierul depune în fața Tribunalului jurământul prevăzut la articolul 5 și semnează declarația prevăzută la articolul 6.”

20.

Articolul 37 se modifică după cum urmează:

„Orice persoană poate consulta registrul la grefă și poate obține copii sau extrase din acesta.”

21.

Articolul 38 alineatul (1) se modifică după cum urmează:

„(1)   Sub rezerva prevederilor articolului 68 alineatul (4), ale articolelor 103-105, precum și ale articolului 144 alineatul (7), orice parte în proces poate avea acces la dosarul cauzei și poate obține copii ale actelor de procedură, precum și copii ale ordonanțelor și hotărârilor, certificate pentru conformitate cu originalul.”

22.

Articolul 42 alineatul (1) se modifică după cum urmează:

„(1)   Deciziile care privesc chestiuni administrative și deciziile vizate la articolele 7, 9, 11, 13, 15, 15a, 16, 18, 25, 28, 31, 31a, 32, 33, 41, 56a, 207 și 243 sunt luate de Tribunal în cadrul conferinței plenare, la care participă, cu drept de vot, toți judecătorii, sub rezerva prevederilor contrare ale prezentului regulament. Grefierul asistă la conferința plenară, în afară de cazul în care Tribunalul decide altfel și cu excepția deciziilor vizate la articolul 32.”

23.

Articolul 45 se modifică după cum urmează:

(a)

alineatul (2) se elimină;

(b)

actualele alineate (3) și (4) devin alineatele (2) și (3);

(c)

textul noului alineat (4) este următorul:

„(4)   În cazul procedurilor preliminare, limba de procedură este cea a instanței de trimitere. La cererea corespunzător motivată a unei părți din litigiul principal și după ascultarea celeilalte părți din litigiul principal și a avocatului general, poate fi autorizată, pentru faza orală a procedurii, folosirea unei alte limbi dintre cele menționate la articolul 44. În cazul în care este acordată, autorizația de a folosi această altă limbă profită tuturor persoanelor interesate prevăzute la articolul 23 din statut.”

;

(d)

se adaugă un alineat (5). Textul este următorul:

„(5)   Decizia cu privire la cererile menționate la alineatele (1) și (4) este adoptată de președinte; acesta, în cazul în care intenționează să o admită fără acordul tuturor părților, trebuie să înainteze cererea Tribunalului.”

24.

Articolul 46 se modifică după cum urmează:

(a)

alineatul (4) se completează după cum urmează:

„(4)   Prin derogare de la cele menționate anterior, statele membre sunt autorizate să folosească propria lor limbă oficială atunci când participă la o procedură preliminară sau atunci când intervin într-un litigiu pendinte în fața Tribunalului. Această prevedere se aplică atât înscrisurilor, cât și declarațiilor orale. Grefierul asigură efectuarea traducerii în limba de procedură în fiecare caz în parte.”

;

(b)

alineatul (5) se completează după cum urmează:

„(5)   Statele părți la Acordul privind SEE, altele decât statele membre, precum și Autoritatea de Supraveghere AELS sunt autorizate să folosească una dintre limbile menționate la articolul 44, alta decât limba de procedură, atunci când participă la o procedură preliminară sau atunci când intervin într-un litigiu pendinte în fața Tribunalului. Această prevedere se aplică atât înscrisurilor, cât și declarațiilor orale. Grefierul asigură efectuarea traducerii în limba de procedură în fiecare caz în parte.”

;

(c)

textul alineatului (6) se înlocuiește cu următorul text:

„(6)   Statele terțe care participă la o procedură preliminară în conformitate cu articolul 23 al patrulea paragraf din statut sunt autorizate să folosească una dintre limbile menționate la articolul 44, alta decât limba de procedură. Această prevedere se aplică atât înscrisurilor, cât și declarațiilor orale. Grefierul asigură efectuarea traducerii în limba de procedură în fiecare caz în parte.”

;

(d)

alineatele (6) și (7), în prezent în vigoare, se renumerotează și devin alineatele (7) și (8).

25.

Articolul 50 se modifică după cum urmează:

„Prevederile prezentului titlu se aplică acțiunilor directe în sensul articolului 1, sub rezerva dispozițiilor speciale din titlurile IV și V pentru procedurile reglementate de aceste titluri.”

26.

Articolul 56a alineatul (4) se modifică după cum urmează:

„(4)   În cazul în care un act de procedură este depus prin e-Curia înainte de depunerea înscrisurilor justificative necesare pentru validarea contului de acces, aceste înscrisuri trebuie să ajungă la grefa Tribunalului în format hârtie sau printr-un mijloc de transmitere electronică utilizat de Tribunal în termen de 10 zile de la depunerea actului. Acest termen nu poate fi prelungit, iar articolul 60 nu este aplicabil. În cazul în care în termenul stabilit în acest scop nu se primesc înscrisurile justificative, Tribunalul declară inadmisibil actul de procedură depus prin e-Curia.”

27.

Articolul 57 alineatul (1) se modifică după cum urmează:

„(1)   Fără a aduce atingere articolului 80 alineatul (1), articolului 148 alineatul (9) și articolului 178 alineatul (2), notificările prevăzute de statut și de prezentul regulament se efectuează prin grija grefierului prin e-Curia.”

28.

Articolul 68 alineatul (4) a doua teză se modifică după cum urmează:

„Cu toate acestea, președintele poate, la cererea unei părți, să excludă de la notificare anumite date din dosarul cauzei al căror caracter confidențial a fost invocat.”

29.

Articolul 86 alineatul (1) se modifică după cum urmează:

„(1)   Atunci când un act a cărui anulare este solicitată este înlocuit sau modificat printr-un alt act având același obiect, reclamantul poate, în cel mult două săptămâni de la notificarea unei decizii de stabilire a datei ședinței de audiere a pledoariilor sau înainte de notificarea deciziei Tribunalului de a se pronunța fără parcurgerea fazei orale a procedurii, să își adapteze cererea introductivă pentru a ține cont de acest element nou. Acest termen poate fi prelungit de președinte la cererea motivată a reclamantului. Articolul 60 nu este aplicabil.”

30.

Articolul 87 alineatul (2) se completează după cum urmează:

„(2)   Raportul prealabil cuprinde o analiză a chestiunilor pertinente de fapt și de drept ridicate de acțiune, propuneri cu privire la necesitatea adoptării în cauză a unor măsuri de organizare a procedurii sau a unor activități de cercetare judecătorească, cu privire la organizarea fazei orale a procedurii, precum și cu privire la eventuala trimitere a cauzei în fața Marii Camere, în fața camerei intermediare sau în fața unei camere care judecă în complet format dintr-un număr diferit de judecători și cu privire la transmiterea eventuală a cauzei judecătorului unic.”

