SENTINŢA CIVILĂ nr. 114 din 21 februarie 2011

referitoare la examinarea acţiunii în contencios administrativ privind recalcularea pensiilor speciale



Dosar nr. 1.966/33/2010Instanţa constituită din:Preşedinte – Monica Ileana IugaGrefier – Luminiţa FloreanS-a luat în examinare acţiunea în contencios administrativ formulată de reclamanţii Bercea Ionel, Cârcu Ioan, Cherecheş Aurel, Ciuclea Florin Doru, Codrea Gheorghe, Dan Vasile, Galoş Liviu, Iepure Viorel, Lădar Gavril, Păcurar Stelian Vasile, Pintea Alexandru, Prunean Vasile Ozon, Roşu Ion, Suciu Nicolae, Taloş Cornel Vasile, Teodorescu Ion, Vaidoş Ion şi Varga Iosif şi cererea de intervenţie formulată de intervenientul Ministerului Administraţiei şi Internelor în contradictoriu cu pârâtul Guvernul României, având ca obiect anulare acte emise de autorităţile de reglementare – Hotărârea Guvernului nr. 735/2010 – recalculare pensii speciale.La apelul nominal făcut în cauză s-a prezentat avocat Iepure Viorel pentru reclamanţi, lipsă fiind celelalte părţi.Procedura de citare este legal îndeplinită.S-a făcut referatul cauzei, după care reprezentantul reclamanţilor arată că nu mai are de invocat excepţii prealabile sau de formulat cereri în probaţiune şi solicită cuvântul pe fond.Curtea, în urma deliberării, constată că nu mai sunt de invocat excepţii prealabile sau de formulat cereri în probaţiune, apreciază că prezenta cauză este în stare de judecată, declară închisă faza probatorie şi acordă cuvântul pe fond.Reprezentantul reclamanţilor arată că, deşi Hotărârea Guvernului nr. 735/2010 a fost abrogată prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2011, prezenta cauză nu a rămas fără obiect, întrucât abrogarea produce efecte de la data intrării în vigoare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 1/2011, iar nulitatea are efecte retroactive, respectiv de la data adoptării Hotărârii Guvernului nr. 735/2010 până la data intrării în vigoare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 1/2011, perioadă în care actul a cărui anulare se solicită a produs efecte juridice, fiind emise decizii de recalculare a pensiilor.Pe fond, solicită anularea dispoziţiilor art. 2, 6, 8, 10, 11 şi 15 din Hotărârea Guvernului nr. 735/2010 pentru motivele expuse pe larg în scris şi susţinute în faţa instanţei, cu cheltuieli de judecată, sens în care depune la dosar dovada achitării onorariului avocaţial (f. 156-157). În susţinere se arată că toate articolele sunt nelegale, adaugă la Legea nr. 119/2010 unele dispoziţii necuprinse în lege, în sensul că obligă reclamanţii să solicite documente doveditoare privind veniturile pe care le-au realizat şi să le depună la organul de pensii, însoţite de o cerere de recalculare, iar în cazul nedepunerii acestor acte vor fi sancţionaţi cu determinarea punctajului mediu anual pe baza salariului mediu brut pe economie. De asemenea, se arată că pentru recalcularea pensiilor se autorizează entităţi implicate în acest proces să încheie contracte cu diverse persoane pentru a proceda la recalcularea pensiilor, aceasta fiind nelegală întrucât nu s-au stabilit criterii pentru selectarea acestor persoane.Totodată, solicită potrivit dispoziţiilor art. 23 din Legea nr. 554/2004 publicarea hotărârii în Monitorul Oficial al României, Partea I, după rămânerea irevocabilă a hotărârii.Cu privire la cererea de intervenţie formulată de Ministerului Administraţiei şi Internelor, solicită respingerea acesteia ca nefondată.CURTEA:Prin cererea înregistrată la data de 7 decembrie 2010, reclamanţii Bercea Ionel, Cârcu Ioan, Cherecheş Aurel, Ciuclea Florin Doru, Codrea Gheorghe, Dan Vasile, Galoş Liviu, Iepure Viorel, Lădar Gavril, Păcurar Stelian Vasile, Pintea Alexandru, Prunean Vasile Ozon, Roşu Ion, Suciu Nicolae, Taloş Cornel Vasile, Teodorescu Ion, Vaidoş Ion şi Varga Iosif, în contradictoriu cu pârâtul Guvernul României, au solicitat anularea art. 8, 11 şi 15 din Hotărârea Guvernului nr. 735/2010 pentru recalcularea pensiilor stabilite potrivit legislaţiei privind pensiile militare de stat, a pensiilor de stat ale poliţiştilor şi ale funcţionarilor publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciarelor, conform Legii nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 527 din 28 iulie 2010, şi suspendarea aplicării art. 8, 11 şi 15 din Hotărârea Guvernului nr. 735/2010, până la soluţionarea definitivă şi irevocabilă a cauzei, cu cheltuieli de judecată.Prin Încheierea nr. 5 din 10 ianuarie 2011 a Curţii de Apel Cluj, pronunţată în Dosarul nr. 1.966/33/2010, s-a dispus suspendarea executării prevederilor art. 11 şi 15 din Hotărârea Guvernului nr. 735/2010 până la soluţionarea definitivă şi irevocabilă a Dosarului nr. 1.966/33/2010 al Curţii de Apel Cluj şi s-a respins cererea de suspendare a prevederilor art. 8 din Hotărârea Guvernului nr. 735/2010.