31.

Articolul 92 alineatul (3) se modifică după cum urmează:

„(3)   O activitate de cercetare judecătorească prevăzută la articolul 91 litera (b) poate fi dispusă atunci când:

(a)

partea vizată de activitate fie nu a dat curs unei măsuri de organizare a procedurii adoptate în prealabil în acest scop, fie solicită în mod expres aceasta justificând că este necesar ca o asemenea activitate să fie dispusă printr-o ordonanță de cercetare judecătorească;

(b)

împrejurările cauzei nu justifică adoptarea unei măsuri de organizare a procedurii.

Ordonanța de cercetare judecătorească poate prevedea că reprezentanții părților pot consulta informațiile, înscrisurile și mijloacele materiale de probă obținute de Tribunal ca urmare a acestei ordonanțe doar la grefă, fără posibilitatea de a face copii.”

32.

Se adaugă un articol 110a. Textul este următorul:

„Articolul 110a

Retransmisia ședințelor

(1)   Ședințele Tribunalului pot face obiectul unei retransmisii. Această retransmisie se efectuează în direct atunci când privește pronunțarea de hotărâri sau prezentarea de concluzii și sub formă de înregistrare atunci când privește pledoariile părților într-o cauză trimisă Marii Camere, camerei intermediare sau, atunci când interesul cauzei o justifică, unei camere care judecă în complet de cinci judecători sau, cu titlu excepțional, unei camere care judecă în complet de trei judecători.

(2)   În cazul în care Tribunalul intenționează să procedeze la retransmisia unei ședințe de audiere a pledoariilor, părțile sunt informate de grefă cu privire la aceasta cu ocazia convocării la această ședință.

(3)   Dacă o parte apreciază că ședința la care a fost convocată nu ar trebui să fie retransmisă, ea informează Tribunalul cu privire la aceasta cât mai curând cu putință, arătând în mod detaliat împrejurările de natură să justifice lipsa unei retransmisii.

(4)   Tribunalul se pronunță cu privire la această cerere cât mai curând cu putință.

(5)   Înregistrarea video a ședințelor de audiere a pledoariilor care au făcut obiectul unei retransmisii rămâne disponibilă pe site-ul internet al Curții de Justiție a Uniunii Europene pentru o perioadă maximă de o lună după închiderea ședinței de audiere a pledoariilor.

(6)   Dacă o parte apreciază că înregistrarea video a unei ședințe de audiere a pledoariilor la care a participat ar trebui retrasă de pe site-ul internet menționat anterior, ea informează Tribunalul cu privire la aceasta cât mai curând cu putință, arătând împrejurările de natură să justifice această retragere.

(7)   Președintele se pronunță asupra acestei cereri fără întârziere.

(8)   Tribunalul stabilește, prin decizie, normele și modalitățile de punere în aplicare a retransmisiei ședințelor. Această decizie se publică în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.”

33.

Articolul 112 se modifică după cum urmează:

„(1)   Atunci când într-o cauză a fost desemnat un avocat general și se organizează o ședință de audiere a pledoariilor, concluziile avocatului general se prezintă după închiderea acesteia, la data anunțată de avocatul general.

(2)   În lipsa unei ședințe de audiere a pledoariilor, concluziile avocatului general se prezintă la data anunțată de avocatul general.

(3)   Atunci când avocatul general își prezintă concluziile în scris, el le depune la grefă, care le comunică părților.

(4)   Faza orală a procedurii se închide după prezentarea concluziilor avocatului general.”

34.

Articolul 113 se modifică după cum urmează:

(a)

alineatul (1) se modifică după cum urmează:

„(1)   Tribunalul redeschide faza orală a procedurii atunci când sunt întrunite condițiile enunțate la articolul 23 alineatul (3) sau la articolul 24 alineatul (3).”

;

(b)

primul paragraf al alineatului (2) se modifică după cum urmează:

„(2)   Tribunalul poate redeschide faza orală a procedurii:”

35.

Articolul 130 alineatul (7) se modifică după cum urmează:

„(7)   Tribunalul se pronunță cât mai curând cu putință cu privire la cerere prin ordonanță sau, dacă împrejurări speciale justifică aceasta, unește prin decizie examinarea cererii cu fondul. Atunci când cauza este de competența Curții de Justiție, Tribunalul o trimite acesteia.”

36.

Articolul 139 se modifică după cum urmează:

(a)

litera (b) se elimină;

(b)

litera (c) devine litera (b) și se modifică după cum urmează:

„(b)

în cazul unor încălcări repetate ale prevederilor prezentului regulament sau ale dispozițiilor practice vizate la articolul 243 care necesită ca Tribunalul să solicite îndreptarea neregularității, grefierul solicită părții în cauză rambursarea cheltuielilor legate de tratamentul pe care Tribunalul trebuie să îl efectueze, în funcție de tariful grefei stabilit prin dispozițiile practice menționate.”

37.

Articolul 162 se modifică după cum urmează:

(a)

alineatul (1) se completează după cum urmează:

„(1)   Cererile vizate în prezentul capitol, cu excepția celor introduse în temeiul articolului 170, se atribuie completului de judecată care a dat decizia la care se raportează cererea.”

;

(b)

alineatul (2) se modifică după cum urmează:

„(2)   În cazul în care cvorumul vizat la articolele 23 și 24 nu este atins, cererea se atribuie unui alt complet de judecată format din același număr de judecători la care este repartizat judecătorul raportor care a examinat cauza la care se raportează cererea sau, în caz de împiedicare a judecătorului raportor, unui complet de judecată format din același număr de judecători printre membrii căruia se află cel puțin unul dintre judecătorii completului de judecată care a dat decizia la care se raportează cererea. În cazul în care decizia a fost dată de un judecător care a hotărât în calitate de judecător unic, iar acesta se află într-un caz de împiedicare, cererea se atribuie altui judecător.”

;

(c)

se adaugă un alineat (3). Textul acestuia este următorul:

„(3)   Cererile introduse în temeiul articolului 170 se atribuie unui complet de judecată format din trei judecători la care este repartizat judecătorul raportor care a examinat cauza la care se raportează cererea sau, în caz de împiedicare a judecătorului raportor, unui complet de judecată format din trei judecători printre membrii căruia se află cel puțin unul dintre judecătorii completului de judecată care a dat decizia la care se raportează cererea. În cazul în care decizia a fost dată de un judecător care a hotărât în calitate de judecător unic, cererea se atribuie acestui judecător, iar în cazul în care acesta se află într-un caz de împiedicare, cererea se atribuie altui judecător.”

38.

Articolul 178 se modifică după cum urmează:

(a)

alineatul (1) se modifică după cum urmează:

„(1)   Despre depunerea cererii introductive, grefierul informează pârâtul și toate părțile din procedura care s-a aflat pe rolul camerei de recurs, potrivit modalității prevăzute la articolul 80 alineatul (1). Grefierul procedează la notificarea cererii introductive după stabilirea limbii de procedură în conformitate cu articolul 45 alineatul (3) și, dacă este cazul, la notificarea traducerii cererii introductive în limba de procedură.”

;

(b)

alineatul (2) se elimină și se înlocuiește cu următorul text:

„(2)   Atunci când adresa unei alte părți din procedura care s-a aflat pe rolul camerei de recurs, indicată în conformitate cu articolul 177 alineatul (2), sau, în lipsa acestei indicări, adresa acestei alte părți indicată în decizia atacată a camerei de recurs corespunde celei a unui titular al unui cont de acces la e-Curia, cererea introductivă se notifică prin e-Curia. În caz contrar, cererea introductivă se notifică prin expedierea, prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire, a unei copii certificate pentru conformitate cu originalul sau prin înmânarea acestei copii contra unei dovezi de primire la această adresă.”

;

(c)

alineatul (3) se elimină;

(d)

alineatele (4) și (5) devin alineatele (3) și (4).

39.

Articolul 191, intitulat „Alte dispoziții aplicabile”, se elimină.

40.

Titlul V, „Recursurile împotriva deciziilor Tribunalului Funcției Publice”, se elimină, iar actualul titlu VI, „Procedurile după anularea în recurs cu trimitere spre rejudecare”, se renumerotează și devine titlul V. Articolele se renumerotează după cum urmează:

(a)

articolul 215, în prezent în vigoare, se renumerotează și devine articolul 191;

(b)

articolul 216, în prezent în vigoare, se renumerotează și devine articolul 192;

(c)

articolul 217, în prezent în vigoare, se renumerotează și devine articolul 193;

(d)

articolul 218, în prezent în vigoare, se renumerotează și devine articolul 194;

(e)

articolul 219, în prezent în vigoare, se renumerotează și devine articolul 195.

41.

Noul articol 192 alineatul (2) se modifică după cum urmează:

„(2)   În cazul în care Curtea de Justiție anulează o hotărâre sau o ordonanță dată de Marea Cameră sau de camera intermediară a Tribunalului, cauza este atribuită unui complet de judecată format din același număr de judecători.”

42.

În noul articol 194, trimiterea la „articolul 217” se înlocuiește cu cea la „articolul 193”.

43.

Se adaugă un nou titlu VI, „Trimiterile preliminare”, după noul titlu V. Textul este următorul:

„Capitolul 1

DISPOZIȚII GENERALE

Articolul 196

Domeniul de aplicare

Procedura este reglementată de prevederile prezentului titlu în cazurile prevăzute la articolul 50b din statut.

Articolul 197

Dispoziții aplicabile

Sub rezerva dispozițiilor speciale din prezentul titlu, articolele 52-56, 58, 60-62, 67 și 75 se aplică trimiterilor preliminare.

Articolul 198

Notificările

(1)   Actele de procedură și înscrisurile și mijloacele materiale de probă, precum și deciziile adoptate pe parcursul procesului depuse la dosarul cauzelor care intră sub incidența prezentului titlu se notifică instanței de trimitere și persoanelor interesate prevăzute la articolul 23 din statut prin grija grefierului.

(2)   Aceste notificări se efectuează prin e-Curia, potrivit modalităților prevăzute la articolele 56a și 57, atunci când destinatarul notificărilor dispune de un cont de acces la e-Curia.

(3)   În ipoteza în care destinatarul notificărilor nu dispune de un cont de acces la e-Curia, notificările se efectuează fie prin expedierea, prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire, a unei copii a actului care trebuie notificat, fie prin înmânarea acestei copii contra unei dovezi de primire, fie printr-un mijloc de transmitere electronică utilizat de Tribunal, atunci când destinatarul a consimțit ca notificările să îi fie adresate printr-un astfel de mijloc.

Capitolul 2

FAZA SCRISĂ A PROCEDURII

Articolul 199

Cuprinsul cererii de decizie preliminară

Pe lângă textul întrebărilor adresate cu titlu preliminar, cererea de decizie preliminară trebuie să cuprindă:

(a)

o expunere sumară a obiectului litigiului, precum și a faptelor pertinente, astfel cum au fost constatate de instanța de trimitere, sau cel puțin o expunere a circumstanțelor factuale pe care se întemeiază întrebările;

(b)

conținutul dispozițiilor naționale care ar putea fi aplicate în speță și, dacă este cazul, jurisprudența națională pertinentă;

(c)

expunerea motivelor care au determinat instanța de trimitere să aibă îndoieli cu privire la interpretarea sau validitatea anumitor dispoziții ale dreptului Uniunii, precum și legătura pe care instanța de trimitere o stabilește între aceste dispoziții și legislația națională aplicabilă litigiului principal.

Articolul 200

Comunicarea în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

În Jurnalul Oficial al Uniunii Europene se publică un aviz care indică data depunerii cererii de decizie preliminară, instanța de trimitere, întrebările adresate și, sub rezerva articolului 201, numele părților din litigiul principal.

Articolul 201

Anonimizarea și omiterea unor date

(1)   Atunci când instanța de trimitere a procedat la anonimizarea cererii de decizie preliminară sau a decis să omită date referitoare la persoane fizice sau la entități având legătură cu litigiul principal, indiferent dacă acestea sunt părți sau terți în acest litigiu, Tribunalul respectă această anonimizare sau această omitere în cadrul procedurii pendinte în fața sa.

(2)   La cererea instanței de trimitere, a unei părți din litigiul principal sau din oficiu, Tribunalul poate, în plus, să procedeze la anonimizarea cererii de decizie preliminară sau să decidă să omită date cu caracter personal referitoare la una sau mai multe persoane fizice având legătură cu litigiul principal, indiferent dacă acestea sunt părți sau terți în acest litigiu.

Articolul 202

Participarea la procedura preliminară

(1)   În conformitate cu articolul 23 din statut, sunt autorizate să prezinte memorii sau observații scrise:

(a)

părțile din litigiul principal;

(b)

statele membre;

(c)

Comisia Europeană;

(d)

Parlamentul European, Consiliul și Banca Centrală Europeană, atunci când consideră că au un interes special în ceea ce privește chestiunile ridicate prin cererea de decizie preliminară;

(e)

instituția care a adoptat actul a cărui validitate sau interpretare este pusă în discuție;

(f)

statele părți la Acordul privind SEE, altele decât statele membre, precum și Autoritatea de Supraveghere AELS, în cazul în care întrebarea preliminară privește unul dintre domeniile de aplicare ale acestui acord;

(g)

statele terțe părți la un acord privind un domeniu determinat încheiat de Consiliu, în cazul în care acordul prevede această posibilitate, iar întrebarea preliminară adresată de o instanță a unui stat membru privește domeniul de aplicare al acelui acord.