În motivarea cererii lor, reclamanţii au arătat că stabilirea pensiei de urmaş aşa cum se prevede în art. 8 ("procentual din pensia recalculată la care ar fi avut dreptul susţinătorul decedat") ar fi nelegală, întrucât însăşi pensia recalculată la care s-ar raporta (la care ar fi avut dreptul susţinătorul decedat) ar fi stabilită nelegal, deoarece:a) prin dispoziţiile art. 2 alin. (2), (3), (4), (6) şi (7), art. 6 alin. (1) şi (2), precum şi ale art. 10 alin. (2) din Hotărârea Guvernului nr. 735/2010, reclamanţii sunt obligaţi să solicite documente doveditoare privind veniturile pe care le-au realizat şi să le depună la organul de pensii însoţite de o cerere de recalculare a pensiei. Aceste dispoziţii constituie adăugări la lege întrucât Legea nr. 119/2010, în aplicarea căreia a fost adoptată hotărârea, nu instituie în sarcina pensionarilor militari vreo astfel de obligaţie; … b) conform art. 6 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 735/2010, în situaţia în care nu se depun documente doveditoare privind veniturile de natură salarială din anumite perioade, sancţiunea constă în determinarea punctajului mediu anual pe baza salariului mediu brut pe economie din perioadele respective. … De altfel, constatând nelegalitatea dispoziţiilor art. 2 alin. (2), (3), (4), (6) şi (7), art. 6 alin. (1), (2) şi (4), precum şi ale art. 10 alin. (2) din Hotărârea Guvernului nr. 735/2010, Curtea de Apel Cluj a dispus anularea acestora prin Sentinţa civilă nr. 443 din 23 noiembrie 2010, pronunţată în Dosarul nr. 1.510/33/2010.Apoi, dispoziţia din art. 11, conform căreia "pensiile de serviciu ale căror cuantumuri au fost stabilite prin aplicarea hotărârilor definitive şi irevocabile ale instanţelor de judecată se recalculează potrivit prevederilor prezentei hotărâri", este nelegală pentru motivele arătate la punctul 1.Dispoziţia din art. 15, conform căreia "pentru recalcularea pensiilor prevăzute la art. 1 se autorizează entităţile implicate în acest proces, din cadrul instituţiilor din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, să încheie contracte de prestări servicii/convenţii civile", este nelegală.În Hotărârea Guvernului nr. 735/2010 nu s-au precizat clar activităţile (colectarea datelor din arhive, introducerea datelor în sistemul informatic, prelucrarea datelor etc.) pentru care „entităţile implicate în acest proces” ar putea încheia astfel de contracte şi condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească persoanele cu care se vor încheia astfel de contracte.De altfel, cu privire la art. 15 din Hotărârea Guvernului nr. 735/2010, la punctul 6 din Avizul Consiliului Legislativ nr. 927 din 19 iulie 2010 referitor la proiectul acestui act al Guvernului s-a arătat că „în legătură cu încheierea de contracte de prestări servicii/convenţii civile pentru recalcularea pensiilor, reclamanţii au opinat că această ipoteză juridică nu este suficient de clar fundamentată şi formulată. Astfel, pe lângă faptul că această operaţiune presupune alocarea unor fonduri băneşti”, nu sunt precizate condiţiile în care entităţile implicate în acest proces ar putea recurge la aceste contracte (de exemplu, lipsa personalului calificat pentru realizarea acestor recalculări, dacă este o regulă sau o excepţie, cu ce categorie de prestatori de servicii ar urma să se încheie aceste contracte etc.); în orice caz, reclamanţii consideră că recurgerea la asemenea contracte ar trebui făcută numai în subsidiar, în cazuri temeinic motivate.În ciuda recomandărilor făcute de Consiliul Legislativ, la redactarea formei finale nu s-a ţinut cont de acest aviz, Guvernul autorizând entităţile implicate în acest proces să decidă cu cine încheie aceste contracte şi ce condiţii de calificare trebuie să îndeplinească persoanele care vor contribui la stabilirea unui drept fundamental al pensionarilor militari. Pe lângă motivele obiective (lipsa din arhive a statelor de plată, caracterul ilizibil al statelor de plată întocmite cu mulţi ani în urmă şi redactare cu cerneală de slabă calitate etc.), acesta poate fi un alt motiv al întocmirii cu mari deficienţe a documentele doveditoare privind veniturile lunare.Pârâtul Guvernul României, prin întâmpinare, a solicitat respingerea acţiunii formulate de reclamanţi.Pârâtul a arătat că Hotărârea Guvernului nr. 735/2010 a fost adoptată în temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, şi al art. 3 alin. (3) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor.La elaborarea actului au fost respectate dispoziţiile Legii nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată, precum şi cele cuprinse în Regulamentul privind procedurile, la nivelul Guvernului, pentru elaborarea, avizarea şi prezentarea proiectelor de documente de politici publice, a proiectelor de acte normative, precum şi a altor documente, în vederea adoptării/aprobării, regulament aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 561/2009. Totodată, pârâtul a mai arătat că proiectul actului administrativ a fost avizat de către autorităţile publice interesate în aplicarea acestuia, respectiv de Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale, Ministerul Finanţelor Publice şi Ministerul Justiţiei.Proiectul a fost avizat favorabil de Consiliul Legislativ, cu Avizul nr. 927 din 19 iulie 2010.În conformitate cu dispoziţiile art. 3 alin. (3) din Legea nr. 119/2010, au fost emise Hotărârea Guvernului nr. 735/2010 pentru recalcularea pensiilor stabilite potrivit legislaţiei privind pensiile militare de stat, a pensiilor de stat ale poliţiştilor şi ale funcţionarilor publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciarelor, conform Legii nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor şi Hotărârea Guvernului nr. 737/2010 privind metodologia de recalculare a categoriilor de pensii de serviciu prevăzute la art. 1 lit. c)-h) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, acte normative care reglementează procedura de recalculare a pensiilor de serviciu acordate în baza unor legi speciale.În urma analizei de detaliu a sistemului de pensii publice şi a evoluţiei acestuia prin păstrarea structurii actuale în corelaţie cu tendinţele macroeconomice şi demografice din România s-au conturat o serie de probleme majore, prezente şi viitoare.Existenţa unor sisteme speciale de pensii publice, care au introdus o serie de privilegii şi tratamente favorabile unor categorii profesionale, a condus la crearea unui decalaj uriaş între cea mai mare şi cea mai mică pensie plătită de stat. Existenţa unor acte normative care reglementează organizarea şi funcţionarea diferitelor sisteme de pensii publice îngreunează în mod evident funcţionarea sistemului de pensii.Aceste aspecte au condus la necesitatea reformării sistemului public de pensii prin adoptarea unei legi unitare a pensiilor publice, motivată de o serie de factori macroeconomici şi sociali şi prin care s-a urmărit asigurarea sustenabilităţii financiare a sistemului de pensii publice, eliminarea discrepanţelor privind contribuţia la bugetul asigurărilor sociale şi inegalităţile de alocare a resurselor pentru finanţarea pensiilor publice, eliminarea legilor speciale de pensionare care prevăd criterii diferite, avantajoase, în favoarea anumitor categorii profesionale, armonizare a sistemului public de pensii cu practica europeană şi cu recomandările Uniunii Europene în domeniu şi simplificarea legislaţiei referitoare la pensiile publice.Măsurile ce au fost adoptate prin actul administrativ contestat se adresează tuturor persoanelor care beneficiază de pensie acordată în baza Legii nr. 164/2001 privind pensiile militare de stat şi, respectiv, în baza Legii nr. 179/2004 privind pensiile de stat şi alte drepturi de asigurări sociale ale poliţiştilor. Prin emiterea actului s-a urmărit respectarea egalităţii de tratament între toţi participanţii la sistemul public de pensii, contribuabili şi beneficiari, respectiv instituirea unui tratament nediscriminatoriu în ceea ce priveşte drepturile şi obligaţiile prevăzute de lege.S-a amintit şi împrejurarea că, pronunţându-se asupra obiecţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, Curtea Constituţională, prin Decizia nr. 873 din 25 iunie 2010, a stabilit că sunt constituţionale dispoziţiile privind recalcularea pensiilor de serviciu prevăzute la art. 1 din lege, cu excepţia pensiilor de serviciu ale judecătorilor, procurorilor şi judecătorilor, respectiv magistraţilor-asistenţi ai Curţii Constituţionale, recalcularea acestora urmând a se realiza conform prevederilor legale în vigoare.Relevantă în speţă este şi Decizia nr. 458 din 2 decembrie 2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 24 din 13 ianuarie 2004, în care s-a statuat că „o lege nu este retroactivă atunci când modifică pentru viitor o stare de drept născută anterior şi nici atunci când suprimă producerea în viitor a efectelor unei situaţii juridice constituite sub imperiul legii vechi, pentru că în aceste cazuri legea nouă nu face altceva decât să refuze supravieţuirea legii vechi şi să reglementeze modul de acţiune în timpul următor intrării ei în vigoare, adică în domeniul ei propriu de aplicare” – a cărei aplicabilitate a fost consemnată şi prin Decizia Curţii Constituţionale nr. 871 din 25 iunie 2010 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor.Astfel, în executarea dispoziţiilor legale, Guvernul a fost abilitat să aprobe prin hotărâre, în termen de 15 zile de la intrarea în vigoare a Legii nr. 119/2010, metodologia de recalculare a pensiilor prevăzute la art. 1.Potrivit art. 1 alin. (1) din Legea nr. 119/2010, pensiile foştilor militari devin pensii în înţelesul Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, iar recalcularea lor are loc în temeiul acestui act normativ, astfel cum dispune în mod imperativ art. 3 alin. (1) din Legea nr. 119/2010: „Pensiile prevăzute la art. 1, stabilite potrivit prevederilor legilor cu caracter special, cuvenite sau aflate în plată, se recalculează prin determinarea punctajului mediu anual şi a cuantumului fiecărei pensii, utilizând algoritmul de calcul prevăzut de Legea nr. 19/2000, cu modificările şi completările ulterioare.”Aşadar, recalcularea pensiilor reclamanţilor se face prin efectul Legii nr. 119/2010 şi este obligatorie în toate cazurile prevăzute la art. 1 din acest act normativ, iar nu facultativă şi lăsată la latitudinea beneficiarilor.Ca atare, la termenele prevăzute de art. 4 alin. (1) din Legea nr. 119/2010, recalcularea pensiilor stabilite pe baza legislaţiei anterioare, care devin pensii în înţelesul Legii nr. 19/2000, trebuie să îşi producă efectele.Metodologia de recalculare a pensiilor aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 735/2010, dată în aplicarea legii, prevede la art. 2 alin. (3) posibilitatea beneficiarilor de a solicita, pentru perioadele în care şi-au desfăşurat activitatea în Ministerul Apărării