(2)   Neparticiparea la faza scrisă a procedurii nu împiedică participarea la faza orală a procedurii.

(3)   Memoriile sau observațiile scrise depuse în temeiul prezentului articol se publică pe site-ul internet al Curții de Justiție a Uniunii Europene după închiderea procedurii preliminare, cu excepția cazului în care una dintre persoanele interesate prevăzute la articolul 23 din statut se opune publicării memoriului său sau a observațiilor sale. Această opoziție, care nu trebuie să fie motivată și nu este supusă niciunei căi de atac în fața Curții sau a Tribunalului, trebuie să fie comunicată grefei, prin înscris separat, în cel mult trei luni de la informarea că primul avocat general nu a făcut nicio propunere de reexaminare sau de la notificarea deciziei Curții de a nu reexamina decizia Tribunalului sau de la pronunțarea hotărârii de reexaminare. Într-un astfel de caz, această opoziție se menționează pe site-ul menționat anterior, iar memoriul sau observațiile în discuție nu se publică, nici chiar parțial. Dacă persoana interesată renunță ulterior la opoziția sa la publicarea memoriului său sau a observațiilor sale, acest memoriu sau aceste observații sunt publicate pe site imediat după renunțarea la această opoziție. Dacă opoziția este comunicată grefei după expirarea termenului citat anterior, memoriul sau observațiile publicate sunt retrase de pe site.

Articolul 203

Părțile din litigiul principal

(1)   Părțile din litigiul principal sunt cele determinate ca atare de instanța de trimitere, în conformitate cu normele de procedură naționale.

(2)   În cazul în care această instanță informează Tribunalul cu privire la admiterea unei părți noi în litigiul principal, iar procedura în fața Tribunalului este deja pendinte, această parte ia procedura în starea în care se află la momentul informării respective. Acesteia i se comunică toate actele de procedură notificate deja persoanelor interesate prevăzute la articolul 23 din statut.

(3)   În ceea ce privește reprezentarea și înfățișarea părților din litigiul principal, Tribunalul ține seama de normele de procedură aplicabile în fața instanței de trimitere. În caz de îndoială în ceea ce privește posibilitatea unei persoane de a reprezenta o parte din litigiul principal sau posibilitatea unei astfel de părți de a acționa fără reprezentant potrivit dreptului național, Tribunalul poate solicita instanței de trimitere informații cu privire la normele de procedură aplicabile. Atunci când, în temeiul normelor de procedură naționale aplicabile, părțile din litigiul principal sunt autorizate să stea în justiție fără concursul unui avocat sau sunt reprezentate de o persoană împuternicită să le reprezinte, se aplică normele prevăzute în titlul III capitolul 1 secțiunea 2.

Articolul 204

Traducerea și notificarea cererii de decizie preliminară

(1)   Cererea de decizie preliminară transmisă de Curtea de Justiție Tribunalului se notifică statelor membre în versiunea originală, însoțită de o traducere în limba oficială a statului destinatar. Dacă se consideră adecvat din cauza întinderii cererii, această traducere este înlocuită de traducerea în limba oficială a statului destinatar a unui rezumat al acestei cereri, care va sta la baza poziției adoptate de statul respectiv. Rezumatul include textul integral al întrebării sau întrebărilor formulate cu titlu preliminar. Acest rezumat conține în special, în măsura în care aceste elemente figurează în cererea de decizie preliminară, obiectul litigiului principal, argumentele esențiale ale părților din acest litigiu, o prezentare pe scurt a motivării trimiterii, precum și jurisprudența și prevederile dreptului național și ale dreptului Uniunii invocate.

(2)   În cazurile prevăzute la articolul 23 al treilea paragraf din statut, cererile de decizie preliminară se notifică statelor părți la Acordul privind SEE, altele decât statele membre, precum și Autorității de Supraveghere AELS în versiunea originală, însoțite de o traducere a cererii sau, după caz, a unui rezumat în una dintre limbile menționate la articolul 44, care trebuie aleasă de către destinatar.

(3)   Atunci când un stat terț are dreptul de a participa la o procedură preliminară în conformitate cu articolul 23 al patrulea paragraf din statut, cererea de decizie preliminară îi este notificată în versiunea originală, însoțită de o traducere a cererii sau, după caz, a unui rezumat în una dintre limbile menționate la articolul 44, care trebuie aleasă de statul terț în cauză.

Articolul 205

Depunerea actelor de procedură

(1)   Actele de procedură prevăzute de prezentul titlu pot fi depuse la grefă prin e-Curia potrivit modalităților prevăzute la articolele 56a și 72 atunci când autorii acestor acte dispun de un cont de acces la e-Curia.

(2)   În ipoteza în care autorul actului nu dispune de un cont de acces la e-Curia, actul de procedură, însoțit de toate anexele menționate în acesta și de un opis al acestor anexe, este depus la grefă în format hârtie. Originalul acestui act trebuie să poarte semnătura manuscrisă a reprezentantului persoanei interesate prevăzute la articolul 23 din statut care îl depune sau, dacă normele de procedură naționale aplicabile acelui litigiu permit aceasta, pe cea a părții din litigiul principal.

(3)   Orice act de procedură este datat. În privința termenelor procedurale, vor fi luate în considerare numai data și ora depunerii la grefă a originalului.

(4)   Prin derogare de la alineatul (3) a doua teză, data și ora la care o copie integrală a originalului semnat al unui act de procedură, inclusiv opisul anexelor prevăzut la alineatul (2), parvine grefei printr-un mijloc de transmitere electronică utilizat de Tribunal sunt luate în considerare în scopul respectării termenelor procedurale, cu condiția ca originalul actului, însoțit de anexe, să fie depus la grefă în cel mult zece zile. Articolul 60 nu se aplică acestui termen de 10 zile.

(5)   Instituțiile depun, în plus, în termenele stabilite de Tribunal, traducerile oricărui act de procedură în celelalte limbi prevăzute la articolul 1 din Regulamentul nr. 1 al Consiliului.

Capitolul 3

RAPORTUL PREALABIL

Articolul 206

Raportul prealabil

(1)   Atunci când se închide faza scrisă a procedurii, președintele stabilește data la care judecătorul raportor prezintă Tribunalului un raport prealabil.