Naţionale, documentele doveditoare prin centrele militare judeţene/zonale/de sector sau prin unităţile militare din care au făcut parte, după caz.Soluţia aleasă este firească, întrucât pensiile militare de stat erau stabilite în funcţie de vechimea în serviciu. În schimb, în sistemul public de pensii, pensiile se stabilesc prin determinarea punctajului mediu anual în raport de stagiul de cotizare, iar, ca regulă, constituie stagiu de cotizare perioadele în care persoanele au plătit contribuţii de asigurări sociale. Trebuie astfel dovedită realizarea unor venituri pentru care s-au plătit contribuţii de asigurări sociale.Articolul 6 alin. (1) din Hotărârea Guvernului nr. 735/2010 prevede, ca regulă, că „Determinarea punctajului mediu anual se face pe baza datelor din dosarele de pensie existente în păstrare la structurile de pensii din Ministerul Apărării Naţionale, Ministerul Administraţiei şi Internelor, precum şi Serviciul Român de Informaţii” şi, potrivit alin. (2) al aceluiaşi articol, „în situaţia în care în dosarele de pensionare sunt înscrise perioade care constituie vechime în serviciu, fără date referitoare la venitul realizat lunar, determinarea punctajului mediu anual se efectuează pe baza documentelor doveditoare solicitate de beneficiari structurilor prevăzute la art. 2 alin. (3) şi (4)”.Cu toate acestea, chiar dacă nu se solicită şi nu se depun documentele doveditoare necesare stabilirii punctajelor medii anuale, din care să reiasă veniturile realizate lunar, la art. 5 alin. (4) din Legea nr. 119/2010 s-a prevăzut în mod expres că „În cazul pensiilor prevăzute la alin. (1), pentru perioadele care constituie stagiu de cotizare şi pentru care nu pot fi dovedite venituri de natură salarială, la determinarea punctajului mediu anual se utilizează salariul mediu brut pe economie din perioadele respective”.Aceste documente sunt cerute, aşadar, doar în completarea datelor din dosarele de pensie deja existente, iar dispoziţiile art. 6 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 735/2010 reiau modalitatea de calcul prevăzută de art. 5 alin. (4) din Legea nr. 119/2010 în sensul arătat, respectiv că „pentru perioadele care constituie stagiu de cotizare şi pentru care nu au putut fi dovedite veniturile realizate lunar sau documentele doveditoare nu au fost depuse în termenul pentru recalculare prevăzut de lege, la determinarea punctajului mediu anual se utilizează salariul mediu brut pe economie din perioadele respective”, astfel cum prevede art. 6 alin. (5) din Hotărârea Guvernului nr. 735/2010.Astfel, este vorba de o modalitate de calcul stabilită prin lege, care devine aplicabilă numai în situaţia în care pentru anumite perioade de cotizare nu pot fi dovedite venituri de natură salarială, şi reprezintă o garanţie din partea statului a minimului pensiei de care vor beneficia foştii militari.Este de observat, totodată, că dispoziţiile art. 161 alin. (2) din Legea nr. 19/2000 prevăd că „În condiţiile în care, pentru o anumită perioadă care constituie stagiu de cotizare, în carnetul de muncă nu sunt înregistrate drepturile salariale, asiguratul poate prezenta acte doveditoare ale acestora. În caz contrar, la determinarea punctajului mediu anual se utilizează salariul minim pe ţară, în vigoare în perioada respectivă”.Aşadar, beneficiarii recalculării pensiilor în temeiul Legii nr. 119/2010 au un regim mai favorabil decât asiguraţii din sistemul public de pensii, întrucât în cazul în care nu sunt dovedite drepturile salariale, punctajul mediu anual se raportează nu la salariul minim pe ţară, ci la salariul mediu brut pe economie din perioadele respective.Sub un alt aspect, raportat la jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, menţionăm că aceasta a statuat că legea nu garantează un anumit cuantum al dreptului patrimonial, ci doar plata acestuia, ca drept câştigat. Dreptul la pensie este dreptul garantat de Constituţie, iar nu cuantumul acestuia, legiuitorul fiind în drept să modifice, ori de câte ori apare această necesitate, condiţiile şi criteriile de acordare a pensiilor, modul de calcul şi cuantumul acestora.În concluzie, în raport cu motivele expuse mai sus, întrucât susţinerile reclamanţilor nu sunt în măsură să susţină nelegalitatea Hotărârii Guvernului nr. 735/2010, pârâtul a solicitat respingerea cererii de anulare a acestui act administrativ ca neîntemeiată.Totodată, reclamanţii au depus la dosarul cauzei o precizare de acţiune prin care au solicitat anularea art. 2, 6 şi 10 din Hotărârea Guvernului nr. 735/2010.În motivare s-a arătat că dispoziţiile art. 2 îi obligă, prin adăugare la lege, să solicite documentele doveditoare ale veniturilor, deşi Legea nr. 119/2010 nu are nicio dispoziţie în acest sens. Prin dispoziţiile art. 6 sunt sancţionaţi, prin adăugare la lege, cu recalcularea pensiei pe baza salariului mediu pe economie dacă nu depun documente doveditoare privind veniturile, iar prin art. 10 se dispune în mod nelegal să depună cereri de recalculare a pensiei şi documente doveditoare.În final, s-a precizat că, în conformitate cu prevederile art. 23 din Legea nr. 554/2004, Sentinţa civilă nr. 443/2010 a Curţii de Apel Cluj va fi general obligatorie doar de la data rămânerii definitive şi irevocabile.Ministerul Administraţiei şi Internelor a formulat cerere de intervenţie în interesul pârâtului Guvernul României prin care a solicitat respingerea cererii de anulare a art. 8, 11 şi 15 din Hotărârea Guvernului nr. 735/2010.Se arată că temeiurile de fapt şi de drept invocate de către reclamanţi nu constituie motive de nelegalitate a procedurii de emitere a actului administrativ, iar pe considerente de oportunitate instanţa nu poate dispune anularea unui act administrativ.Se mai învederează că prevederile legale contestate trebuie analizate prin prisma dispoziţiilor art. 161 alin. (2), art. 164 şi art. 167^2 din Legea nr. 19/2000, întrucât procedura de stabilire, plată, suspendare, recalculare, încetare şi contestare a pensiilor este cea prevăzută în acest act normativ.Analizând cererea de chemare în judecată formulată, Curtea reţine următoarele:Hotărârea Guvernului nr. 735/2010 a fost adoptată în baza art. 3 alin. (3) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor. Instanţa a fost învestită cu anularea art. 2, 6, 8, 10, 11 şi 15 din Hotărârea Guvernului nr. 735/2010, invocându-se ca principal faptul că a fost adoptată cu exces de putere, fiind prevăzută pentru prima dată obligaţia depunerii cererilor de recalculare a pensiilor şi a documentelor doveditoare a veniturilor realizate, sub sancţiunea calculării pensiei prin raportare la venitul mediu pe economie, cu posibilitatea de a delega atribuţia efectuării operaţiunilor administrative pe care le presupune recalcularea pensiilor militarilor unor entităţi de drept privat prin încheierea unor contracte de prestări servicii.Prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 81 din 31 ianuarie 2011, a fost abrogată în mod expres Hotărârea Guvernului nr. 735/2010, în întregul său.Prima chestiune care trebuie lămurită este aceea dacă nu cumva demersul reclamanţilor nu a rămas lipsit de obiect ca urmare a acestui incident survenit după sesizarea instanţei de judecată, respectiv dacă reclamanţii mai justifică un interes actual în susţinerea cererii de anulare a unui act administrativ care a fost abrogat după sesizarea instanţei.În încercarea de a da un răspuns acestei probleme controversate, Curtea constată că nici legea contenciosului administrativ şi nici teoria dreptului administrativ nu menţionează cu ocazia enumerării condiţiilor de admisibilitate a acţiunii în contencios administrativ cerinţa ca actul normativ să fie în vigoare.În speţă, reclamanţii au argumentat că normele contestate au produs efecte juridice între data adoptării şi data abrogării lor, în sensul că au determinat emiterea unor decizii de recalculare a pensiilor începând cu data de 1 ianuarie 2011, cu luarea în considerare a regulii determinării punctajului prin raportare la salariul mediu pe economie pentru perioadele în privinţa cărora nu s-a făcut dovada drepturilor salariale de către beneficiari.În condiţiile în care pârâtul nu a contestat această împrejurare susţinută de reclamanţi, Curtea apreciază că aceştia justifică în continuare un interes în atacarea Hotărârii Guvernului nr. 735/2010 care a stat la baza emiterii deciziilor de recalculare.În Legea nr. 24/2000, la art. 4 alin. (3) se prevede că actele normative date în executarea legilor, ordonanţelor sau hotărârilor Guvernului se emit în limitele şi potrivit normelor care le ordonă.Hotărârile de Guvern reprezintă o categorie de acte administrative specifice organelor centrale ale puterii executive; ele se adoptă pentru organizarea executării legilor şi nu pot contraveni principiilor şi dispoziţiilor cuprinse într-o lege. Conformitatea cu legea a tuturor actelor juridice, fiind o consecinţă a principiului supremaţiei legii, se aplică oricărui act ce emană de la alte organe. Cât priveşte actele administrative, acestea fiind acte de executare a legii, condiţia de conformitate este indiscutabilă.Întrucât hotărârea de Guvern se adoptă în baza legii şi urmăreşte organizarea şi executarea în concret a legii, aceasta nu poate institui norme derogatorii de la lege, posibilitate rezervată doar actelor normative de nivel cel puţin egal cu cel al reglementării de bază. De aceea, atunci când o hotărârea Guvernului încalcă legea sau adaugă la lege, ea poate fi anulată.În continuare se va reda conţinutul prevederilor contestate şi se va efectua o analiză punctuală a motivelor de nelegalitate invocate.Art. 2 din Hotărârea Guvernului nr. 735/2010 este redactat după cum urmează: „(1) Recalcularea pensiilor prevăzute la art. 1 se realizează prin determinarea stagiilor de cotizare şi punctajelor medii anuale, pe baza veniturilor realizate lunar de către beneficiari şi stabilirea cuantumului fiecărei pensii. (2) Documentele doveditoare necesare stabilirii punctajelor medii anuale în vederea recalculării pensiilor sunt prevăzute în anexele nr. 1a, 1b şi 2. (3) Pentru perioadele în care beneficiarii şi-au desfăşurat activitatea în Ministerul Apărării Naţionale, documentele doveditoare se solicită de către aceştia prin centrele militare judeţene/zonale/de sector sau prin unităţile militare din care au făcut parte, după caz. (4) Pentru perioadele în care beneficiarii şi-au desfăşurat activitatea în celelalte instituţii din sistemul naţional de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, precum