(2)   Raportul prealabil cuprinde o analiză a chestiunilor pertinente ridicate de cererea de decizie preliminară, propuneri cu privire la eventuala trimitere a cauzei la Curtea de Justiție în temeiul articolului 256 alineatul (3) al doilea paragraf din TFUE, cu privire la necesitatea adoptării în cauză a unor măsuri de organizare a procedurii sau a unor activități de cercetare judecătorească ori cu privire la necesitatea adresării unor cereri de lămuriri instanței de trimitere, precum și cu privire la eventuala trimitere a cauzei în fața Marii Camere, în fața camerei intermediare sau în fața unui complet de judecată format dintr-un număr diferit de judecători. Raportul cuprinde de asemenea propunerea judecătorului raportor cu privire la eventuala omitere a ședinței de audiere a pledoariilor, precum și cu privire la eventuala omitere a concluziilor avocatului general în conformitate cu articolul 20 al cincilea paragraf din statut.

(3)   Tribunalul, după ascultarea avocatului general, decide cu privire la măsurile ce se impun a fi luate ca urmare a propunerilor judecătorului raportor și, dacă este cazul, cu privire la deschiderea fazei orale a procedurii.

Capitolul 4

MĂSURILE CARE POT FI ADOPTATE DE TRIBUNAL

Articolul 207

Trimiterile în fața Curții de Justiție

(1)   În cazul în care o cerere de decizie preliminară este introdusă direct la Tribunal, cu încălcarea articolului 50b al treilea paragraf din statut, grefierul Tribunalului o transmite imediat grefierului Curții de Justiție.

(2)   Deciziile de trimitere prevăzute la articolul 54 al doilea paragraf din statut sunt luate de Tribunal, la propunerea judecătorului raportor și după ascultarea avocatului general, prin ordonanță motivată, care nu este supusă niciunei căi de atac.

(3)   Camera sesizată cu cauza poate, în orice stadiu al procedurii, după ascultarea avocatului general, să propună conferinței plenare trimiterea prevăzută la articolul 256 alineatul (3) al doilea paragraf din TFUE. Decizia de trimitere este luată de conferința plenară.

(4)   Președintele și vicepreședintele Tribunalului pot de asemenea, după ascultarea avocatului general, să propună conferinței plenare trimiterea prevăzută la alineatul precedent până la închiderea fazei orale a procedurii și, în cazul în care au fost prezentate concluzii, în cel mult o săptămână de la prezentarea acestora sau înainte de decizia de pronunțare fără parcurgerea fazei orale a procedurii. Decizia de trimitere este luată de conferința plenară.

Articolul 208

Conexarea

(1)   Mai multe cauze preliminare care au același obiect pot fi oricând reunite, din motive de conexitate pentru, alternativ sau cumulativ, buna desfășurare a fazei scrise sau a fazei orale a procedurii ori pronunțarea deciziei prin care se finalizează judecata.

(2)   Conexarea este decisă de președinte, după ascultarea avocatului general.

(3)   Cauzele conexate pot fi disjunse în condițiile prevăzute la alineatul (2).

(4)   Cererea de decizie preliminară, însoțită de traducerile sale sau de traducerile rezumatului cererii, precum și observațiile persoanelor interesate prevăzute la articolul 23 din statut se notifică persoanelor interesate prevăzute la articolul 23 din statut în cauza conexată, potrivit modalităților prevăzute la articolul 198.

Articolul 209

Suspendarea și reluarea procedurii

(1)   Procedura poate fi suspendată:

(a)

în cazurile prevăzute la articolul 54 al treilea paragraf din statut, prin ordonanța Tribunalului, după ascultarea avocatului general;

(b)

în toate celelalte cazuri, atunci când buna administrare a justiției impune aceasta, prin decizia președintelui, după ascultarea avocatului general.

(2)   Procedura poate fi reluată prin ordonanță sau decizie, potrivit acelorași modalități.

(3)   Suspendarea procedurii produce efecte la data indicată în ordonanța sau în decizia de suspendare ori, în lipsa unei asemenea mențiuni, la data adoptării acestei ordonanțe sau decizii.

(4)   Pe durata suspendării, niciun termen procedural nu expiră în privința persoanelor interesate prevăzute la articolul 23 din statut.

(5)   Atunci când ordonanța sau decizia de suspendare nu stabilește durata acesteia, suspendarea încetează la data indicată în ordonanța sau în decizia de reluare a procedurii ori, în lipsa unei asemenea mențiuni, la data adoptării acestei ordonanțe sau decizii.

(6)   De la data reluării procedurii după suspendare, termenele procedurale întrerupte se înlocuiesc cu termene noi care încep să curgă de la data acestei reluări.

Articolul 210

Măsurile de organizare a procedurii

(1)   Pe lângă măsurile care pot fi decise în conformitate cu articolul 24 din statut, persoanele interesate prevăzute la articolul 23 din statut pot fi invitate să răspundă la anumite întrebări în scris sau în ședința de audiere a pledoariilor. În cazul în care se organizează o ședință de audiere a pledoariilor, Tribunalul, în măsura posibilului, îi invită pe participanții la acea ședință să își concentreze pledoariile asupra unuia sau mai multor aspecte determinate.

(2)   Măsurile de organizare a procedurii prevăzute la alineatul (1) sunt decise de Tribunal, după ascultarea avocatului general.

(3)   Judecătorul raportor sau avocatul general poate solicita persoanelor interesate prevăzute la articolul 23 din statut să comunice, într-un termen determinat, orice informații privitoare la fapte, orice înscrisuri sau orice elemente pe care le consideră relevante. De asemenea, ei le pot transmite întrebări la care acestea să răspundă în ședință.

Articolul 211

Activitățile de cercetare judecătorească

(1)   După ascultarea avocatului general, Tribunalul poate adopta activitățile de cercetare judecătorească pe care le consideră necesare dintre cele prevăzute la articolul 91 literele (a), (b), (d), (e) și (f), potrivit modalităților și normelor de participare stabilite la articolul 92 alineatele (1), (4), (5) și (6), și procedează la efectuarea acestora potrivit modalităților stabilite la articolele 93-102.

(2)   Persoanele interesate prevăzute la articolul 23 din statut pot asista la activitățile de cercetare judecătorească și participă la punerea lor în aplicare în conformitate cu modalitățile prevăzute pentru părți în dispozițiile menționate la alineatul (1).

Articolul 212

Cererea de lămuriri

Fără a aduce atingere măsurilor de organizare a procedurii și activităților de cercetare judecătorească prevăzute de prezentul regulament, Tribunalul poate, după ascultarea avocatului general, să solicite lămuriri instanței de trimitere, stabilind un termen în acest scop.

Capitolul 5

FAZA ORALĂ A PROCEDURII

Articolul 213

Ședința de audiere a pledoariilor

(1)   Eventualele cereri motivate de organizare a unei ședințe de audiere a pledoariilor se depun în termen de trei săptămâni de la notificarea către persoanele interesate prevăzute la articolul 23 din statut a închiderii fazei scrise a procedurii. Acest termen poate fi prelungit de către președinte.