şi din sistemul administraţiei penitenciarelor, documentele doveditoare se solicită de către aceştia de la ultima unitate din care au făcut parte sau de la structura de resurse umane a inspectoratelor generale/similare, în situaţia în care aceste unităţi au fost desfiinţate. (5) Pentru personalul trimis în misiune permanentă în străinătate sau, după caz, pentru îndeplinirea unor misiuni cu caracter temporar, la determinarea punctajului mediu anual se vor lua în calcul veniturile corespunzătoare funcţiei pe care acesta a fost încadrat în ţară. (6) Documentele doveditoare obţinute în condiţiile alin. (3) şi (4) se depun de către beneficiari la structurile de pensii din Ministerul Apărării Naţionale, Ministerul Administraţiei şi Internelor, precum şi Serviciul Român de Informaţii de la care primesc drepturile de pensie. (7) Recalcularea prevăzută la alin. (1) se efectuează în ordinea înregistrării documentelor doveditoare la structurile de pensii, iar în lipsa acestora, începând cu cele mai vechi dosare aflate în plată, în funcţie de anul şi luna deschiderii dreptului la pensie.”Principala nemulţumire a reclamanţilor în legătură cu acest text din hotărârea de Guvern vizează obligaţia instituită în sarcina destinatarilor Legii nr. 119/2010 de a efectua demersuri administrative la centrele militare judeţene/zonale/de sector sau la unităţile militare din care au făcut parte în vederea identificării veniturilor de natură salarială de care au beneficiat în timpul activităţii şi de a depune documentele doveditoare la structurile de pensii din Ministerul Apărării Naţionale, Ministerul Administraţiei şi Internelor şi din Serviciul Român de Informaţii, de la care primesc drepturile de pensie.Afirmaţiile reclamanţilor potrivit cărora acest act administrativ emis în aplicarea Legii nr. 119/2010 ar institui obligaţii suplimentare în sarcina lor sunt întemeiate. Şi aceasta, întrucât Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor stabileşte la art. 4 alin. (1) „că recalcularea pensiilor prevăzute la art. (1) se realizează de către instituţiile în evidenţa cărora se află persoanele beneficiare…”, iar în art. 7 alin. (1) se arată că „procedura de stabilire, plată, suspendare, recalculare, încetare şi contestare a pensiilor recalculate potrivit prezentei legi este cea prevăzută de Legea nr. 19/2000, cu modificările şi completările ulterioare”. Referirile se vor face în continuare la Legea nr. 19/2000, deşi a fost abrogată prin Legea nr. 263/2010, începând cu data 1 ianuarie 2011, întrucât procedura de stabilire, plată, suspendare, recalculare, încetare şi contestare a pensiilor prevăzută de acest din urmă act normativ este identică cu cea din Legea nr. 19/2000.Din reglementarea de ansamblu a Legii nr. 19/2000 la care face trimitere Legea nr. 119/2010 se deduce că în orice situaţie în care apar modificări legislative în materia pensiilor casele teritoriale de pensii au obligaţia de a proceda la recalcularea pensiilor din oficiu. Cum dreptul la acordarea pensiei al reclamanţilor era născut la momentul modificării Legii nr. 164/2001 prin Legea nr. 119/2010, iar pensia se afla în plată, odată cu schimbarea cadrului legislativ trebuia să se dispună recalcularea cuantumului acesteia prin aplicarea modalităţii de calcul stipulate la art. 3 din Legea nr. 119/2010, nefiind necesare formularea unei cereri în acest scop şi nici depunerea unor documente suplimentare de către beneficiarii pensiilor în plată.Sarcina identificării veniturilor persoanelor cărora li s-a stabilit dreptul la pensie aparţine, potrivit dreptului comun în materie de asigurări sociale, caselor teritoriale de pensii. Această concluzie rezultă din suma de obligaţii pe care legiuitorul a stabilit-o în sarcina angajatorilor, pe de o parte, şi a CNPAS sau a caselor teritoriale de pensii, pe de altă parte, prin următoarele dispoziţii legale: art. 6 alin. (1) – obligaţia angajatorilor de a depune lunar la casa teritorială de pensii declaraţia privind evidenţa nominală a asiguraţilor şi a obligaţiilor de plată către bugetul asigurărilor sociale de stat, art. 36 alin. (1) şi (2) – colectarea, evidenţa şi păstrarea datelor privind contribuţiile de asigurări sociale se asigură prin casele teritoriale de pensii, art. 39 – stagiul de cotizare se certifică asiguraţilor anual, din oficiu, de către CNPAS, prin casele teritoriale de pensii, art. 89 alin. (1) şi (2) – revizuirea din oficiu în situaţia în care se constată erori în stabilirea şi în plata drepturilor de pensie sau dacă elementele avute în vedere la calculul iniţial al pensiei au suferit modificări înscrise şi confirmate în Declaraţia privind evidenţa nominală a asiguraţilor şi a obligaţiilor de plată către bugetul asigurărilor sociale de stat.Prin urmare, prin răsturnarea sarcinii probei veniturilor salariale obţinute de reclamanţi în timpul activităţii li se creează un dezavantaj net dacă ne raportăm la beneficiarii dreptului de pensie din sistemul public de pensii şi se instituie în sarcina acestora o obligaţie suplimentară pe care nici Legea nr. 119/2010 şi nici Legea nr. 19/2000 nu o prevăd. Această obligaţie este una excesivă deoarece o parte dintre unităţile militare în care au fost încadraţi reclamanţii au fost desfiinţate ca efect al restructurării forţelor armate române, fiind întâmpinate dificultăţi majore în identificarea statelor de plată ale foştilor militari. Apoi, la dosarele de pensionare aceste documente nu se găsesc deoarece dreptul de pensie le-a fost stabilit pe baza veniturilor din ultima perioadă de activitate, fără a se avea în vedere totalitatea veniturilor salariale.Întrucât art. 8 – privitor la pensia de urmaş – şi art. 11 – privitor la pensiile stabilite prin aplicarea unor hotărâri definitive şi irevocabile ale instanţelor de judecată – din Hotărârea Guvernului nr. 735/2010 fac trimite la aceeaşi metodologie de recalculare, Curtea apreciază că şi aceste dispoziţii contravin art. 4 şi 7 din Legea nr. 119/2010.Apoi, prin art. 6 din Hotărârea Guvernului nr. 735/2010 s-a stabilit că: „(1) Determinarea punctajului mediu anual se face pe baza datelor din dosarele de pensie existente în păstrare la structurile de pensii din Ministerul Apărării Naţionale, Ministerul Administraţiei şi Internelor, precum şi Serviciul Român de Informaţii. (2) În situaţia în care în dosarele de pensionare sunt înscrise perioade care constituie vechime în serviciu, fără date referitoare la venitul realizat lunar, determinarea punctajului mediu anual se efectuează pe baza documentelor doveditoare solicitate de beneficiari structurilor prevăzute la art. 2 alin. (3) şi (4). (3) Pentru perioadele care constituie stagiu de cotizare, altele decât cele prevăzute la alin. (2), la determinarea punctajului mediu anual se aplică prevederile Legii nr. 19/2000, cu modificările şi completările ulterioare. (4) Pentru perioadele care constituie stagiu de cotizare şi pentru care nu au putut fi dovedite veniturile realizate lunar sau documentele doveditoare nu au fost depuse în termenul pentru recalculare prevăzut de lege, la determinarea punctajului mediu anual se utilizează salariul mediu brut pe economie din perioadele respective. (5) În perioada 1 aprilie 2001-1 august 2007, punctajelor anuale nu li se aplică plafonarea prevăzută de legislaţia privind pensiile din sistemul public în vigoare în perioada respectivă.”Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor prevede la art. 5 alin. (4) că „pentru perioadele care constituie stagiu de cotizare pentru care nu pot fi dovedite venituri de natură salarială, la determinarea punctajului mediu anual se utilizează salariul mediu brut pe economie din perioadele respective”. După cum se poate observa, dispoziţiile art. 6 din Hotărârea Guvernului nr. 735/2010 extind posibilitatea determinării punctajului mediu anual prin raportare la salariul mediu brut pe economie din perioada respectivă şi la situaţia în care documentele doveditoare nu au fost depuse de către beneficiarii pensiilor în plată în interiorul termenului pentru recalculare prevăzut de lege. Această dispoziţie contravine flagrant prevederilor art. 5 alin. (4) din Legea nr. 119/2010 şi art. 4 din Legea nr. 24/2000, deoarece aduce atingere substanţei dreptului la pensie care este garantat de către Constituţia României. Restrângerea exerciţiului acestui drept nu are nicio justificare rezonabilă şi nu reprezintă o măsură proporţională raportat la scopul urmărit: reducerea cheltuielilor publice, ci reflectă doar graba autorităţilor publice de a micşora drepturile patrimoniale ale reclamanţilor prin înfrângerea unor principii constituţionale, fiind de notorietate că veniturile militarilor depăşeau de regulă cu mult valoarea salariului mediu brut pe economie din perioada respectivă.Nu pot fi reţinute în apărarea pârâtului dispoziţiile art. 161 alin. (2) din Legea nr. 19/2000 care prevăd că „În condiţiile în care, pentru o anumită perioadă care constituie stagiu de cotizare, în carnetul de muncă nu sunt înregistrate drepturile salariale, asiguratul poate prezenta acte doveditoare ale acestora. În caz contrar, la determinarea punctajului mediu anual se utilizează salariul minim pe ţară, în vigoare în perioada respectivă”, deoarece prezentarea de către asigurat a unor acte doveditoare este lăsată la latitudinea acestuia şi nu reprezintă o obligaţie, a cărei nerespectare să fie sancţionată prin determinarea punctajului pe baza salariului mediu brut pe economie. Apoi prezentarea unor acte doveditoare în condiţiile Legii nr. 19/2000 constituie o situaţie de excepţie, şi anume în cazul pensionarilor care nu au avut carnet de muncă (având în vedere că acest document conţine toate datele privind veniturile), în timp ce art. 6 alin. (2) din Hotărârea Guvernului nr. 735/2010 instituie pentru pensionarii militari o regulă, având în vedere că în dosarele de pensie sunt înscrise doar veniturile din ultimele luni de activitate.La art. 10 din Hotărârea Guvernului nr. 735/2010 se prevede că: „(1) Pensia de serviciu recalculată, potrivit Legii nr. 119/2010, poate fi modificată la cererea beneficiarului, în baza actelor doveditoare prezentate de acesta, întocmite conform prevederilor legale, din care rezultă date şi elemente, altele decât cele utilizate la recalculare, referitoare la drepturi cu caracter salarial, perioade suplimentare la vechimea în muncă sau la vechimea în serviciu, care, conform Legii nr. 19/2000, cu modificările şi completările ulterioare, se au în