(2)   La propunerea judecătorului raportor și după ascultarea avocatului general, Tribunalul poate decide să nu organizeze o ședință de audiere a pledoariilor în cazul în care consideră, după lectura memoriilor sau a observațiilor depuse în cursul fazei scrise a procedurii, că este suficient informat pentru a se pronunța.

(3)   Alineatul precedent nu este aplicabil atunci când cererea de organizare a unei ședințe de audiere a pledoariilor a fost depusă, cu arătarea motivelor, de către o persoană interesată prevăzută la articolul 23 din statut care nu a participat la faza scrisă a procedurii.

Articolul 214

Ședința comună de audiere a pledoariilor

Atunci când similitudinile existente între mai multe cauze preliminare o permit, Tribunalul poate decide să organizeze o ședință de audiere a pledoariilor comună acestor cauze.

Articolul 215

Data ședinței de audiere a pledoariilor

(1)   Dacă Tribunalul decide organizarea unei ședințe de audiere a pledoariilor, președintele stabilește data acesteia.

(2)   În împrejurări excepționale, din oficiu sau la cererea motivată a unei persoane interesate prevăzute la articolul 23 din statut, președintele poate să amâne data ședinței de audiere a pledoariilor.

Articolul 216

Participarea la o ședință prin videoconferință

(1)   Atunci când rațiuni sanitare, motive de securitate sau alte motive serioase împiedică reprezentantul unei persoane interesate prevăzute la articolul 23 din statut sau o parte din litigiul principal autorizată să stea în justiție fără concursul unui avocat să participe fizic la o ședință de audiere a pledoariilor, acest reprezentant sau această parte poate fi autorizată să participe la această ședință prin videoconferință.

(2)   Cererea de participare la ședință prin videoconferință se formulează prin înscris separat de îndată ce cauza împiedicării este cunoscută și indică în mod precis natura acestei împiedicări.

(3)   Președintele se pronunță cu privire la această cerere cât mai curând cu putință.

(4)   Recurgerea la videoconferință este exclusă în cazul în care Tribunalul decide, în temeiul articolului 217, ca dezbaterile să se desfășoare în ședință secretă.

(5)   Condițiile tehnice care trebuie îndeplinite pentru a participa la ședințe prin videoconferință sunt precizate în dispozițiile practice vizate la articolul 243.

Articolul 217

Ședința secretă

(1)   Pentru motive grave, Tribunalul poate să decidă ca dezbaterile să se desfășoare în ședință secretă.

(2)   Dezbaterile desfășurate în ședință secretă nu se fac publice.

Articolul 218

Desfășurarea ședinței de audiere a pledoariilor

(1)   Dezbaterile sunt deschise și conduse de către președinte, care exercită poliția ședinței.

(2)   În cursul ședinței de audiere a pledoariilor, membrii completului de judecată, precum și avocatul general pot să pună întrebări reprezentanților persoanelor interesate prevăzute la articolul 23 din statut și, în împrejurările prevăzute la articolul 203 alineatul (3) din prezentul regulament, părților din litigiul principal.

Articolul 219

Retransmisia ședințelor

(1)   Ședințele Tribunalului pot face obiectul unei retransmisii. Această retransmisie se efectuează în direct atunci când privește pronunțarea de hotărâri sau prezentarea de concluzii și sub formă de înregistrare atunci când privește pledoariile persoanelor interesate prevăzute la articolul 23 din statut într-o cauză trimisă Marii Camere, camerei intermediare sau, cu titlu excepțional, atunci când interesul cauzei o justifică, unei camere care judecă în complet de cinci judecători.

(2)   În cazul în care Tribunalul intenționează să procedeze la retransmisia unei ședințe de audiere a pledoariilor, persoanele interesate prevăzute la articolul 23 din statut sunt informate de grefă cu privire la aceasta cu ocazia convocării la această ședință.

(3)   Dacă o persoană interesată prevăzută la articolul 23 din statut apreciază că ședința la care a fost convocată nu ar trebui să fie retransmisă, ea informează Tribunalul cu privire la aceasta cât mai curând cu putință, arătând în mod detaliat împrejurările de natură să justifice lipsa unei retransmisii.

(4)   Tribunalul se pronunță cu privire la această cerere cât mai curând cu putință, după ascultarea avocatului general.

(5)   Înregistrarea video a ședințelor de audiere a pledoariilor care au făcut obiectul unei retransmisii rămâne disponibilă pe site-ul internet al Curții de Justiție a Uniunii Europene pentru o perioadă maximă de o lună după închiderea ședinței de audiere a pledoariilor.

(6)   Dacă o persoană interesată prevăzută la articolul 23 din statut apreciază că înregistrarea video a unei ședințe de audiere a pledoariilor la care a participat ar trebui retrasă de pe site-ul internet menționat anterior, ea informează Tribunalul cu privire la aceasta cât mai curând cu putință, arătând împrejurările de natură să justifice această retragere.

(7)   Președintele se pronunță asupra acestei cereri fără întârziere, după ascultarea avocatului general.

(8)   Tribunalul stabilește, prin decizie, normele și modalitățile de punere în aplicare a retransmisiei ședințelor. Această decizie se publică în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Articolul 220

Închiderea ședinței de audiere a pledoariilor

După ascultarea pledoariilor persoanelor interesate prevăzute la articolul 23 din statut, președintele pronunță închiderea ședinței de audiere a pledoariilor.

Articolul 221

Prezentarea concluziilor avocatului general

(1)   În cazul în care se organizează o ședință de audiere a pledoariilor, concluziile avocatului general se prezintă după închiderea acesteia, la data anunțată de avocatul general.

(2)   În lipsa unei ședințe de audiere a pledoariilor, concluziile avocatului general se prezintă la data anunțată de avocatul general.

(3)   Faza orală a procedurii se închide după prezentarea concluziilor avocatului general.

Articolul 222

Deschiderea sau redeschiderea fazei orale a procedurii

Tribunalul poate oricând să dispună, după ascultarea avocatului general, deschiderea sau redeschiderea fazei orale a procedurii, în special atunci când consideră că nu este suficient de lămurit sau atunci când o persoană interesată prevăzută la articolul 23 din statut a invocat, după închiderea acestei faze, un fapt nou de natură să aibă o influență decisivă asupra deciziei Tribunalului sau atunci când cauza trebuie soluționată pe baza unui argument care nu a fost pus în discuția persoanelor interesate prevăzute la articolul 23 din statut.

Articolul 223

Procesulverbal de ședință

(1)   Grefierul întocmește un proces-verbal al fiecărei ședințe. Acest proces-verbal se semnează de către președinte și de către grefier și constituie act autentic.

(2)   Persoanele interesate prevăzute la articolul 23 din statut pot consulta la grefă procesul-verbal de ședință și pot obține o copie a acestuia.

Articolul 224

Înregistrarea ședinței

La cererea corespunzător motivată a unei persoane interesate prevăzute la articolul 23 din statut care a participat la faza scrisă sau la faza orală a procedurii, președintele Tribunalului îi poate încuviința să asculte, în localurile Tribunalului, înregistrarea sonoră a ședinței de audiere a pledoariilor în limba folosită de oratori în cursul acesteia.

Capitolul 6

HOTĂRÂRILE ȘI ORDONANȚELE

Articolul 225

Necompetența sau inadmisibilitatea vădită

Atunci când Tribunalul este în mod vădit necompetent să judece o cauză sau atunci când o cerere este în mod vădit inadmisibilă, Tribunalul poate oricând să decidă, după ascultarea avocatului general, fără continuarea procedurii, să se pronunțe prin ordonanță motivată.

Articolul 226

Răspunsul prin ordonanță motivată

Atunci când o întrebare formulată cu titlu preliminar este identică cu o întrebare asupra căreia Curtea sau Tribunalul s-a pronunțat deja, atunci când răspunsul la o astfel de întrebare poate fi în mod clar dedus din jurisprudență sau atunci când răspunsul la întrebarea formulată cu titlu preliminar nu lasă loc niciunei îndoieli rezonabile, Tribunalul, la propunerea judecătorului raportor și după ascultarea avocatului general, poate oricând să decidă să se pronunțe prin ordonanță motivată.

Articolul 227

Sesizarea Tribunalului

(1)   Tribunalul rămâne sesizat cu o cerere de decizie preliminară atât timp cât instanța care a formulat această cerere nu a retras-o. Retragerea unei cereri poate fi luată în considerare până la notificarea către persoanele interesate prevăzute la articolul 23 din statut a datei pronunțării hotărârii.

(2)   Cu toate acestea, Tribunalul poate oricând și fără a aduce atingere articolului 207 să constate că nu mai sunt îndeplinite condițiile care atrag competența sa.

Articolul 228

Cheltuielile de judecată ocazionate de procedura preliminară

Competența de a se pronunța asupra cheltuielilor de judecată ocazionate de procedura preliminară aparține instanței de trimitere.

Articolul 229

Data pronunțării hotărârii

Persoanele interesate prevăzute la articolul 23 din statut sunt informate cu privire la data pronunțării hotărârii.

Articolul 230

Cuprinsul hotărârii

Hotărârea cuprinde:

(a)

mențiunea că este dată de Tribunal;

(b)

indicarea completului de judecată;

(c)

data pronunțării;

(d)

numele președintelui și cele ale judecătorilor care au luat parte la deliberări, cu indicarea judecătorului raportor;

(e)

numele avocatului general;

(f)

numele grefierului;

(g)

indicarea persoanelor interesate prevăzute la articolul 23 din statut care au participat la procedură;

(h)

numele reprezentanților lor;

(i)

dacă este cazul, data ședinței de audiere a pledoariilor;

(j)

mențiunea că avocatul general a fost ascultat și, dacă este cazul, data concluziilor sale;

(k)

expunerea sumară a faptelor;

(l)

motivele;

(m)

dispozitivul.

Articolul 231

Pronunțarea și notificarea hotărârii

(1)   Hotărârea se pronunță în ședință publică.

(2)   Originalul hotărârii, semnat de președinte, de judecătorii care au luat parte la deliberări și de grefier, este sigilat și depus la grefă. O copie se notifică instanței de trimitere, persoanelor interesate prevăzute la articolul 23 din statut și Curții de Justiție.

Articolul 232

Cuprinsul ordonanței

(1)   Ordonanța cuprinde:

(a)

mențiunea că este dată de Tribunal sau de președinte, după caz;

(b)

indicarea completului de judecată, dacă este cazul;

(c)

data adoptării;

(d)

indicarea temeiului juridic care stă la baza acesteia;

(e)

numele președintelui și, dacă este cazul, cele ale judecătorilor care au luat parte la deliberări, cu indicarea judecătorului raportor;

(f)

numele avocatului general;

(g)

numele grefierului;

(h)

indicarea persoanelor interesate prevăzute la articolul 23 din statut care au participat la procedură;

(i)

numele reprezentanților lor;

(j)

mențiunea că avocatul general a fost ascultat;

(k)

dispozitivul.

(2)   Atunci când prezentul regulament prevede că o ordonanță trebuie motivată, aceasta cuprinde în plus:

(a)

expunerea sumară a faptelor;

(b)

motivele.

Articolul 233

Semnarea și notificarea ordonanței

Originalul ordonanței, semnat de președinte și de grefier, este sigilat și depus la grefă. O copie se notifică instanței de trimitere, persoanelor interesate prevăzute la articolul 23 din statut și Curții de Justiție.

Articolul 234

Efectul hotărârilor și al ordonanțelor

Hotărârile și ordonanțele produc efecte în condițiile prevăzute la articolul 62b al doilea paragraf din statut.

Articolul 235

Îndreptarea hotărârilor și a ordonanțelor

(1)   Erorile materiale sau de calcul ori inexactitățile vădite care afectează hotărârile și ordonanțele pot fi îndreptate de către Tribunal, din oficiu sau la cererea uneia dintre persoanele interesate prevăzute la articolul 23 din statut, cu condiția ca această cerere să fie depusă în termen de două săptămâni de la pronunțarea hotărârii sau de la notificarea ordonanței.

(2)   Tribunalul decide după ascultarea avocatului general.

(3)   Originalul ordonanței prin care se dispune îndreptarea se anexează originalului deciziei îndreptate. Se face mențiune despre această ordonanță pe marginea originalului deciziei îndreptate.

Articolul 236

Interpretarea deciziilor preliminare

(1)   Articolul 168, referitor la interpretarea hotărârilor și a ordonanțelor, nu se aplică deciziilor date ca răspuns la o cerere de decizie preliminară.

(2)   Instanțele naționale apreciază dacă sunt suficient de lămurite de o decizie preliminară sau dacă este necesar să formuleze o nouă cerere de decizie preliminară.

Capitolul 7

PROCEDURA PRELIMINARĂ ACCELERATĂ

Articolul 237

Procedura accelerată

(1)   La cererea instanței de trimitere sau, cu titlu excepțional, din oficiu, președintele poate, după ascultarea avocatului general, în cazul în care natura cauzei impune examinarea acesteia în termen scurt, să decidă judecarea trimiterii preliminare potrivit procedurii accelerate care derogă de la prevederile prezentului regulament.

(2)   În acest caz, președintele stabilește imediat data ședinței, care se comunică persoanelor interesate prevăzute la articolul 23 din statut odată cu notificarea cererii de decizie preliminară.

(3)   Într-un termen stabilit de președinte, care nu poate fi mai mic de 15 zile, persoanele interesate menționate la alineatul precedent pot să depună memorii sau observații scrise. Președintele poate invita aceste persoane interesate să își limiteze memoriile sau observațiile scrise la aspectele de drept esențiale ridicate prin cererea de decizie preliminară.

(4)   Eventualele memorii sau observații scrise se comunică înainte de ședință tuturor persoanelor interesate prevăzute la articolul 23 din statut.

(5)   Tribunalul se pronunță după ascultarea avocatului general.

Articolul 238

Transmiterea actelor de procedură

(1)   Actele de procedură prevăzute la articolul precedent se consideră depuse odată cu transmiterea la grefă, prin e-Curia sau printr-un mijloc de transmitere electronică utilizat de Tribunal, a unei copii a originalului semnat și a înscrisurilor și mijloacelor materiale de probă invocate în susținerea actului de procedură respectiv, însoțite de opisul prevăzut la articolul 205 alineatul (2). Originalul actului și anexele menționate anterior se transmit grefei fără întârziere în cazul în care copiile lor au fost comunicate printr-un mijloc de transmitere electronică utilizat de Tribunal.

(2)   Notificările și comunicările prevăzute la articolul precedent se efectuează prin transmiterea unei copii a înscrisului prin e-Curia sau printr-un mijloc de transmitere electronică utilizat de Tribunal.

Capitolul 8

ASISTENȚA JUDICIARĂ

Articolul 239

Cererea de asistență judiciară

(1)   În cazul în care o parte din litigiul principal se află în imposibilitatea de a face față, în totalitate sau în parte, cheltuielilor cu procesul, aceasta poate oricând solicita să beneficieze de asistență judiciară.

(2)   Cererea de asistență judiciară este însoțită de toate informațiile și înscrisurile justificative care permit evaluarea stării materiale a solicitantului, cum ar fi un certificat emis de o autoritate națională competentă care atestă această stare materială.

(3)   În cazul în care a beneficiat deja de asistență judiciară în fața instanței de trimitere, solicitantul depune decizia acestei instanțe și precizează ce cheltuieli sunt acoperite de sumele deja acordate.

Articolul 240

Decizia cu privire la cererea de asistență judiciară

(1)   Președintele se pronunță asupra cererii de asistență judiciară prin ordonanță, după ascultarea avocatului general.

(2)   Ordonanța de respingere, în tot sau în parte, a cererii de acordare a beneficiului asistenței judiciare se motivează.

Articolul 241

Sumele care se plătesc cu titlu de asistență judiciară

În cazul admiterii cererii de acordare a beneficiului asistenței judiciare, casieria Tribunalului suportă, dacă este cazul în limitele stabilite de președinte, cheltuielile legate de asistarea și de reprezentarea solicitantului în fața Tribunalului. La cererea acestuia din urmă sau a reprezentantului său, se poate plăti un avans din aceste cheltuieli.

Articolul 242

Retragerea asistenței judiciare

(1)   Președintele poate să retragă oricând beneficiul asistenței judiciare, din oficiu sau la cerere, după ascultarea persoanei în cauză, în cazul în care condițiile care au determinat admiterea cererii se schimbă pe parcursul judecății.

(2)   Ordonanța de retragere a asistenței judiciare se motivează și nu este supusă niciunei căi de atac.”

44.

Articolul 224, în prezent în vigoare, se renumerotează și devine articolul 243.

45.

La articolele 75, 107a și 189, trimiterea la „articolul 224” se înlocuiește cu trimiterea la „articolul 243”.

46.

Articolul 225, în prezent în vigoare, se renumerotează și devine articolul 244.

47.

Articolul 226, în prezent în vigoare, se renumerotează și devine articolul 245.

48.

Articolul 227, în prezent în vigoare, se renumerotează și devine articolul 246. Acesta se modifică după cum urmează:

(a)

alineatul (3) se elimină și se înlocuiește cu următorul text:

„(3)   Articolul 86 alineatul (1) se aplică numai atunci când termenul menționat la articolul 86 alineatul (2) începe să curgă după 1 septembrie 2024.”

;

(b)

alineatul (4) se modifică după cum urmează:

„Articolul 139 litera (b) se aplică numai acțiunilor introduse la Tribunal după intrarea în vigoare a prezentului regulament.”;

(c)

alineatul (5) se elimină și se înlocuiește cu următorul text:

„Articolele 110a și 219 se aplică numai de la data intrării în vigoare a deciziei menționate la articolul 110a alineatul (4) și, respectiv, la articolul 219 alineatul (4).”;

(d)

alineatul (6) se modifică după cum urmează:

„(6)   Articolul 115 alineatul (1) și articolul 116 alineatul (6) din Regulamentul de procedură al Tribunalului din 2 mai 1991, astfel cum a fost modificat ultima dată la 19 iunie 2013, rămân aplicabile acțiunilor introduse la Tribunal înainte de intrarea în vigoare a prezentului regulament.”

;

(e)

alineatul (7) se modifică după cum urmează:

„(7)   Alegerea primilor judecători care urmează să exercite funcția de avocat general pentru examinarea cererilor de decizie preliminară are loc imediat după 1 septembrie 2024. Mandatul lor expiră cu ocazia înlocuirii parțiale prevăzute la articolul 254 al doilea paragraf din TFUE.”

Articolul 2

Prezentele modificări ale Regulamentului de procedură, autentice în limbile prevăzute la articolul 44 din acest regulament, se publică în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene și intră în vigoare la 1 septembrie 2024.

Luxemburg, 10 iulie 2024.

V. DI BUCCI

Grefier

M. VAN DER WOUDE

Președinte


(1)  
JO L, 2024/2019, 12.8.2024, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/2024/2019/oj.

(2)  
JO L 105, 23.4.2015, p. 1, astfel cum a fost modificat la 13 iulie 2016 (JO L 217, 12.8.2016, p. 71; JO L 217, 12.8.2016, p. 72; JO L 217, 12.8.2016, p. 73), la 11 iulie 2018 (JO L 240, 25.9.2018, p. 68), la 31 iulie 2018 (JO L 240, 25.9.2018, p. 67) și la 30 noiembrie 2022 (JO L 44, 14.2.2023, p. 8).


ELI: http://data.europa.eu/eli/proc_internal/2024/2095/oj

ISSN 1977-0782 (electronic edition)


Top

Abonati-va
Anunțați despre
0 Discuții
Cel mai vechi
Cel mai nou Cele mai votate
Feedback-uri inline
Vezi toate comentariile
0
Opinia dvs. este importantă, adăugați un comentariu.x