vedere la stabilirea punctajului mediu anual sau la stagii de cotizare. (2) Drepturile de pensii recalculate potrivit alin. (1) se acordă astfel: a) de la data de întâi a lunii următoare expirării procesului de recalculare, dacă cererea, împreună cu documentele doveditoare, a fost depusă în termenul general de prescripţie; b) din prima zi a lunii următoare celei în care cererea, împreună cu documentele doveditoare, a fost depusă la casa de pensii, după termenul prevăzut la lit. a).”Pentru argumentele expuse în paragrafele anterioare, şi acest text contravine Legii nr. 119/2010 în măsura în care modificarea pensiei recalculate nu se face din oficiu, de vreme ce premisa avută în vedere de legiuitor este chiar cea a recalculării greşite a drepturilor de pensie, pe baza unor documente incomplete sau eronate. În sistemul public de pensii, art. 89 din Legea nr. 19/2000 prevedea că, în situaţia în care se constată erori în stabilirea şi în plata drepturilor de pensie, se vor opera revizuirile şi modificările legale, atrăgând, după caz, răspunderea celor vinovaţi.Un alt text criticat de reclamanţi este cel de la art. 15 din Hotărârea Guvernului nr. 735/2010, potrivit căruia „pentru recalcularea pensiilor prevăzute la art. 1 se autorizează entităţile implicate în acest proces, din cadrul instituţiilor din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, să încheie contracte de prestări servicii/convenţii civile”.Autorizarea entităţilor din cadrul instituţiilor din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională implicate în procesul de recalculare a pensiilor de a încheia contracte de prestări servicii/convenţii civile contravine art. 4 alin. (1) din Legea nr. 119/2010 care stabileşte că „recalcularea pensiilor prevăzute la art. 1 se realizează de către instituţiile în evidenţa cărora se află persoanele beneficiare”. Aşadar, această atribuţie nu poate fi delegată unor entităţi de drept privat, deoarece ţine de exerciţiul autorităţii de stat şi este rezervată organelor administrative centrale şi locale înfiinţate, prin lege, în acest scop.Întrucât art. 2, 6, 8, 10, 11 şi 15 din Hotărârea Guvernului nr. 735/2010 adaugă la Legea nr. 119/2010, în executarea căreia a fost emisă Hotărârea Guvernului atacată, pârâtul Guvernul României a încălcat prevederile cuprinse în art. 4 din Legea nr. 24/2000.Pentru aspectele de fapt şi drept sus-arătate, instanţa, în baza dispoziţiilor art. 18 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, va admite acţiunea precizată formulată de reclamanţii Bercea Ionel, Cârcu Ioan, Cherecheş Aurel, Ciuclea Florin Doru, Codrea Gheorghe, Dan Vasile, Galoş Liviu, Iepure Viorel, Lădar Gavril, Păcurar Stelian Vasile, Pintea Alexandru, Prunean Vasile Ozon, Roşu Ion, Suciu Nicolae, Taloş Cornel Vasile, Teodorescu Ion, Vaidoş Ion şi Varga Iosif, în contradictoriu cu pârâtul Guvernul României.Va dispune anularea dispoziţiilor art. 2, 6, 8, 10, 11 şi 15 din Hotărârea Guvernului nr. 735/2010.În raport cu soluţia dată acţiunii principale, se va soluţiona şi cererea de intervenţie în interesul pârâtului, între aceste cereri existând o strânsă legătură, astfel că în temeiul art. 51 şi următoarele, raportat la art. 28 alin. (1) şi corelat cu art. 1 şi următoarele din Legea nr. 554/2004, se va respinge cererea de intervenţie accesorie formulată în interesul pârâtului de către intervenientul Ministerul Administraţiei şi Internelor.În baza dispoziţiilor art. 23 din Legea nr. 554/2004 se va dispune publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, a hotărârii la data rămânerii irevocabile.În temeiul art. 274 din Codul de procedură civilă, reţinând culpa procesuală a pârâtului, Curtea va obliga pârâtul Guvernul României la plata sumei de 1.708,30 lei cu titlu de cheltuieli de judecată, în favoarea reclamanţilor, reprezentând onorariul avocaţial.PENTRU ACESTE MOTIVEÎn numele legiiHOTĂRĂŞTE:Admite acţiunea precizată formulată de reclamanţii Bercea Ionel, Cârcu Ioan, Cherecheş Aurel, Ciuclea Florin Doru, Codrea Gheorghe, Dan Vasile, Galoş Liviu, Iepure Viorel, Lădar Gavril, Păcurar Stelian Vasile, Pintea Alexandru, Prunean Vasile Ozon, Roşu Ion, Suciu Nicolae, Taloş Cornel Vasile, Teodorescu Ion, Vaidoş Ion şi Varga Iosif, toţi cu domiciliul procesual ales la Cabinetul avocatului Iepure Viorel, cu sediul în localitatea Cluj-Napoca, Str. Coastei nr. 5-7, ap. 6, judeţul Cluj, în contradictoriu cu pârâtul Guvernul României, cu sediul în Bucureşti, Piaţa Victoriei nr. 1, sectorul 1.Respinge cererea de intervenţie accesorie formulată în interesul pârâtului de către intervenientul Ministerul Administraţiei şi Internelor, cu sediul în Bucureşti, Piaţa Revoluţiei nr. 1A, sectorul 1.Dispune anularea dispoziţiilor art. 2, 6, 8, 10, 11 şi 15 din Hotărârea Guvernului nr. 735/2010.Dispune publicarea prezentei hotărâri în Monitorul Oficial al României, Partea I, potrivit art. 23 din Legea nr. 554/2004.Obligă pârâtul Guvernul României la plata sumei de 1.708,30 lei cu titlu de cheltuieli de judecată, în favoarea reclamanţilor.Cu recurs în 15 zile de la comunicare.Pronunţată în şedinţa publică, astăzi, 21 februarie 2011.PREŞEDINTE,MONICA ILEANA IUGAGrefier,Luminiţa Florean––-

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește